Page 83 - Drumul_socialismului_1967_08

Ţ H»n<-c'oara-Dft,/a (

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRIbE, &NIŢI-VĂI
In realizarea sarcinilor de export i
■
Surprizele se evită !

prin pregătirea

MOZAIC
producţiei

mm DUMINICAL

In perioada care a trecut de la începutul anului şî pînă
in prezent, colectivul întreprinderii noastre a îndeplinit pla­
nul la export în proporţie de 115 la sută. La majoritatea
sortimentelor prevederile au fost depăşite : la cherestea,
care are o valoare economică mare, cu 1.500 m.c., la lăzi de 4 PAGINI — 25 BANI
fag cu 35 m,c„ I i lemn de fag pentru celuloză cu 436 mc, iar ANUL XIX NR. 3934 DUMINICA 27 AUGUST 1067
la lemn pentru construcţii rurale cu 130 mc.
La succesele noastre au contribuit moi mulţi factori- Eu
mă voi opri la acei pe care îi consider mai esenţiali. De
pildă, conducerea întreprinderii a cunoscut sarcinile de ex­ Vizita tovarăşului
port aferente acestui an încă din luna octombrie 1966. A­
cest lucru ne-a permis să pregătim de aşa manieră produc­
ţia, îneît la fiecare sortiment planul să fie realizat ritmic. Nicolae Ceauşescu la Expoziţia
După ce am cunoscut planul la export am stabilit parche­
tele de unde vom exploata masă lemnoasă. La stabilirea
lor am avut în vedere diversitatea sortimentelor, calitatea de intormare tehnico-
arboretului, posibilitatea introducerii şi extinderii mecani­
zării lucrărilor, mijloacele de transport etc. In urma studi­ economica a regiunii Braşov
ilor efectuate pe teren am prevăzut ca masa lemnoasă des­
tinată exportului sâ fie exploatată din parchete uşor acce­
sibile cum ar fi Rădăcina, Tonea. Dobra, $ugag, Ampofţa şi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vederea perfecţionării necon­
altele, ceea ce ne-a ajutat mult în îndeplinirea planului şi împreună cu tovarăşii Petre tenite a conducerii întreprin­
în lunile de iarnă, cînd ninsorile abundente au blocat une­ Blajovici, Petre Lupu şi derilor şi a activităţii de pro­
le drumuri. Gheorghe Gastcn-Marin au ducţie.
Parchetele de unde se exploatează masa lemnoasă pentru făcut sîmbătă dupâ-amiazâ o Oaspeţii au fost- informaţi a­
export au fost înzestrate cu maşini şi mecanisme moderne: vizită la Expoziţia de infor­ supra măsurilor care se vor
funiculare de mare capacitate, instalaţii uşoare de corhânit, mare tehnico-ecoaomică a re­ lua în vederea dezvoltării ex­
fierăstraie mecanice, tractoare ş.a. Aceste mecanisme au fost giunii Braşov, organizată din perienţei acumulate, expoziţia
utilizate de către mecanici calificaţi, stăpîni pe meserie. iniţiativa Comitetului regional urmînd să devină — prin dez­
Aş mai sublinia încă un fapt. In majoritatea parchetelor de partid. baterile care vor avea loc,
lemnul a fost exploatat după metoda de fasonare în trun­ consultaţiile, expunerile şi fil­
chiuri şi catarge, metodă eficientă care a dus la valorifica­ Însoţiţi de tovarăşul Gheor- mele documentare ce vor fi
rea mai bună a masei lemnoase. De asemenea, munca â fost glie Pană, prirr.-secretar al Co­ prezentate — o adevărată
organizată în brigăzi complexe cu plata în acord global. A­ mitetului regional de partid, şi şcoală pentru specialiştii, ca­
ceastă formă de organizare a muncii i-a cointeresat pe Ion Mărcuş, preşedintele Co­ drele de conducere din între­
muncitori în îndeplinirea şi depăşirea planului, valorifica­ mitetului executiv al Sfatului prinderi şi din instituţii, mun­
rea superioară şJ complexă a mase* lemnoase, reducerea popular regional, oaspeţii au citori, activişti de partid şi de
pierderilor de exploatare. examinat panourile, graficele, stat din regiune.
machelele, mostrele care înfă­
Măsuri eficiente au fost luate şl la sectorul de industria­ ţişează experienţa întreprinde­ In încheierea vizitei.- tova­
lizare- Depozitul final de aici a fost înzestrat în acest an cu rilor din regiunea Braşov în răşul Nicolae Ceauşescu a a-
un bolinder-maşinâ modernă de încărcat de mare produc­ ridicarea calitativă a întregii pneciat utilitatea şi modul de
tivitate. Colectivul depozitului a construit şi pus în func­ activităţi economice. Expoziţia organizare a expoziţiei şi a
ţiune un kabelkran, instalaţie cu ajutorul căreia se încarcă oglindeşte rezultatele obţinu­ dat indicaţii în vederea valo­
vagoanele C F.R. şl autoremorcîle. La fabrica de cherestea te în acţiunea de organizare rificării eficiente a marilor re­
maşinile au lost amplasate pe flux tehnologic. Tot aici s-a ştiinţifică a producţiei şi a zerve de care dispun între­
trecut la organizarea lucrului pe două schimburi.
La succesele pe care le-am obţinut a contribuit şi modul muncii, prezentînd direcţiile prinderile din oraşul şî regiu­
nea Braşov în scopul îndepli­
de urmărire a îndeplinirii planului la export. La fiecare principale spre care este în­
nirii cu
succes a sarcinilor
sector de exploatare şi depozit final există grafice în care dreptată atenţia organelor lo­ stabilite de cel de-al IX-Iea
se prevede zilnic ce s-a realizat şi ce nu s-a realizat din cale de partid şi de stat în Congres al partidului.
sarcinile aferente Zilnic, şefii depozitelor finale raportează
întreprinderii felul sortimentelor şi cantitatea de masă
lemnoasă Intrată pe rampă şi încărcată în vagoanele C.F.R.
Rezultatele obţinute de întreprinderea noastră dovedesc
că în ultima peroadă de timp am acumulat o experienţă Vizita în ţara noastră
pozitivă în îndeplinirea planului la export. In anuf viitor
ne revin sarcini mai mari. Din parchetele forestiere va tre­ a lui Jens Otfo Krag
bui să livrăm beneficiarilor externi masă lemnoasă mal
multă, de calitate mai bună. Pentru îndeplinirea acestora Cursuri
conducerea întreprinderii, întregul colectiv de muncă, vor Primul ministru şi ministru vizită la Sfatul popular al o­
extinde şi îmbogăţi experienţa acumulată. Atenţia noastră de calificare al afacerilor externe al Dane­ raşului Constanţa. Premierul
principală va M îndreptată spre extinderea mecanizării lu­ Sub ploaia de scinlei a fie- - OLARII marcei, Jens Otto Krag, cu so­ Jens Otto Krag s-a întreţinut
crărilor şi aplicarea celor mai eficiente metode de exploa­ La Uzina de reparat uti­ ţia, şi .persoanele oficiale da­ cordial cu preşedintele Comi­
tare a Jemnulu5* Ne vom preocupa mai mult de întreţine­ răstraielor circulare panglici­ laj minier din Petroşani neze care se află in vizită în tetului executiv al Sfatului
rea. repararea şi utilizarea mecanismelor, stabilirea celor s-au deschis noi cursuri de ţara noastră, au petrecut ziua popular, Petre Nicolae, şi alţi
mai adecvate procese tehnologice pentru fiecare parchet în le de metal incandescent ie­ Astăzi numim vestigii, cio­ Uscate, vasele iau drumul îm­ caliiicare de scurtă durată de sîmbătă pe litoralul Mării reprezentanţi ai organelor fo­
parte. Aceste măsuri, împreună cu altele pe care le vom şite dintre, cilindrii laminoru­ burile împietrite, râmase de pietririi lor prin foc, ca o pentru meseriile strungari, Negre. Oaspeţii au fost înso­ cale de stat.
lua, vor asigura în viitor, realizarea ritmică a obligaţiuni­ lui, se transformă în lamina­ la capătul celălalt al exis­ neîncredere în propria lor presatori. preparatori, cură­ ţiţi de Vasile Gliga, adjunct Oaspeţii au făcut apoi, o vi­
lor ce le avem faţă de beneficiarii externi. ţă (ori de piese turnate şi al ministrului afacerilor ex­ zită la Edificiul cu mozaic şl
te finite ce vor lua drumul tenţei noastre şi ne mîndrim luptă cu timpul, pentru a re­ turnători. terne. Gheorghe Ploeşleanu, la Muzeul arheologic dîn Con­
VICTOR ASLAU uzinelor constructoare de ma­ cînd descoperim cu ajutorul învia sub pensula omului Recrutarea lectorilor pen­ ambasadorul Republicii Socia­ stanţa. Prof. Vasile Ganara-
lor adevăruri istorice.
prin decoraţii ritmice, simple,
director al şini. Atunci, oamenii învăţaseră păstrind fiecare in parte tru aceste cursuri; s-a făcut; liste România la Copenhaga, che, directorul muzeului, a
întreprinderii forestiere Sebeş Foto : I. TEIfEK din rmdurile celor mai buni funcţionari superiori din dat oaspeţilor ample explicaţii.
să adune dinlr-o rîpă lutul, mişcarea creat iei tuturora şi M.A.E.
gras şi din alta cel nisipos, a noutăţii lor. Odată .gata ingineri, tehnicieni şi maiş­ Oaspeţii şi-au exprimat ad­
să-l frămînte cu picioarele rămin să aştepte pînă ce al­ tri din uzină. In cursul dupâ-amîezii, pri­ miraţia faţă de exponatele ■ a-
pentru ca, apoi, cu iminile, tele se nasc, cresc şi se pre­ mul ministru danez a făcut îlate în muzeu.
Seara, preşedintele Comite­
să dureze — asemeni pocalu­ gătesc de veşnicie din ace­ tului executiv al Sfatului
In patru ani, un spor ac ziu şi-au imprimat cu dege­ leaşi miini aspre şi sensibile popular al oraşului Constanta
lui pumnilor — oale. Mai tir-
la pulsul pămintului Aşa sc
a oferit un dineu în onoarea
tul fu diferite briie, ritmul
simplu, aspru şi egal al vie­ adună, rînduri după rtnduri, Delegaţia guvernamentală primului ministru şi ministru
aşezîndu-se unele peste alte­
ţii şi credt'ufefo»-, pentru a le pentru a sătura o lume. al afacerilor externe al Dane­
marcei Jens Otto Krag şj a so­
1220 ha urlu la nectar şi le înfrumuseţa, pentru a unde Valea lui Opriş întil- a R.D. Vietnam a părăsit Capitala ţiei sale.
fn inima-Apusenilor, acolo
şi le apropia şi mai mult. A
Dineul s-a desfăşurat într-o
mai trecut un timp şi şi-au
făcut roata — roata olarului. neşte oamenii din Obirşa cti Intre 21 şi 25 august 1967 au nomic şî militar nerambursa­ atmosferă cordială.
cei din Tîrnăviţa, veniţi du­
Sufletul omului şi-a găsit er- pă „pămîntul iutem, pulsează avut loc la Bucureşti convor­ bil acordat de către Republi­ (Agerpres)
Ca urmare a aprovizionării nerii unor recolte sporite de care îl vom scoate din cultură. biri între delegaţia economică ca Socialistă România Repu­
unităţi] noastre cu cantităţi grîu. Pentru viitor soiurile Harrach şi guvernamentală a Republicii blicii Democrate Vietnam pe *
tot ma] mari de îngrăşăminte Ponca Ie vom menţine pc su­ Socialiste România, condusă de anul 1968 şi livrările de insta­
chimice, cît şi a cointeresării Dinamica creşterii produc­ prafaţă mică, pe terenuri ce Gheorghe Rădulescu, membru laţii complete pe perioada
materiale a cooperatorilor, s-au ţiei de grîu în perioada 1964­ vor fi însâmînţate la urmă şi Meşteri populari al Comitetului Executiv al Co­ 1968-1970, precum şi Acordul jORAŞ
creat premise favorabile obţl- 1967 se prezintă astfel: care prezintă suficientă umi­ mitetului Central al Partidului privind schimbul de mărfuri
ditate. iar soiul Bezostaia îl Comunist Român, vicepreşe­ şi plăţile pe anul 1968 între
vom extinde pe 75 la sută din dinte, al Consiliului de-Miniş­ cele două ţâri. De asemenea, jARTIZANAL
totalul suprafeţei ce o vom în- tri, şi delegaţia'economică gu­ s-a convenit amînarea restitu­
Anul 1964 1965 1966 1967
sâmînţa. Comparativ cu cele­ vernamentală a Republicii De­ irii unor sume din credite a-
Producţia în lalte soiuri, Bezostaia I la ace­ presie din ce in ce mai mult viu un ritm de coloană fără mocrate Vietnam, condusă de rordate anterior Republicii ■ Kompong Chhnang este u-
kg. la hectar 900 1.540 1.920 2.120 eaşi cantitate dc îngrăşăminte in lutul prelucrat. Oamenii sfirşit. Sint două sate ai că­ Le Thanh Nghi, membru al Democrafe Vietnam de către nul dintre cele mai pitoreşti o­
Procent de realizare 100 171 213 236 este deosebit de recunoscător au învăţat să plîngă şi să ror oamenf s-au născut cu Biroului Politic al Comitetului Republica Socialistă România. I raşe a le Cambodgiei. Aşeza'
raţă de planta premergătoare. vidă in lut. pămîntul in miini şi au trăit Central al Partidului celor ce ★ * pe malul Marelui Lac, el este
Rezultatele cele mai bune, de A trebuii ca timpul să trea­ din el inţelegindu-i putinţa. muncesc din Vietnam, vicepre­ Sîmbătă la amiază delegaţia I străbătut şi de riul Toni* Sap
3.800 kg grîu la hectar, s-au că pentru a descoperi in for­ Meşteşugul l-au invăţat de la şedinte al Consiliului de Mi­ guvernamentală economică a pe pare se înşiră casele pluti-
Creşterea an de an a pro­ In condiţii asemănătoare de obţinut după prâşitoAre îngră­ ma vaselor liniile suple, gra­ generaţiile care au trăit .tot niştri al Republicii Democrate R D. Vietnam, condusă de Le Z loare ale pescarilor. Deasupra
ducţiei este rezultatul firesc al cultură soiul s-a dovedit, cum şate cu .25-30 tone gunoi de ve sau delicate ale mişcărilor din lucrul pămintului apoi Vietnam.. Thanh Nghi, membru al Biro­ I unei întinderi verzi pe care o
muncii însufleţite a mecaniza­ era de aşteptat, unul din fac­ grajd. Bun premergător s-a omului, ale gindurilor sale. s-au contopit cu el, răminind In urma convorbirilor, care ului Politic al C.C. al Partidu­ a formează valea rtului Tonic
torilor şi membrilor coopera­ torii cu o influenţă hotărîtoa- dovedit şi griul de toamnă cul­ Dintr-o ripă anume — Va­ mereu tineri cu fiecare vas s-au desfăşurat într-o atmosfe­ lui celor ce muncesc din Viet­ Sap. se ridică lanţul collnelo:
tori în aplicarea unei agroteh­ re în ceea ce priveşte produc­ tivat pe terenurile unde a ur­ lea lui Opriş — e adus „pă- şi cn fiecare ulcior. ră de caldă prietenie şi depli­ nam, vicepreşedinte al Consi­ I Neang Kâng Rei. a căror lor-
nici diferenţiate în funcţie de ţia. Pe suprafaţa de 43 hectare mat după trifoi sau prăşitoare mintul iute“ — gras, şi din După luni de muncă ur­ nă înţelegere reciprocă, la 26 liului de Miniştri al R.D. Viet­ ■ mă aminteşte de aceea a unei
(Agerpres) I
cerinţele plantei. cultivată cu grîu Bezostaia I lertilizate cu îngrăşăminte na­ alta „puhaiul“ — nisipos, şi ma drumul, drumul lung cu august 1967 au fost semnate: nam, a părăsit Capitala. temei culcate la pămint.
MuncA pentru asigurarea u- s-a obţinut o producţie de turale. In acest caz producţia se frămintâ. Apoi, bucăţi in căruţa spre tîrguri —. spre Acordul privind ajutorul eco- O veche legendă cambodgi-
nef producţii mai bune în 1967 3.200 kg la hectar, celelalte so- medie recoltată a fost 3 500 kg forme se invirt la infinit Banat, spre Dunăre, spre Tir- ® ană spune că aici a căzu*
am î/iceput-o încă dîn anul la hectar. Dar cum se prezin­ pentru a creşte, a se subţia nave sau Someş. piuă cinJ. I Neang Kâng Rei, sotia4ui Rit-
trecut o dată cu fertilizarea tă leguminoasele ca premergă­ sub mîinile care l-au cunos­ dorul pămintului învingea B hisen, plecat să-şi salveze ma-
terenului, executarea arături­ toare pentru grîu ? După tri­ cut de mici şi au crescut cu Covirşiţi de dor, se înturnav Vizita delegaţiei ma. Pentru a scăpa de urmă
lor şi asigurarea necesarului de Din experienţa foi rezultatele cele mai bune el, modelindu-l egal, sime­ la „pămîntul iuten din Va­ I rirea sofiei. Rilhisen a arunca'
sâmînţă. Ne-am propus să s-au obţinut atunci cînd sola tric, intr-un vas Există fn lea lui Opriş. care-i aştepta I tn urma Iul o baghetă mogică,
fructificăm (lin plin concluziile unităţilor frun­ a fost arată cu cel puţin 45 de concentrarea omului, atunci, pentru preface»/. Drutnurile Adunării Naţionale Franceze | care l-a despărţit imediat dt
trase din. experienţa anilor zile înaintea însămînţării grîu- acea trăire a lutului care-l se repetau la citevQ luni dar
trecuţi referitor la comporta­ 1 ni. iar după mazăre, atunci minie sau il mulţumeşte. Cu erau mereu altele. In cursul dimineţii de sim- I
rea griului in funcţie de soi, taşe în cultura cînd imediat după slrîngerea mişcări sigure, simţind fiece Olarii păstrează cu sfinţe­ bâtâ. membrii delegaţiei Adu­ La sediul cooperativei, dele­
plantă premergătoare, agroteh­ recoltei s-au executat arături unduire prin degete sau în nie şi-şi îmbogăţesc cu fie­ nării Naţionale Franceze, con­ gaţia franceză a fost salutată
nica aplicată, îngrăşăminte şi griului de vară, care apo: a u fost în­ palmă, construieşte continuu care zi meşteşugul învăţat, dusă de Achille Peretti, vice­ de Mihaî Uborny, vicepreşe­ ■
densitatea plantelor. treţinute prin discuiţi pînă !a o formă atît de comună cre­ din tată In fiu. Astăzi ei bat dinte al Uniunii Naţionale a
semănat. preşedinte al Adunării Naţio­ Cooperativelor Agricole de I
Avînd în vedere aceste con­ dinţei lui, reînnoită cu fie­ tot mai rar drumurile ţării, nale. care se află în ţara noas­ Producţie- •
a
Fertilizarea
diferenţială
siderente am asigurat încă de culturii în funcţie de soi şi care vas. Afară, identice, ne căci produsele lor şi le vină tră la invitaţia Marii Adunări După explicaţiile primite din
la început cantitatea necesară îuri nedepâşind 2.300 kg la faza de vegetaţie a plantei a o masă, se usucă zeci de al­ prin cooperative Naţionale, au fost oaspeţii co­ partea preşedintelui coopera­
de seminţe din soiurile cele hectar. demonstrat încă o datei impor­ te oale — momente fiecare Oriunde vei merge, găseşti operatorilor din comuna Dră- tivei, Radu Rîciu. cu privire la | Neang printr-un lac imens
mai productive : Bezostaia T. Se desprinde deci concluzia că tanţa pe care o au îngrăşămin- in parte ale unei adinei crea­ in rafturile magazinelor, sub găneşti-Vlaşca, regiunea Bu­ dezvoltarea unităţii, membrii (bd$f/na$// pretind că aşa s-ar
Ponca şi Harrach, cu care am soiul cel maj indicat pentru u­ tele chimice în obţinerea de ţii, asemeni unui. ritm sim­ ritmul dungilor albe, roşii cureşti. delegaţiei Adunării NAţionale | fi format Marele LacI Slîrşită
însămînţat suprafaţa de 255 nitatea noastră este soiul Be­ recolte sporite întreaga su- plu, arhaic de brîu alveolar. sau albastre de pe gîturile Parlamentarii francezi au Franceze au vizitat sectorul I de oboseală, Neang Kâng Rei
hectare. In afară de aceste so­ zostaia I, care a adus un spor Aşa se nasc şi ulcioarele ulcioarelor o lume exteriori­ fost însoţiţi de Vasile Mate- zootehnic şi lanurile de po­ a căzut epuizată la pămint.
iuri am mal cultivat experi­ de producţie la hectar de 830­ Ing. DICU POMPfLlU cu forma lor complicată şi zată — e suflettil olarului escu, preşedintele Comitetului rumb ale cooperativei I Deasupra ei s-au ridicat aceste
mental şi soiul I C,A. 495 pen­ 1 250 kg faţă de Ponca şi de cooperativa agricolă de farfuriile, intr-un ritm egal, contopit cu cel ăl pămintului La plecare, parlamentarii * coline care-l păstrează şi as-
tru a vedea cum se comportă 800-1.190 kg faţă de Harrach. producţie Viiiţul de Jos veşnic acelaşi de la inceput. PAUL BANCIU EUGEN executiv a] Sfatului popular francezi au înscris cuvinte de I tdzf forma corpului.
în condiţiile unităţii noastre. Cele mai slabe rezultate a dat regional, şi de alţi deputaţi în apreciere în cartea de onoare t La lei ca şi regiunile din im-
Ce concluzii s-au desprins ? solul I.C.A. 495, fapt pentru (Continuare în pag. a 3-a) M.A.N. a cooperativei. prelurimile lut, Kompong
I Chhnang este inundat de \ e­
I getalie. Casete şi chiar clădi-
rile administrative slnt aproa­
I pe invizibile din pricina plan-
■ lafiilor bogate Cele două car•
I fiere — Phsar Krom (Piaţa de
■ jos — sau oraşul vechi) şi
Phsar Loeu (Pia(a de sus sau
I oraşul nou) — slnt despărfite
In vecinătatea marilor a- ■ de o stradă lungă de 500 m pe
care stau înşirate aproape per­
gregale siderurgice se înal­
I manent vrafuri de oale şi co­
tă Hunedoara socialistă — I şuri ce aşteaptă să fie încărca-
oraş care numără peste te pentru a li transportate pe
10.000 de apartamente con­ I Tonii Sap
Kompong Chhnang este, de
struite în anii din urmă.
I fapt, axuf central al regiunii,
In fotografie: vă prezen­ ■ care coordonează întreaga ac-
tăm imaginea noulvi centru tlvitate a ţăranilor din satele
al oraşului siderur*; tilor. I apropiate. Principala cultură
t a regiunii este orezul, a cărui
Foto : V. ONOIU producţie a atins tn vara anu­
I lat 1065 cilra de 109.560 tone,
| după care urmează numeroase
■ varietăţi de fasole, porumb
alb. planicţii de pepeni, lotus
I şi ricin.
j
(Continuare In pag. a 4-aj