Page 84 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 84

DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3 9 3 4





                                                                                                                                                             ŞTIAU cil.                   Ştiinţă  ;i  tehnică




                                                                                                                                                              POTRIVIT   dalelor  culese
                                                                                                                                                             de  colaboratorii  catedrei  de
                                                                                                                                                             igienă  socială  de  la  Instllu-     Maşină  fă r ă   volan
                                                                                                                                                             lul  de  medicină  din  Solia,
                                                                                                                                                             longevitatea  medie  a  vieţii
                                                                                                                                                             medicilor  din  Europa  este  in   Firma  «Ford  Motor  Corpo­  dă.  situate  în  faţa  condu<
                                                                                                                                                             prezent  de  72  de  ani  şi 9  luni,   ration"  a  prezentai  recent  un   ruhii.  O  uşoară  torsiune  <
                                                                                                                                                             faţă  de  64  de  ani  şi  3  luni  In   model  revoluţionar  de  maşină,   suficientă  pentru  ca.  cu  i
                                                                                                                                                             anul  1875.                  care  s-a  dovedit  a  fi  foarte  a-   tonii  unul  amplificator elec
                                                                                                                                                              PRIMUL  „vinzMtor  auto-    prcciat  de  călre  cumpărători.   hidraulic,  sâ  fie  pusă  în  r
                                                                                                                                                             mat"  a  apărut  In  Egipt.  încă   Este  vorba  de  maşina  fără  vo­  care  maşina.  O  simplă  apr
                                                                                                                                                             in  anul  50  f.e n.  asemenea  a-   lan.  prevăzută  cu  un  dispozi­  re  a  mîinii  permite  efectiw
                                                                                                                                                             parate  au  tost  instalate  pe   tiv  special  <le  comandă.  Dispo­  unei  manevre  care  ar  fi
                                                                   i/olopii  radioactiv!.  Dr.  Sea­
                                       Inlr-o  cuvîntare  i-ostilă  re­  borg  a  declarat,  de  asemenea,   ba/a  in  bună  măsură  pe  pif>-   permite  ca  peste  50  de  ani  să   străzile  Alexandriei.   Era   zitivul  se  prezintă  sub  forma   sitat  altfel  trei  rotiri  de  v(
                                                                                                                              se  producă  energie  electrică
                                                                                                duse  extrase  de  pe  fundul  o-
        Vara  =                      cent  la  Clubul  nalional-demo-   că  va  fi  creată  o  pilulă  „anti-   ceanclor.  Vor  apare  noi  pro­  extrem  de  ieftină   Datorită   suficient  să  introduci  in  ele   a  două  inele  mici  de  coman­  Ia  o  maşină  obişnuită.
                                     ci alic al  femeilor  din  Washing­
                                                                                                                                                                             pentru  a
                                                                                                                                                             o  mică  monedă,
                                     ton,  preşedintele  Comisiei  pen­
                                                                                                                         şi
                                                                                                                              cantităţii  enorme  de  energie
                                                                   irascibilâ"  în  concordantă  cu
                                                                                                duse  alimentare  naturale
                                     tru  energia  atomică  a  S.U.A.,   noile  cunoştinţe  despre  natura   sintetice.       electrică  şi  altor  energii,  va   primi  imediat  un  pahar  de
                                                                                                                                                             apă...
                                     dr.  Glcen  T.  Seaborg,  şi-a  ex­  eleclrochîmicâ  a  proceselor  ce   Industria  anului  2000  se  va   deveni  posibilă   desalinizarea                      M aterial  flex ib il
         concedia,                   pus  părerile  în  legătură  cu   se  produc  în  creier  şi  în  siste­  „alimenta"  cu  magneziu,   ni­  apel  marine  cu  preturi  redu­  tru  cart  totul  in  lume  este   l>a  Lnboraloarele  de  studii   a  aliajelor  uşoare,  fiind  t
                                                                                                                                                               MATEMATICIENII,
                                                                                                                                                                                  pen­
                                                                                                                              se.  Toate  reziduurile  industria­
                                     progresul  lehnico-şliinţific  re
                                                                   mul  nervos.  Tn  anul  2000  va
                                                                                                chel.  cobalt,  fier.
                                                                                                                  molibden,
                                                                                                                                                             subordonat  cifrelor,  au> calcu­
                                                                                                                              le  vor  fi  prelucrate,  astfel  că
                                     va  fi  înfăptuit  pe  planeta  noas­
                                                                   deveni  reală  posibilitatea  de­
                                                                                                                              în  lume  nu  va  mai  exista  no­
                                                                                                care  se  vor  extrage  de  pe  Iun-
                                     tră  la  sfârşitul  acestui  veac.  terminării  sexului   viitorului  petrol  şi  alte  minereuri  utile,   ţiunea  de  „reziduuri'*  ca  atare.  lai  că  viteza  puc-ului  de  ho­  şi  cercetări  chimice  din  Fran­  dată  de  patru  ori  mai  p
                                                                                                                                                             chei  aruncat  de  cel  mai  buni
                                                                                                                                                                                                                        greu  decît  oţelul.  O  antenf
                                                                                                                                                                                          ţa  s-a  realizat  un  piodus  cu
         concediu:                                                                                                            atomică  uriaşă,  care  va  avea   sportivi  atinge  200  km/  h.  sticlă  stratificată,  a  cărui  re­  10  m  făcută  din  acest  nou
                                                                                                                                Se  va  construi  o  centrală
                                                                                                                                                               Şi  totuşi,  campionul  rechi­
                                                                                                                                                                                                                        lerial  a  fost  fixată  pe  o
                                                                                                                                                                                          zistenţă  de  tracţiune  şi  flexi­
                                                                                                                              probabil  o  putere  de  mai  mul­  zitelor  sportive  mobile  s-a   bilitate  este  superioară  celei  şină  şi  a  rezistat  fără  ni
                                                                                                                                                             dovedit  a  li  mingea  de  tenis.
                                                                                                                                                                                                                        deteriorare  la  treceri  rep<
                                                                                                                              te  milioane  kilowaţi,  iar  în  ju­
         vară!                            ANUL  MAGIC  2000                                                                   rul  acestui  izvor  nesecat  de  e­  Chiar  la  o  lovitură  obişnui­  Turlă de  f o     cu  viteza  de  50  km/h  pe
                                                                                                                                                             tă,  viteza  mingii  de  tenis  a-
                                                                                                                                                                                                                        o  boltă  înaltă  doar  de  4,2(
                                                                                                                              nergie  se  va  înălţa  un  com­
                                                                                                                                                             iinge  plnâ  la  240  km/h.
                                                                                                                              plex  întreg  de  fabrici  şi  uzi­
                                                                                                                              ne  care  vor  face  schimb  de   CU  UN  AN  şl  jumătate  In
                                                                                                                              materii  prime  şi  vor  colabora   urmă,  50  de  pinguini  din  An­
          —  V ara!  Vara  este  cel                                                                                          în  procesul  de  producţie.  Oa­  tarctica  au  lost  strămutaţi  la   r a j  pe  şine
         mai  frumos   anotimp!  —     Teste 33 de ani,  în  anul  2000,   copil;  încă  în  prezent  omeni­  dul  mărilor  Navele-docurî  gi­  menii  de  ştiinţă  vor  crea  o  se­  Polul  Notd.  Prin  această  ex­  Cinemeridiaro
         îmi  spunea  plină  (le  patos  o   gospodina  îşi  va  putea  orîndui   rea  se  află  în  pragul  unor  des   gantice,  care  se  vor  deplasa   rie  de  noi  polimeri,  metale  şi   perienţă,  oamenii  de  şliinfă
         prietenă.  Parcă  eu  u-aş  şti.   ziua  carr.  în  felul  următor:  cu   coperiri  care  vor  permite  e­  deasupra  exploatărilor  subma­  aliaje  rezistente  la  căldură.  Li­  au  vrut  să  verifice  spiritul  de   IN  ULTIMA  vreme,  pi
         Cile  lucruri  minunate  nu  se   ajutorul  videofonului.  montat   fectuarea  controlului  biologic   rine,  vor  implanta  în  împă­  nele  din  întreprinderile  aces­  orientare  a  păsărilor  de  po   In  Uniunea  Sovietică  a  fost   sa  japoneză  acordă   spE
         pot  vedea  i-ara!   Numai   într-o  instalaţie  specială  elec­  asupra  eredităţii  După  păre­  răţia  lui  Neplun  utilaj  şi  ma­  tui  complex  vor  produce  com­  continentul  alb.  Şi  ială  câ,   construită  pentru  prima  oară
         vara  poli  admira  fn  voie   tronică  de  calculat,  ea  va  pu­  rea  sa,  în  anul  2000  se  vor  e­  şini  miniere  speciale.  Tot  de   bustibilul  nuclear  care  va  pu­  recent,  la  staţiunea nMirnii“   o  turlă  de  foraj  pe  şine.   Fa   tot  mai  mari  popularizâ
         cringurlle  pline  de  flori şi   tea  afla  ce  s-a  pus  in  vînzare   labora  metode  chimice  şi  bio­  pe  aceste  nave  se  vor  dirija   tea  pune  în  funcţiune  nume­  din  Antarctica  s-a  înapoiat   este  destinată  lucrărilor  în  re­  actorului  Yud/.o  Kayarr.a
         verdeafă.  Vara  pofi  stră­  in  magazinele  alimentare  şi  va   logice  foarte  eficiente  de  vin­  mecanismele  şi  se  va  menţine   roase  mecanisme,  începînd  de   unul  din  „sttăinuiaţi11.  El  a   giunile  mlăştinoase   şi   greu   o  nouă  stea  a   ecranu
                                                                                                                                                                                                                         japonez,  care  a  apărut
         bate  crestele  semeţe  ale   pulea  face  comanda:  npâsînd   decare  a  cancerului,  precum  şl   legătura  între  personalul  teh­  la  reactor  in  Cosmos  şi  termi-   parcurs  Inol  pinâ  la  ţărmuri­  accesibile  din  Siberia,  Extre­
         munţilor,  imbătindu-le  de   pe  alt  buton  al  aceleiaşi  insta­  metode  de  imunizare  împotri­  nic  care  se  află  sub  apă  şi  lu­  nînd  cu  inima  artificială  a  o­  le  natale  o  distanţă  de  4.500   mul  Orient,  Ural.  Pe  terenul   filmele   „Barbă  roşie"
         farmecul  neasemuit  al  pri­  laţii  va  lua  cunoştinţă  de  pro­  va  virusului  care  provoacă  u­  mea  exterioară.  Succesele  rea­  mului.  Un  asemenea  complex   km.   Instabil  se  instalează  traverse   „Geniul  judo".  Yudzo  E
         veliştilor  ce  ft  le  oferă  cu   gramul  spectacolelor  şi  concer­  nele  forme  de  tumori  cance­  lizate  în   tehnica  submarină   industrial  gigantic  va  funcţio­  JN  NOUA  ZEELANDÂ  a   şi  şine  de  cale  ferată,  iar  pc   ynma  este  descendent  d
         dărnicie  natura  la  fiecare   telor,  planificîndu-şî  astfel  cca   roase.          vor  permite  acvanautilor  să   na  în  condiţii  relativ  „curate".   început  să  se  practice  o  nouă   acestea  se  amplasează  o  plat­  tr-o  familie  de  actori.  1
         pas.  In  nici  un  alt  anotimp   de-a  doua  Jumătate  a  zilei  şi   Intr-o  altă  cuvîntare  rosti­  stea  sub  apă  timp  de  o  lună   Conveierele  subterane,  conduc­  metodă  dc  pescuit.  Cu  ajuto­  formă.  Turla  de  foraj.  în  gre­  tăi  său  este  cunoscutul  ,
         litoralul  însorit  al   Mării   seara...                 tă  în  fata  unui  grup  de  scri­  la  o  adîncime  de  3.050  m,  iar   tele  şi  căile  de   comunicaţii   rul  elicopterelor-amllbii,  In   utate  de  200  tone,  este  mon­  tor  de  cinematograf   t
         Negre  nu-şi  dezvăluie  ai  a-   Dar  perspectivele  înfăţişate   itori  care  abordează  genul  fan­  oamenii  amfîbie  vor  putea  să   perfecţionate  vor  trebui  sâ  în­  locurile  unde  există  mari  a-   tată  pe   această   platformă.   perioada  antebelică,   K
                                                                                                                                                                                                                         Uehara,  iar  mama  sa  ct
         tita  dărnicie miraculoaselc-i   de  dr  .Seaborg  nu  s-au  referit   tastic,  dr.  Seaborg  a  declami   exploreze  masivii  submarini  la   locuiască  reţeaua  densă  a  şo­  glomerări  de  peşte  se  aruncă   Pentru  forarea  sondelor  nu  va   tinuâ  şi  acum  să  filme
         atracţii.  Şi  tot  atunci,  in-  numai  Ia  sfera  casnică  Tem­  că.  întrucît  populaţia  globului   o  adincime  de  aproximativ  110   selelor  terestre  existente  şi  a   plasele.  Cind  acestea  se  um­  mai  fi  nevoie  ca  turla  sâ  fie   Timp  de  cîţiva  ani.  Ka;
                                                                                                                              magistralelor  feroviare.  Coşu­
                                     peratura  aerului  va  pulea  fi   va  ajunge  in  anul  2000  la  f>   m  fără  baloane  cu  oxigen.                   plu,  ele  sini  scoase  de  elicop­                        ma  s-a  aflat   pe   ultin
                                     dirijată  în  funcţie  de  necesită­  miliarde,  va  trebui  să  se  pro­  Metodele perfecţionate de di­  rile  uzinelor  nu  vor  mal  întu­  tere  şi  duse,  împreună   cu   demontată,  întrucît  ca  va  pu­  plan  al  studioului  cinen
                                     ţile  regiunii  respective  şi  ano­  ducă  un  fel  dc  revolulie  în   rijare  a  reacţiilor  nucleare,  a   neca  orizontul,  iar  aerul  nu   peştele,  pe  jărm.  tea  parcurge  distanţele  nece-   lografic  „Toho”,  pinâ  ci
                                      timpului  respectiv,  iar  oame­  alimentaţia  omului,  care  se  va  spus  dr.  Gleen  Seaborg,  vor  va  mai  |i  poluat.                         sa re.                         a  fost  invitat  de  regizo
                                      nii  vor  învăţa  să  schimbe  cli­                                                                                                                                                Akira  Kurosawa  sâ  ini
           FOILETON                   ma  pe  plan  mondial,  astfel  în-                                                                                                                                                preteze  rolul  doctorului  1
                                      cît  regiunile  mlăştinoase  şi  de                                                                                                                                                sumolo  în  filmul  „Bar
                                      junglă  să  devină  locuibile,  iar                                                                                                                 unul  dintre  Izvoarele  cu  cel   roşie".  După  succesul
                                      pustiurile  să  se  transforme  în                                                                                                                  mai  bogat  conţinut  de  Iod  din   sunător  a!  acestui  film,  f
                                      grădini  înfloritoare.                                                                                                                              lume.  Experienţele  au  demon­  yamn  a  făcut  c   frumor
                                       Cunoştinţele  despre  structu­                                                                                                                     strat  câ  apele  termale  de  la
         sofR  de  prieteni  sau  de  fa­                                                                                      C A LEID O SC O P                                                                         carieră,   devenind   ido
         milie,  poţi  cutreiera  ţara-n   ra  moleculară  a  organismului                                                                                                                Sonthofen  vor  deveni  în  cu-   spectatorilor  japonezi
                                      uman,  structura  celulelor  se
         lung  şi-a  lat  cu  bilele  fn   vor  extinde  într-atît,  îneît  se                                                                                                            rînd  cele  mai  bune  ape  pentru   este  cunoscut  şi  ca  int
         circuit,  prin  O.N T. ..    va  putea  dirija  ereditatea  şi                                                                                                                   tratamentul   arteriosclerozel,   preţ  al  propriilor  salo  cc
           —  Şi  cind  te  gindeşti  că   înfăptui  diferenţierea  celulelor,                                                                                                            tulburărilor  circulatorii,   pre­  poziţii.  Din  păcate   îr
         şi  vara  trebuie  să  mergi  la                                                                                                                                                 cum  şi  al  tensiunii  arteriale   după  filmul  „Barbă  roş
         serviciu,  îfi  vine  să  iei  cim-   ceea  ce  va  permite  renaşterea                                                    m  Maraton  pentru  femei                             ridicate.                      Kayanr.a  nu  a  obţinut  rol
                                      ţesuturilor  uzate  ale  organis­
         p ii!  —  continuă  pe  acelaşi   mului  uman  Inima  artificială                                                                                                                                               în  filme  bune  şi  a  fost
         ton  prietena   mea.  Nn  se   va  putea  funcţiona,  alimentîn-                                                                                                                 I J   n  nou  copil  minune?  Se   voit  sâ  apară  într-o   sr
         poate  face,  dom'le,  o  lege,   du-se  ou  energia  produsă  de                                                          ^   Izvor  termal                                         pare  câ  da.  Este  vorba  de   de  filme  muzicale  în  c
         sau  ceva,  după  care  să  se                                                                                                                                                   copilul   coreean   Kim  Ung-   este  folosit  numai  taler,
          lucreze  numai  toamna  şi                                                                                                                                                      Yong,  care,  la  vîrsta  de‘  doi   snu  de  cîntăret.
          iarna,  hai  şi  primăvara !?                                                                                                                                                   ani,  a  scris  prima  sa  carte  in­     ☆
          Vara  să  fie  lăsat  omul  in                                                                                                 Elev  la  vîrsta  de  doi  ani                   titulată  „Întreabă  siclele”.  Kim   REGIZORUL italian Fr
         pace  să  se  bucure  din  plin                                                                                                                                                  Ung-Yong  a  învăţat  sâ  scrie   cosro  Roşi  intenţionează
          de  viafă,  să  se  distreze,  să                                                                                                                                               şi  sâ  citească  cînd  avea  nu­  turneze  în  Italia  filmul
          facă  tot  ce-i  place.  Iţi  dai _   fo to liu                                                                        ţ   n  Statele  Unite  au  apărut   Dar  Roberta  nu  este  de  loc   mai  7  luni.  El  a  început  %ţ   de  lovituri  de  pumnal”,
          seama  ce  randament  ar  d a ~                                                                                       *  peste  10  femei  amatoare   mirată,de  victoria  sa.  „Femei­  meargă  la  5  luni,  iar  la  6  luni   ‘ re  va  evoca  împrejură
          pe  urmă ?  Mai  ales  noi,  cei                                                                                     de  atletică  uşoară,  care  cer  ca   le  sînt  mai   rezistente  decit   stătea  bine  pc  piaioare.  fugea   morţii  lui  .JuMus  Cezar.
          care  lucrăm  în   birouri...                                                                                        maratonul  (marş  pc  o  distan­  bărbaţii,  a  declarat  ca.  Consi­  şi  vorbea.  Acum,  cînd  are  a-  '   iV
          Altfel,  la  ce  folos  că  nalu-   r u la n t                                                                       tă  de  42  km)  sâ  fie  introdus   der  câ  este  abs dut  posibil  ca   proape  trei  ani,  vorbeşte  trei   REGIZORUL francez P
          ra-i  atît  de  darnică ?                                                                                            şi  în  programul  competiţiilor   ele  să  participe  şi  la  acest   limbi  —  engleza,  germana  şl   re  Shoendoerffer  se  pix
           Eu  am  totuşi  un  noroc:                                                                                          pentru  femei.  Se  pare  că  cea   sport  pe  picior  de  egalitate  cu   chineza.       teste  în  prezent  in  ved<
          (mi  pot  lua  concediul  nu­  Doctorul   Ter  Udden.   din                                                          mai  entuziastă  dintre  ele  este   bărbaţii.  Iată  de  cc  cerem  ca   Kim  Ung-Yong  a  învăţat  sâ   unei  turnări  de  amplo
          mai  vara  (iţi  dai  tu  seama   Suedia,  a  realizat  modelul  ţi­                                                 studenta  Robena  Gibb,   din   proba  la  maraton  să  fie  admi­  joace  şah  la  7  luni.  dovedind   nvînd  ca  subiect   prii
          cum).  E  pu(in,  dar  csfe  Mai   nui  nou  tip  de  fotoliu  rulant                                                California.                   să  şi  femeilor.  Şi  atunci  vom   calităţi  excepţionale.  La  doi   război  mondial.  Scena
          scot  şi  o  foaie  (le  boală  (tu   pentru  invalizi.  Propulsat  de                                                 Recent,  ea  a  obţinut  o  re­  erăta  cc  putem”.      ani  şi  jumătate,  a  început  să   va  fi  scris  în  colaborare
          ştii  cn  se  mai  poate)  şl-mi   un  motor  electric,  fotoliul   se                                               marcabilă  realizare.   Partici­                           meargă  la  şcoală  împreună  cu   Jean-Franeois  Chauvel.
          fac  suma.  Dar  alţii!?    poale  deplasa  cu  o  viteză  de                                                        pând  la  tradiţionalul  maraton   a  Sonthofen.  într-o  loca­  copiii  de  13  ani.  uimind  profe­  Rolul  principal  al  sol
            Intr-adevăr,  cită  nedrep­  14  km/h  pe  un  teren  plat  şi                                                     din  oraşul  Boston,  a  ocupat   L litate  din  sudul  R.F.G.,  s-a   sorii.  în  special  pe  cei  de  ma­  lului.  marlor  al  evenirr
          tate!  Voia,  cînd  natura  de­  chiar  pe  porţiuni  mai  acci­                                                     locul  de  onoare,  al  281-lea.  De   descoperit  un  izvor  termal  cu   tematici.  prin  rapacitatea  sa   tclor,  va  fi  încredinţat
          vine  o  adevărată  simfonie   dentate.  Presiunea  cauciucuri­                                                      onoare,  pentru  »:ă  la  con.peti­  un  conţinut  de  iod  de  155  mg   de  a  asimila  calculele  integra­  Jean-Paul  Belmondo.
          de  culori  şi  lumină,  cind   lor  poate  fi  reglata  astfel.  în­                                                ţie  au  participat  aproximativ   la  litru  El  s-a  dovedit  a  fi  le  şi  diferenţiale.
          ai  atitea  şi  atitea  prilejuri   eît  să  permită  circulaţia  fără                                               600  de  persoane.  In  mod  ofi­
          de  a  simţi  din  toată  fiinţa   zdruncinături  pe  locurile  mal                                                  cial,  femeilor  nu  li  se  permite   S O B S O l l l  i i u o r i    loecHBnaBaisiaBiaiMMQCBEMiia  n a ssu B i
          rn  trăieşti,  tu  să  fii  silit   puţin  netede,  iar  centrul  de                                                 să  participe  la  maratonul  din
          să  stai  intr-un  birou !  Este   gravitate  extrem  de  coborîl  n-                                                Boston.  Dar  Robei la  a  primit
                                                                                                                               Cît  de  mare  a  fost  uimirea  Concursul  nostru
          strigător  la  cer.  Şi,  pentru   sigură  fotoliului  o  stabilitate                                                permisiunea  de  a  lua  startul
          ce ?  Că  planul  de  producţie   perfectă.  Un  sistem  de  frînare                                                 sub  \>n  număr  „condiţional".
          a  fost  eşalonat  pe  lot  par­  automat  blochează  fotoliul  în
          cursul anului.  Că  omul,  se   caz  de  pericol,  oprire  mecani­  Vedere  dc  la  Cheile  Tâii.                    juriului  cînd  această  tînără,  in
          zice, are nevoie  (le  alimen­  că  sau  dacă  conductorul  şi-a                         Polo:  N  MOL 1)0 VEA NU    vîrstă  de  23  de  ani,  a  întrecut
          te,  haine şi  atitea altele  in   pierdut  controlul                                                                aproximativ  300  de  bărbaţi I
          fiecare zi.  (parcă n-ar putea                                                                                                                     de  jocuri distractive
          să  se  aprovizioneze  o  sin­
          gură  dată  pe  an),  că  spita­
          lele  au  nevoie  de  medica­
          mente,  trenurile  şi  maşinile                                                                                                                            Sportiv
          trebuie  să  circule  intr-una
          (asta  da,  altfel  cu  ce-ai  mai
          merge  la  marc ?),  că-n  fie­
          care  noapte  trebuie  să  ardă                                                                                                                       1  1             X
          becurile  (ce  te-ai  face  fără                                                                                                                          1
          lumină ?   l,a   Exploatarea
          minieră   Ghelar,   de   c-                                                                                                                               1
          xemplu,   în   luna   iulie                                                                                                                               4
          an   plecat   in   concediu
          mai   bine  de   10   la  su­                                                                                                                           '1              !
          tă  din  personalul  tehnico-                                                                                                                            £
          administrativ,  21  la   sulă                                                                                                                           ’L               1
          din  muncitorii  de  la  mina
           Vest,(!?),  16  la  sută  de  la
          orizontul  IU  şi  peste  13  la                                                                                                                           1 l  _
          sută  de  la  secţia  mecanică.                                                                                                                                       |
           La  Exploatarea  minieră  De­                                                                                                                                  0
           va lucrurile start corn  la fel
          Şi,  dacă  cauţi  bine,  mai  gă­                                                                                                                    Dozlegînd  jocul  de  mai  sus
           seşti  şi  altele.  Cei  care  do­                                                                                                                se  va  obţine  pe  verticala  A-B.
           riţi  să  arefi  concediu  nu­                                                                                                                    numele  unui  cunoscut  fotbalist
           mai  vara,  angaraft'-râ  la  a-                                                                                                                   român  care activează  Ip  Rapid.
           semer.ea  întreprinderi  N-o                                                                                                                        1)  lolanda  Balaş ;  2)  Fortifi­  ORIZONT AL i  1)  Cutremu­  neuniformă  a  volumului  roci­
           să  vă  pară  rău                                                                                                                                 că  organismul  ;  ;t)  Un  mijloc   re.  uragane,  dislocaţii  tectoni­  lor  in  prezenţa  temperaturii
                                                                                                                                                             eficace  de  antrenament  ;  4)  A-   ce  ele.  —  începe  magmnlis-   scăzute,  fenomen  care,  repelîn-
                  ST.  PORUIMIIACU                                                                                                                            lergâtor  american  actual   de   mul  !;  2)  Cufundaţi  în  apă  hi-   (lu-se  duce  la  sfârîmarca  lor :
                                                                                                                                                              valoare  mondială  ;  5)  Sport  în   pci termală  (fig.)  —  Din  Esto­  2)  serveşte  la  determinarea  şl
         r                                                                                                                                                   care  s-a  afirmai  Aurel  Vcrnes-   magnetic  de  exemplu  (p l);  î)   măsurarea  diferitelor  fenome­
                                                                                                                                                                                                    Popor  (înv.)  —  Cel
                                                                                                                                                                                           nia  ;  3)
                                                                                                                                                                                                                                         compoziţiei,
                                                                                                                                                                                                                         ne  geologice,  a
                                                                                                                                                             cu  :  f>)  Se  rostogoleşte :  7)  „Re­
                                                                                                                                                              gele  şuiului”  :  8)  rentru  aler­
                                                                                                                                                                                           formează  învelişurile solide  ale
                                                                                                                                                                                                                         măsurarea  direcţiei  şi  înclină­
                                                                                                                                                              gări  ;  9)  Sportul  celor  înalţi  :   Numărul  marilor  geosfere  ce   structurii  şi  texturii  rocilor,  la
                                                                                                                                                           I  10)  „Tunarul"  echipei  naţio­  globului   terestru  —  Prisăci ;   rii  straielor  din  scoarţa  teres­
                                                                                                                                                              nale  de  handbal            5)  Sporadic  —  Culoarea  ame-   tră  —  Pe  Sena.,  spre  iz.vor:
                                                                                                                                                                                           lislului  —  In  planetă ? ;  fi)  A
                                        U n  p a h a r                                                                      V ite a zu l                            TANISLAV  IO AN        pindi  —  Cu  multe  culc ;  7)  in   3)  Silicat  aluminos  supus,  prin
                                                                                                                                                                          Zlalna
                                                                                                                                                                                                                         intermediul  apelor  subterane,
                                                                                                                                                                                           lilosferâ  !  —  Căzută  ;  8)  Tată
                                                                                                                                                                                                                         unui  puternic  proces  de  hidro-
                                                                                                                                                           | Monoverb  (7 -1 0)            (rog.)  —  Determină  altitudinea   lizâ ;  4)  Suprafaţă  (pl)  —  Ca
                                                                                                                                                                                           la  care  se  află  un  reper  geo­
                                                                                                                                                                                                                         unele  substanţe  gazoase  (toxi­
                                         sap  sâ  se  dispenseze  dc  ele.  In  colţul  <lc  sus  al  acestui   mâni. care  s-au  refugiat  dc  (a   a|  voievodului  Miliai,  rămas       logic  faţă  de  niveiul  mării  sau   ce)  emanate  în  timpul  erupţii­
                                           In  unele  cazuri,.aceşti  no­  ornament, încadrat  dc  un  mo­  Bucureşti  la  Braşov.  la  o  familie  dc  boieri  din  Ro­  I                faţă  de  un  alt  reper  stabilit   lor  vulcanice ;  5)  Zece  sute !
                                         mazi,  ajungind  probabil   la   tiv  în  şir  <le  mărgele,  se  altă   Iu  anul   I90C,  bâtrînul  şi   mânia  care,  apoi.  cu  eveni­  a      iniţial  —  Pronume  posesiv ;  9)   —  In  vîrful  Vezuviulul  !  —
                                         strimtoare   financiară,  vin­  gravată  următoarea  inscrip­  caravana  Iui  nu  au  mai  apă­  mentele  politice  în  legătură                  Uriaşe  cule  situate  la  vestul   Măsură  de  suprafaţă ;  6)  Spe­
                                         deau  sau  amanetau  obiectele   ţie :                   rut.  Despre  această  împreju­  cu  domnitorul  Cuza,  s-a  re­                         Lumii,  noi  —  Oraş  la  ieşirea   tează  —  Siliciu...  —  ...  şi  sta-
                                         aflate  in  posesia  lor.  Pe  la  în­  Vaida :  Mihali  :  1599  rare  m-a  informat  conducă­  fugiat  în  Transilvania  şi,  n-   8   W C L L  din  defileul  Jiului  —  Zlăgnea-   niu I  ;  7)  Structură  geologică
                                         ceputul  sec.  XX*..  la  o  rasă   Materialul   csle  un  argint   torul  casei  de  amanet,  care'   jungind  în  carenţă  financia­            nu  Petre ;  10)  So!  umed  —  Ţi­  a  scoarţei   terestre;  8)  Iulie
                                         de  amanet  din  Turda,  o  fa­  fin.  iar  lucrarea  e  săvîrşită   mi-a  spus  că  mai  aşteaptă  un   ră.  1-a  vindut  la  un  bulibaşă       nut  nordic  a)  ţâri!  noastre,  re­  (prese.)  —  Stă  la  urmă ;  9)  A-
                                         milie  de  ţigani  nomazi  a  de­  de  mina  unui  meşter  iscusit.  an  şi  dacă  in  acest  timp  de­  nomad,  sau  |-a  amanetat.  I­  ■       numit  prin  bogăţiile  solului  şi   lâturi  de  presiune  şî   agenţi
                                         pus  un  pahar  de  argint  a-   O  familie  <le  ţigani  nomazi   punătorii  nu mai înnoiesc con­  niţiale  <lc  meşler  nu  am  gă­             subsolului  său :  11)  Compus   mineralizatorî  fff®  im   ' i m ­
                                         vînd  o  formă  elegantă,  des­  n  lăsat  timp  dc  mai  mulţi  am   tractul  „paharul  voievodal**,   sii  gravate  pe  pahar.  Cred  că   SOVKRKSAN  m ir o n    organic  --  Nisipuri  şî  gresii de   portant  în  proi  \  -.„yJiîneta-
                                         pre  care  autorul  precizează   acest  pahar  la  o  casă  <lc  a­  va  fi  scos  la  licitaţie.  Bâlri-   este  opera  unui  bijutier  din   MUNTKANU MFLINTON   diferite  varietăţi.  ir.orfism  ale roc,.or  preexisten­
                                         următoarele :                manet  din  Turda,  unde  au   nul  şi  caravana  lui  nil  s-au   Braşov” .                         Cugir             VERTICAL;  1)  Micşorarea   te  în  scoarţă ;  Jfl)  Magnetizalâ
              Răsfoind  Buletinul  Muzeu­  „Intre  cunoscutele  bijuterii   <le  an  un  ţigan  băl rin  plătea   mai  prezentat  sâ  ridice  obiec­  Semnalăm  această  comuni­                                         (fig )  —  Desîmr  I;  11)  Compa­
            lui  de  Etnografie  a)  Ungariei   de argint  ale  ţiganilor  nomazi   comisionul  şi  îmioia  contrac­  tul  sau  sâ  înnoiascâ  contrac­  care  făcută  acum  54  de  ani.   E   Criptografie  (6-2-8-2-4-5)  rativ  pentru  îngheţat  —  A fir­
            nr.  1-2  din  anul  11)13.  am  a­  de  o  marc  însemnătate  este   tul  cu  zălogirc-  Am  vorbit  cu   tul.  Astfel,  in  anul  1907.  cu   considerînd  câ  are  o  deosebi­                            maţie  —  Pluton,  Eol.  Ra.  etc, ;
            flat  o  comunicare  lâcutn  <le   un  pahar  de  argint  suplu  şi   cl  ultima  dată  în  anul  1905.   ocazia  licitaţiei,  cu  am  cum­  tă  valoare  şi  semnificaţie  Pa­                              12)  Depozit  glaciar  de  roci  de-
            către  Teslas  Istvan.  în  legă­  elegant  despărţit  <le  cupă   dar  nu  era  dispus  să  vindă   părat  acest  pahar  harul  voievodal,  cum  îl  nu­                                                    tritiee  psefitice  —...  de  Islan­
            tură  cu  obiectele  de  argint  a-   prinlr-im  brîu  scos  în  relief  paharul.  După  spusele  lui.  a­  Inscripţia  de  pc  pahar  şi   meşte  autorul,  este  o  relicvă                                da.  varietate  de  calci!  între­
            llale  ţn  posesia  unor  carava­  In  spaţiul  dintre  talpa  pi­  cest  pahar  a  fost  odinioară   anul  1599  confirmă  că  acest   preţioasă  pentru  istoria  popo­                                    buinţat  la  confecţionare  nico*
            ne de  ţigani  nomazi, care  ma­  ciorului  şi  brîu.  cît  şi  deasu­  proprietatea  unui  voievod  din   palia:   a  fost  al  voievodului   rului  nostru,  legală  dc  impu­  I                          Iilor  pentru  microscopul  pola­
             nifestau  o  mare  pasiune  pen­  pra  pe  cupa  paharului  se  a-   Yalahta.  Paharul  a  lost  cum­  Miliai.  pe  care  l-nu  ucis  oa­  nătoarea  personalitate  a  lui                                  rizant  ;  13)  Ere'e  geologice  în­
             tru  astfel  de.  obiecte,  in  spe­  llă  ornamente  aurite  <le o  ra­             menii  lui  Basta  pc  cîmpia   Miliai  Viteazul,  eroul  de  la            JR *rLSS$
             cial  pentru  pahnro-cnpe  din   ră  tinete.  La  partea  <lc  sus  se   părat  cu  vreo  patruzeci  de   de  lingă  Turda.  Câlugârcni.                                                                    sumează  mi 1 io, fie  de  aseme­
             acest  metal.  îneît cu  greu  pu­  atlâ  ornamente  concentrate  şî   cui  in  urmă  de către  tatăl său   Se  vede  că  paharul  făcea   ION  VALERIU  TODEA                                              nea  undaţi  de  timp  —  Vulcan
             teau  |i  convinşi  să  le  vîndâ  de  un  gust  ralinnt.  dc  Ia  o  familie  dc  boieri  ro­  parte  din  tezaurul  de  valoare  Muzeul  raional  Orăşlie                                                 sicilian  de  lip  mixt  —  Calei
                                                                                                                                                                                                CORNEL  IIERLEA                         MIC  IOSIF
                                                                                                                                                        J                                            Simcria                              Petroşani
   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89