Page 86 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 86
Cuvîntarea tovarăşului Prima cursă trans Pupa o dispută de 21 ani
Antonin Novotny în faţa activului
de partid din Slovacia centrală atlantică între Senatul italian a aprobat
PHAGA 26 (Agerpres). cuvîntării a tost consacrată
La 26 august, Antonin No problemelor Slovaciei, subli-
votny, prim-secretar a! CC. niindu-se că în următorii ani Europa şi Japonia subvenţionarea teatrelor
al P C. clin Cehoslovacia, pre
şedintele R.S. Cehoslovace, a ai cincinalului aici va qprjtinua
rostit o cuvîntare în lata ac dezvoltarea accelerată în do ROMA 26 (Agerpres).
tivului de partid din raionul meniul industriei, învâţâmîn- MOSCOVA 26 (Agerpres). După o dispută de 21 de ani, potriva articolului 7 din lege
care acorda
numai
Operei
Martin şi din regiunea Slova tului, ocrotirii sănătăţii şi al «Prima cursă transatlantică Senatul italian a aprobat le Scala din Milano titlu de tea
cia centrală. O bună parte a tor ramuri de activitate. din istoria navigaţiei între gea cu privire la subvenţiona tru de deosebit interes naţio
Europa şi Japonia a fost în rea teatrelor de operă, teatre nal in domeniul muzicii.
lor muzicale şi orchestrelor
cheiată cu succes", se spune în In cele din urmă s-a hotârit
simfonice. Cu toate că legea a recunoaşterea caracterului de
radiograma primită la Mur- fost adoptată de parlament
Convorbire între I.B. Tito şi W. Rochet mansk de pe bordul motonavei încă în luna februarie şi apoi osebit de reprezentativ a) O
perei din Roma. Teatrul Scala
„Novovoronej" care a sosit cu trimisă Senatului pe parcurs din Milano, cel mai vechi tea
BRIONI 26 (Agerpres). primit sîmbătă la Brioni de bine în portul japonez Yoko- au apărut unele dificultăţi ne tru de operă italian, cunoscut
Waldeck Rochet, secretar Iosip Broz Tito, preşedintele prevăzute. Astfel Opera din
general al C.C. al P.C. Fran Uniunii Comuniştilor din Iugo hama. Cursa a fost plină de Roma şi Teatrul comunal din de altfel in toatâ lumea, a fost
cez, care înapoindu-se din greutăţi : în mările Kara, Lap- Florenţa sprijinite de alte sce ridicat la rangul de teatru na
RP.,Bulgaria a făcut un popas slavia, cu care a avut o con tev, Siberiei de est nava a na ne ale Italiej au protestat îm ţional.
în R.S.F- Iugoslavia, a fost vorbire.
vigat printr-o ceaţă groasă şi
printre gheţuri periculoase.
Totuşi, distanţa de 3 000 de Pregătirea unui cercetător
Dezbaterile din mile dintre Murmansk şi Yo-
kohama a fost străbătută prin
Parlamentul olandez Arctica în 2J de zile. agenţia costă 10.000 de guldeni
După
cum arată
HAGA 26 (Agerpres). — In nături. In acest document se TASS, societatea de navigaţie
cea de-a doua Cameră a Par cerea parlamentului să pro din Murmansk este pregătită HAGA 26 (Agerpres). „Exodul inteligenţei spre Sta
lamentului olandez au avut testeze împotriva bombarda pentru a efectua transporturi In opt ani, din 1956 şi pînă tele Unite".
loc dezbateri asupra situaţiei mentelor aviaţiei americane a de mărfuri în tranzit prin JAPONIA. — Aspect ge în 1963, din Olanda au emi In ceea ce priveşte intensi
din Asia de sud-est. supra Vietnamului de nord şi Arctica. Navele străine vor fi Congresul internaţional de neral al Parcului memorial grat în S.U.A. un număr de tatea recrutării de către S.U.A
Camera a aprobat o moţiu încetarea tuturor acţiunilor a al păcii din Hiroşima în 874 de oameni de ştiinţă şi in a oamenilor de ştiinţă din ţă
timpul ceremoniei care
a
ne prezentată de deputaţii gresive americane din Viet conduse prin Oceanul înghe biochimie şi-a încheiat lucrările marcat a 22-a aniversare a gineri. „Acest proces continuă rile vest-europene, constată
şî in prezent",, se subliniază
„Het Parool", Olanda ocupă în
partidelor coaliţiei guverna nam. ţat de spărgătoare de gheaţă. aruncării bombei atomice într-un articol publicat în zia prezent locul patru, după An
mentale, prin care cete guver asupra oraşului. rul „Het Parool" sub titlul glia, Germania occidentală şi
nului să întreprindă acţiuni TOKIO 26. — Coresponden condusă de conf. dr. Claude Ni- Elveţia.
pentru încetarea bombarda tul Agerpres, Florea Ţuiu, colau, directorul Centrului de
mentelor întreprinse de State Festivalul internaţional transmite : radiobiologîe şi biologie mole Ziarul aminteşte câ pentru
le Unite împotriva R. D. Viet culară, a evidenţiat progresele pregătirea unui cercetător şti
Cel de-al şaptelea
Congres
nam. In moţiune se cere. de internaţional de biochimie şi-a mari obţinute de oamenii de inţific cu o înaltă calificare,
tului Naţional de Eliberare ca dc poezie de la Slruga încheiat lucrările. Aproxima ştiinţă care activează în aceas MOSCOVA ÎN CIFRE Ministerul Educaţiei din O
asemenea, recunoaşterea Fron
landa cheltuieşte 10.000 de gul
partener egal în cazul unor tiv 4 500 de oameni de ştiinţă tă ramură. deni.
eventuale tratative. Moţiunea- BELGRAD 26. — Corespon poeţi şi critici vor face un din 52 de ţări au discutat pro In şedinţa plenară Congresul MOSCOVA 26 (Agerpres). lor de 18 oi i, tirajul cărţilor
subliniază necesitatea ca gu dentul Agerpres, N. Plopeanu, schimb de păreri asupra pro bleme ridicate în circa 800 de a ales în funcţia de preşedinte Populaţia capitalei sovietice de 22 de ori.
vernul olandez să insiste pen transmite : blemelor actuale ale poeziei. referate şi comunicări ştiinţifi al Uniunii internaţionale pen a depăşit cifra de 6,5 milioane, In jumătatea de secol care
tru acceptarea de către S.U.A. In localitatea iugoslavă Stru- Lucrările nepublicate, care ce prezentate de participanţi tru biochimie pe dr. Hugo The- adică de patru ori mai mult a trecut de la Revoluţia din
a acordurilor de la Geneva ca ga a început tradiţionalul Fes concurează pentru „Coroana de în simpozioane şi colocvii. In- orell, de la Institutul medical decît in 1913, se arată în ulti Octombrie la'Moscova au fost
bază pentru tratative. tival internaţional de poezie aur a Serilor de la Struga", tîlnirea biochimiştilor de la Nobel din Suedia şi pe dr. J. mul număr a] culegerii statis construite case cu o suprafaţă
„Serile de la Struga", la care Heller, membru al Academiei
In ajunul începerii dezbate participă peste 100 de poeţi din vor fi citite în ultima zi a fes Tokio, la care a participat şi o poloneze. în funcţia de vice tice „Moscova in cifre în anii locuibilă de peste 75 milioane
rilor, o delegaţie a Comitetu Iugoslavia şi dintr-o serie de tivalului. delegaţie din ţara noastră, preşedinte puterii sovietice"- 975.000 de metri pătraţi. Jumătate din a
lui olandez pentru apărarea alte ţări, printre care Repu moscoviţi au studii superioare, cestea au fost înălţate în ulti
Vietnamului a ir.mînot preşe blica Socialistă România. 300.000 de tineri urmeazâ mii şapte ani.
dintelui celei de-a doua Ca De asemenea, va fi organizat cursurile diferitelor facultăţi, Teritoriul Moscovei se întin
mere a Parlamentului o peti simpozionul „Dialog între poe 133 000 de tineri cele ale şco de astăzi pe o suprafaţă de
ţie care purta GO.OOO de sem zie şi viitor", în cadrul căruia Ieri au început lilor tehnice şi 945.000 de elevi 066.5 km pătraţi. Cea mai 0 Ministrul sirian al e
Situaţia din Rhodesia — şcolile de cultură generală. înaltă construcţie a capitalei conomiei, Ahmed Murad, a
sovietice este noul turn de te
Producţia Industrială globa
manevrele militare lă a întreprinderilor din Mos leviziune care atinge 537 me deschis vineri cea de a î4-a
ediţie a tirgului internaţio
tri.
E v e n im e n te le SALISBURY 26 (Agerpres). transportat pe calea aerului la cova a crescut faţă de 1913 de folosit în fiecare zi de aproxi nal de la Damasc, la care
este
Transportul orăşenesc
Guvernul rasist rhodesian a
112 ori, fondul de locuinţe —
participă 21 de ţări.
Bulawayo şi s-ar fi angajat în
din C o n g o dat publicităţii un comunicat lupte împotriva pe răsculaţilor. ale N.A.T.O. de cinci ori, numărul studenţi mativ 12 milioane de călâlorl. România este Socialistă,
Republica
în'care recunoaşte câ unităţi
De asemenea,
pămîntul
prezentfL
ale forţelor sale armate au rhodesian s-ar afla Şi ofiţeri printr-o serie de exponate,
lost angajate în lupte deosebit din armata sud-africanâ care ATENA 26 (Agerpres)- ca strunguri, motoare elec
K1NSHASA 26 (Agerpres). tu că este gata să sosească în de violente cu lorţe ale patri participă alături de trupele de Incepind de sîmbătă, in re
Toţi guvernatorii, provinci capitala congoleză pentru a oţilor din regiunea localităţii la Salisbury împotriva patrio giunea de nord a Greciei se trice, tractoare şi maşini a
ilor statului Congo* (Kinshasa) participa la reuniunea la nivel Bulawayo Este prima recu ţilor. după ce au urmat o in desfăşoară importante mane gricole, produse petroliferet
urmează să participe la o reu înalt a Organizaţiei Unităţii noaştere oficială a guvernului strucţie specială pentru luptele vre ale forţelor aeriene ale produse ale industriei tex
niune de urgenţă in capitala Africane, .dacă situaţia inter rhodesian despre existenţa u de savană. Observatorii poli N.A.T.O. La aceste exerciţii Unul din punctele tile şi alimentare.
ţârii. Kinshasa. informează a naţională îi va permite să lip nei armate ele guerilă, preci tici africani consideră de ace militare, cunoscute sub denu de atracţie pentru tu I
genţia France Presse. Motivele sească din New York în acel zează agenţia France Presse. ea câ existenţa în Rhodesia a riştii germani Şi stră 0 La invitaţia ministru
care au determinat autorilâţi- moment" In comunicat se menţionează unor unităţi de poliţie şi ar mirea de „Sunshîne Express", ini este încintâtorul lui apărării populare a
le de Ia Kinshasa de a organi ★ câ (oiţele guvernamentale au mată din Republica Sud-Afri- participă trupe din S.U.A., oraş Meissen. aşezat R. P. Bulgaria, g-ral de ar
za această reuniune nu sînt fost nevoile să folosească şi a canâ constituie prima indica Grecia. Anglia. Belgia, Canada pe malul Elbei (dis mată Dobri Djurov, vineri
cunoscute încă, dar se consi BRUXELLES 26 (Agerpres). viaţia Totodată, guvernul de şi Italia. trictul Dresda). Pen a sosit la Sofia dr. Ceorg
deră că una din temele discu Luînd cuvîntul în faţa Co la Salisbury a hotârit. după o ţie a unei tacite alianţe m ili tru vizitarea locurilor
ţiei va fi situaţia din Bukavu. misiei pentru afacerile externe consultare cu şelii militari ai tare între regimul de la Manevrele vor dura 20 de frumoase, la dispozi Prader, ministrul apărării
unde se maj găsesc încă mer a Senatului belgian, ministrul armatei, ca de acum înainte să Salisbury şi cel de la Pretoria zile. ţia turiştilor se află o al Austriei. In aceeaşi zi,
cenari străini- de externe Pierre Harmel a se dea publicităţii. în fiecare întreagă „flotă" de între cei doi miniştri a a
★ reafirmat că guvernul său con zi. un buletin în legătură cu vaporaşe, care circulă vut loc o inlilnire.
KINSHASA 26 (Agerpres). damnă acţiunile mercenarilor activitatea forţelor de siguran în ambele direcţii pe
din Congo (Kinshasa). El a ce
După cum anunţă postul de rut totodată cetăţenilor belgi ţă ale ţârii. Agenţia France R. McNamora: Elba. numeroase linii 0 După cum anunţă
de autobuze.
radio Kinshasa, secretarul ge eni aflaţi în Congo să evite Presse comunică, totodată, ci In loto : Vedere a postul de radio Patet Lao,
tind surse neoficiale, câ un de
in cursul primelor 18 zi
nera) al O N U., U Thant, i-a orice amestec în treburile in taşament de poliţie din Repu castelului Albrecht, le ale lunii august forţele
comunicat preşedintelui Mobu- terne ale acestei ţâri. blica Sud-Africană ar fi fost construit in anii 1471 patriotice lao(iene din pro
Războiul nu poate fi cîştigat 1524, şi a impunăto vinciile Luang Prabang şi
rului Dom în stil go Xicng Quang, din Laosul
tic care se înalţă a- superior, au scos din luptă
Conferinţa miniştrilor' afacerilor lâturj de castel. 366 de militari inamici.
Aden în Vietnamul de nord
externe ai ţărilor arabe 0 Osorio Tafall, reprezen
WASHINGTON 26 (Agerpres) nam. „Poziţia ministrului apă tantul special al secretaru
KHARTUM 26 (Agerpres). hamed Ahmed Mahgoub, pri Acţiuni ale Ministrul apărării al S.U.A., rării, — a spus senatorul Stu- lui general al O.NU. în
— La Khartum, s-au deschis mul ministru şi ministrul afa Robert McNamara, a declarat art Symington — mă face sâ Cipru, şi comaudantul forţe
sîmbătă seara lucrările Con in subcomisia senatorială pen cred că nu există nici o şan lor Naţiunilor Unite In
ferinţei miniştrilor afacerilor cerilor externe al Sudanului, fo r je lo r tru problemele, forţelor arma să de a obţine succese adevă Cipru, generalul Martola,
rate în acest război. In cazul
externe ai ţârilor arabe. Mo- a rostit o cuvîntare. te că Statele Unite nu vor pu în care situaţia expusă de Mc Lupte între trupele an avut convorbiri cu mi
p a tr io tic e tea avansa în atingerea sco Namara este reală — a men nistrul de interne cipriot,
(•■ I purilor urmărite de ele prin Yorcadis F.i au examinat
extinderea continuă a atacuri ţionat senaţorul — Statelor U situaţia din localitatea Li-
ADEN 26 (Agerpres). lor aeriene împotriva R.D. nite nu le râmîne altceva de federale şi biafreze massof, unde au avut loc
făcut decît sâ părăsească Viet
Vietnam „Războiul nu poate li
ORAŞ ARTIZANAL britanice au bombardat avan ciştigat in nord".— a spus Mc namul". O declaraţie asemănă LAGOS 2G (Agerpres). Pe de altă parte, guvernato comunităţilor turce şi gre
ciocniri intre membri ai
Avioane ale forţelor militare
toare a fost făcută şî de sena
Namara. menţionînd câ in ul
postul de la Shargan, din sta
tul Audhali, după ce forţele tim ii doi ani forţele aeriene torul Strong Thurmon. Printr-un acord încheiat la rul provinciei estice, Ojukwu ceşti din localitate.
patriotice au preluat controlul au fost autorizate să bombar La rîndui său. ziarul „New Khartum, guvernul sudanez a şi-a reînnoit apelurile pentru
(Urmaro dio pag. 1) sau galben auriu După aceea, în acest stat — a declarat vi deze 302 obiective din R. D. York Times" constată că „de hotărit să furnizeze autorităţi tratative în vederea soluţionă 0 Intr-un viilor apropiat
in timp ce una aduce către ea neri seara la Aden, NasserBin Vietnam din cele 350 propuse claraţia lui McNamara distru lor federale nigeriene două a rii conflictului, precizind însă Islanda ar puieo să adere
bara de lemn. care va lace loc Ahmed Jabel. locţiitorii' gu de Comitetul mixt al şefilor ge mitul potrivit căruia războ vioane de fabricaţie britanică, câ tratativele trebuie sâ aibă la Asociaţia Europeană a
Pentru a veni In sprijinul a- printre spife tijei, cealaltă — vernatorului din Audhali. Tot de stat major. El a adăugat că iul din Vietnam poate fi cîş informează agenţiile de presă. loc între „două părţi deplin e- liberului schimb (A.E L.S ),
agricultorilor, la Kompong cu o uimitoare rapiditate — odată, o serie de manifeste nici eventuala bombardare a tigat prin extinderea bombar Aparatele sînt aşteptate la La gâle în drepturi". Deoarece a a declarat intr-un inter
Chhnang se organizează In fie face să alunece cu ajutorul li râspîndite de patrioţi menţio celorlalte 57 obiective nu ar damentelor". „Bombardamen gos, pentru a fi trimise împo ceasta ar însemna recunoaşte viu acordat ziarului nor
care an, In timpul sezonului nei vergele, tija de culoarea nau, de asemenea, bombarda putea influenţa mersul războ tele, scrie ziarul newyorkez, triva forţelor biafreze. rea Biafrei ca stat independent vegian „Aftenposlen', pri
mort, clnd ţăranii sini mai li- dorită. Intr-o singură zi, ele mentul britanic din Audhali. iului. pot împiedica negocierile, în Intre timp, situaţia din Ni şi suveran observatorii din mul ministru ai Islandei,
beri, seminarii la care se dau reuşesc să termine două rogo Pe de altă parte, un purtă Declaraţia, lui McNamara. să în nici un caz nu le pot geria evoluează pe coordona capitala federală a Nigeriei îşi Bjarni Benediklsson,
explfcalii amănunt ite asupra jini. tor de cuvînt al autorităţilor scrie agenţia United Press In favoriza-.. încetarea bombarda tele cunoscute : în apropiere exprimă părerea că este puţin
creşterii animalelor, pescuifu- Olăritul, reprezintă şi ei britanice a dezminţit câ avi ternational. a declanşat o nouă mentelor ar fi un prim pas e- de Biafra ca şi de provincia de probabil că Gowon va accepta 0 Ploile torenţiale au
lui. proiecţiei pădurilor ele. preocuparea unui număr mare oane engleze ar fi bombardat rundă de dezbateri asupra seriţial pe calea restabilirii centru vest continuă să aibă asemenea propuneri de pace. provocat inundaţii dis
In aJara acestor preocupări, de sate. Şi aici. majoritatea o poziţii din statul amintit. strategiei americane in Viet păcii în Vietnam". loc lupte, dar rezultatele reale ★ trugătoare în zona de nord-
oraşul se străduieşte să nu-şi reprezintă femeile, care, înar nu sînt cunoscute datorită co LAGOS 26 (Agerpres). — est a Mexicului. Aproxima
dezmintă vechile sale tradiţii mate cu baslonaşe sau folo municatelor militare contra Guvernul federal nigerian a tiv 3.600 de persoane au ră
artizanale. Aici funcţionează sind pur şi simplu degetele lor dictorii. Amîndouă părţile, re constituit un cabinet de răz mas fără adăpost. Cinci
o fabrică de produse ceramice, agile, modelează in citeva cli latează corespondentul agenţi boi. Comisarul federal al in persoane şi-au pierdut via
dar baza este asigutală de pe oale de cel mal bun gust. ei Reviter au declarat că deţin formaţiilor, Anthony Enahoro, ţa. Alunecările de teren au
munca artizanală individuală. Fiecare sat este specializai In controlul asupra oraşului Oki- a declarat câ crearea cabine întrerupt in unele locuri
Fiecare sal din apropierea realizarea numai a unui tip de tipupa (152 km de Lagos), im tului* de război nu va modifi circulaţia rutieră şi ferovia
Kompong Chhnang-ului este oale. Chiar şi capacele lor portant centru strategic. Lupte ca cu nimic funcţiile genera ră.
specializat în fabricarea unui nu sini făcute acolo unde s-a violente au avut loc şi în a lului Gowon atît ca şef al gu
anumit tip de oală şau coş, lucrat oala respectivă. Şi, In propierea localităţilor Irele, vernului federal de la Lagos,
sau în turnarea diferitelor u timp ce bârbafii lucrează pe Ute, Sobe şi Ore. ultima fiind cit şi ca comandant suprem 0 De peste şase săptă-
nelte de lucru. (In ce priveşte orezării, acasă, femeile de pe ocupată de trupele biafreze. al forţelor, armate nigeriene. mini continuă greva la oa
această din urmă îndeletnici- malul ţiului Tonte Sap şl al re participă aproximativ'
re, se loloseşle un sistem ci Marelui Lac. de la poalele co 7.000 de muncitori construc
lindric de foaie, loarte inge linelor Nang Knng Rel scol din După 81 de ani de dominaţie, Bechuanalandul, cel mai ma tori din landul Renania de
nios construite, cu ajutorul că mîinile lor harnice obiectele re protectorat britanic de pe continentul negru şi-a dobîndit Nord Westfalia. Această
rora lierul devine mai rezis care, o dată vindule. vor spori la 3(1 septembrie 1966, o dată cu independenţa politică şi for grevă a fost declarată in
tent şl mai dur). tntrucltva venitul căminelor. ma republicană de guvernâmînt sub denumirea de Republi semn de protest împotriva
hotâririi antreprenor ilar de
Principala materie primă In Aduse ia Kompong Chhnang, ca Bolswana. Botswana, enclavă pe teritoriul Republicii Sud-
realizarea coşurilor şi a rogo coşurile. oalele şi rogoflnele Africane se învecinează şi cu Rhodesia şi Africa de sud-vest, a reduce salariile muncito
rilor constructori cu peste
jinilor este trestia de zahăr, vor lua drumurile cele mai dl- Populaţia sa este formată din negri din triburile bechua, 40 la sută.
care se atld din abundentă in ferile ale Cambodgiei ajun- boşiman şi basuto, din europeni, met*şi şi indieni. Cea mai
regiunea Kompong Chhnang- gfnd plnă în cele mai înde mare parte a teritoriului revine deşertului Kalahari şi semi- 0 Pe malul Amurului,
ului. Din ea, femeile împle-- părtate colturi ale tării. deşertărilor străbătute de triburi de păstori ; creşterea vite in apropiere de oraşul Kom-
tesc coşuri de dilerite tipuri Acesta este Kompong lor, principala ocupaţie a populaţiei este adesea mult îngre somolsk, a fosl dat in ex
şi pentru diferite întrebuinţări. Chhnang sau, mai bine zis, a unată de anii grei de secetă care distrug numeroase cirezi-
ploatare parţială un mare
Tot ele împletesc şi rogojinile, ceasta esle regiunea Kompong Cu toate bogăţiile de aur, cărbune, magneziu şi azbest la do- combinat pentru producţia
bîndirea independenţei Republica Botswana a moştenit o si
pe care le confecţionează din Chhnang, căci nu poli vorbi tuaţie economică şi socială grea, fiind aservită teritoriilor în celulozei şi hirtiei. Fabrici
tijele trestiilor de zahăr, tăia de oraş. fără să te gîndeşti la le şi uzinele sale vor pro
te la o lungine egală. Grupale şalele din fmprefurimi, a căror vecinate unde se afla pînă nu de mult şi centrul administra
. două sau Irei (clnd rogojina viaţă pulsează o daid cu a - tiv. Recent capitala ţării a devenit Gaberones (In foto. clă duce anual 800.000 tone ce
este prea mare), femeile vop ceea a oraşului. direa sediului prezidenţial), mutarea reşedinţei constituind luloză, precum şi cartoane,
sesc înlîi tijele cu culori ve încă un pas pe calea dobîndirii autonomiei depline pentru drojdie furajeră, plăci fi-
getate în roşu, verde, negru (Din „Kambuja**) care poporul Botswarţei mai are încă mult de luptat- brolemnoase etc.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l str, Dr. Petru Groza or. 85, telefon 12 75, 16 85, 23 17. TIPARUL Inlreprloderea poligrafică Buncdoara-f eva. 40.065
t