Page 87 - Drumul_socialismului_1967_08

PRODBPARl DIN TOATE ŢĂRI&E,
0B1ENTM1 NOI ÎN CREŞ­

TEREA EFICIENTEI ECONO­

MICE A ÎNTREPRINDERII

In ansamblul măsurilor lim­ renunţat la aplicarea ei. fiind nereu produs, iar şeful de e*
fe ia Întreprinderea minieră abandonată de la bun început., chipă care face selecţia steri­
Barza pe linia otganizărh şti­ După multe căutări şi confrun­ lului şi asigură securitatea
inţifice a pi'oduciiei si a mun­ tări s-a conturat o altă formă locului de muncă lucra în re­
cii, se înscrie şi experimenta­ de plată, luîndu-se de bază gie cu premii în funcţie de
rea aplicării unei forme noi în calculul ciştigului tona de conţinutul de metal în mine­
de salarizare a muncitorilor minereu extras şi selecţionat, reul extras.
din subteran. Ce a determinat ţinîndu-se seama de specificul Şeful de echipă fiind plătit
orientarea conducerii între­ fiecărui loc de muncă : gro- în funcţie de cantitatea de 4 PAGINI — 25 BANI
prinderii spre o astfel de te­ s;mea filonului, duritatea ro­ metal realizată, nu era inte­ ANUL X IX NR 3935 MARŢI 29 AUGUST 1967
mă ? La ce stadiu s-a ajuns? cii, metoda de exploatare şi resat in cîştigul celorlalţi or­ 1 I 'U IM 'V lB IIH II
Ce concluzii se desprind după alte particularităţi. In plus, taci şi în creşterea producţiei
un an de „probă" ?, sînt cî- această formă reglement^ oa­ de aur nativ. Fără a mai spu­
leva din întrebările, adresa­ recum si aplicarea uiuii sis­ ne că in cadrul echipelor s-au CONVORBIRI ROMANO-DANEZE
te în cadrul unei discuţii, cî- tem premial, slimulînd depă­ creat unele animozităţi nedo-
torva specialişti şi muncitori şirea planului de minereu ex- ' rile de nimeni. Cu toate aces­ Cu planul
de la această întreprindere. tras. Fiind mai bun decît for­ tea se făcuse un pas înainte,
— Raţionamentul ce-a stat mele precedenle de salarizare aşa că s-a mers mai deparre La Palatul Consiliului de Din partea daneză au parti­
la baza orientării noastre spre noul sistem de plată s-a apli­ pe linia îmbunătăţirii formei Miniştri au avut loc în cursul cipat: Svend Aage Sandager
studierea sistemului de salari­ cat mulţi ani la rind. Pe par­ alese. Consultarea unui mare pe 8 luni dimineţii de luni convorbiri Jcppesen. ambasadorul Dane­
zare a fost păşirea celor mai curs, s-a observat însă că şi n- număr de mineri şi cadre teh­ oficiale între preşedintele Con­ marcei la Bucureşti. Jens
adecvate forme, care să îmbi­ nico-economice. ne-a fost de siliului (le Miniştri al Repu­ Christesen. ambasador, subse­
ne armonios interesele mineri­ un real folos In cele din ur­ îndeplinit blicii Socialiste România, Ion cretar de stat adjunct în M i­
lor cu cele ale întreprinderii. După un an de mă s-a ajuns la concluzia că Gheoi-ghc Maurer, şi primul nisterul Afacerilor Externe al
Mai concret — a spus ingine­ Alte colective de muncă ministru şi ministru al aface­ Danemarcei, Gunnar Seiden-
rul loan Popa, directo­ cel mai bine este ca în­ din cadrul C.S. Hunedoara rilor externe al Danemarcei. faden, ambasador, subsecretar
la introducerea şi-au îndeplinit înainte de La convorbiri au participat Johansen, subsecretar de stat
rul tehnic al întreprinderi'!, treaga echipă să fie plu­ Jens Otto Krng. de stol adjunct în MAE, Kai
s-a urmărit o corelaţie tită în regie cu premii termen prevederile planului din partea română: Corneliu adjunct în MAE, Rîchard
pentru conţinutul de me­
pe primele 8 luni din neest
mai justă între gospo­ noii forme tal realizat pe secţie, an Este vorba de secţia a Mânescu. ministrul afacerilor Wagner Hansen. consilier ai
dărirea şi exploatarea stimulîndu-se băneşte şi IT-a Jurnale şi oţelâria elec­ externe, Pompiliu Macoven Ambasadei Danemarcei la Bu­
raţională a rezervelor de producţia de aur nativ trică. unde în perioada care preşedintele Comitetului de cureşti. Per Green şi Soren-
minereu, în condiţiile de salarizare realizată. s-a scurs a crescut simţitor Stat pentru Cultură şi Artă, Ole Olsen, secretari ai pri­
creşterii producţiei de productivitatea agregatelor. George Macovescu. prim-ad- mului ministru. In ca­
metal şi a ciştigului rea­ Conceput şi închegat în forma Numai Ia furnalele de mare junct al ministrului afacerilor drul convorbirilor, care s^au
lizat de fiecare muncilor. cest sistem este tributar ve­ arătată, noul sistem de sala­ capacitate s-au produs pînă externe. Vasile Răuţâ, adjunct desfăşurat într-o atmosferă
chilor practioi perpetuate în rizare s-a experimentat Ia u­ în prezent 7.500 tone fontă al ministrului comerţului exte­ cordială, de încredere recipro­
In principiu ideea se na din secţiile minei Musariu. rior. Gheorghe Ploeşteanu, am­ că. a avut loc un larg schimb
pare că nu este deloc ha­ întreprinderea noastră, ca de Obtinîndu-se rezultate bune, peste prevederile planului. basadorul Republicii Socialis­
La ojelăria electrică canti­
altfel in toată industria mi­
zardată şi aplicarea ei nu com­ cu trei luni în urmă el a fost tatea de oţel elaborată în te România la Copenhaga, şi de vederi privind dezvoltarea
portă nici o greutate. Apa­ nieră. Formaţiile de lucru fi­ extins şi generalizat in toate plus este dc 2.100 tone. Nîcolae Atanasiu, director ad- relaţiilor dintre cele două ţâri
rent numai, pentru că în rea­ ind stimulate şi încurajate in abatajele minei Musariu. Ci­ Interim în Ministerul Aface­ şl unele probleme ale situaţiei
litate complexitatea proble­ creşterea productivităţii fiz i-1 frele sînt elocvente. In primul rilor Externe. internaţionale.
melor ivite a necesitat stu­ ce, au neglijat alegerea steri­ semestru al anului la secţia
dii amănunţite în culegerea şi lului pe motiv că acest ele­ Biâdi.şoi-, conţinutul de metal
interpretarea crili'că a unui ment nu condiţiona în mod în minereul extras a crescut Dejun în onoarea lui
important volum cîe informa­ direct cîştigul. Sesizind nea­ ou 12 la sută, faţă de aceeaşi
ţii tehnico-economice. junsul s-a căutat un remediu: perioadă a anului trecut. Noi
— Problema îmbunătăţirii controalele inopinate de cali­ — Fiindcă m-am ocupat în Jens O Do Krag
sistemului de‘ salarizate, a tate. Nici această tentativă n-a mod special cu urmărirea,
continuat ideea inginerul prin­ 'da-t rezulta tel e scontate. Punc­ centralizarea şi evidenţierea
cipal Vasilc Banciu, din ca­ tele de lucru fiind dispersate rezultatelor — a intervenit în autovehicule Preşedintele Consiliului de dustria chimică şi rafinării,
drul serviciului organizarea pe o arie foarte mare nu se discuţie .ing Vasile Banciu — Miniştri al Republicii Socia­ Bucur Schiopu, ministrul in­
muncii — a fost precedată de putea asigura un control ri­ aş vrea să fac o completare. liste România, Ion Gheorghe dustriei alimentare, Ion Pas.
numeroase observaţii şi ana­ guros al calităţii, fapt ce a în­ Noua foiir.ă de salarizare este in doiare Maurer, împreună cu soţia, a preşedintele Institutului ro­
lize efectuate ani de-a rîivdul. lesnit în continuare mari de­ mai bună, fără a fi perfectă. oferit luni un dejun. în saloa­ mân pentru relaţiile cultura­
Iniţial, minerii au fost plătiţi păşiri de plan cu preţul unei Pînă acum am fost în­ nele Palatului Consiliului de le cu străinătatea, reprezen­
după metrii de fîşie realizaţi diluţii accentuate şi excavarea corsetaţi de .anv|mite Creşterea continuă a tra­ Miniştri, în onoarea primului tanţi ai unor instituţii cen­
în abataj. Cu timpul s-a con­ incompletă a minereului din prevederi ■ şi .dispoziţii şi ficului de călători şi măr­ ministru şi ministru a! aface­ trale, oameni de ştiinţă şî cul­
statat că această formă de re­ vatră. Toate aceste neajunsuri n-am -putut, aplica tot ce noi furi pe şoselele regiunii im­ rilor externe al Danemarcei, tură.
tribuţie a muncii este incom­ ne-au făcut să ne gîndiin la' am considerat că-este in in­ plică şi dotarea corespunză­ Jens Otto Krag, şi a soţiei In timpul dejunului, care
pletă şi unilaterală în sensul alte forme de salarizare teresul muncitorilor şi al creş­ toare a unităţilor de trans­ sale. s-a desfăşurat intr-o atmosfe­
că favoriza realizarea unor In noile condiţii şi sta-: terii producţiei • de metal. In port cu autovehicule. In a­ ră cordială, preşedintele Con­
viteze mari în fîşie în dăuna diu tle dezvolta­ urma mai .multor consultări a­ cest scop autobazele Au luat parte Corneliu Mâ­
alegerii sterilului ^izibil din re în care ne aflăm, : a vute la nivel - de minister şi D.R.T A. Hunedoara au fost nescu, ministrul afacerilor ex­ siliului de Miniştri al Repu­
blicii Socialiste România
şi
minereu. Sistemul mai sufe­ continuat ing. loan alte organe centra le am fost dotate cu 281 autovehicule terne, Pompiliu Macovei, pre­ primul ministru al Danemar­
rea şi de alte neajunsuri. Mi­ .Popa, , însăşi . noţiu­ ajutaţi şi ni s-a dat dezlega­ moderne de fabricaţie ro­ şedintele Comitetului de Stat cei au rostit toasturi.
nerii fiind plătiţi după metrii nea > de produc - t a să întocmim un sistem u­ mânească de diferite tipuri. Petroşani. La zestrea urbanistică a oraşului s-a a­ pentru Cultură şi Artă, Gheor­
liniari de fîşie realizaţi nu e­ tivitale s-a modificat, nitar de salarizare, care să Printre noile maşini care au ghe Cioară, ministrul comerţu­ aAr
rau interesaţi în exploatarea devenind mai complexă, corespundă în toate detaliile intrat în dotarea autobaze­ dăugat un bloc turn de 64 apartamente. lui exterior, Bujor Almâşan, Seara, preşedintele Consiliu­
completă a materialului ulii vizind /în mod obligato­ specificului şi condiţiilor e­ lor în acest an se numără ministrul minelor, Mihai Su- lui de Miniştri al Republicii
din vatră şi în creşterea pro­ riu şi calitatea produc­ xistente in întreprinderea noas­ autobuze. autobasculante, Foto: N ÎMOLDOVEANU der. ministrul economiei fo­ Socialiste România, Ion Gheor­
ducţiei de metal. O dată ajunşi ţiei. tră. camioane carosate, semire­ restiere, Matei Ghigiu, minis­ ghe Maurer, şi soţia au oferit
în acest stadiu s-a emis ipo­ — Vâ rugăm să precizaţi in morci de 8 tone. trul construcţiilor pentru in- o recepţie în onoarea primu­
teza ca metrii cubi de mine­ De la aceste- consideraţî- cc constau elementele noului Numai in cursul lunii au/ lui ministru şi ministru al a­
reu excavaţi să fie criteriul uni de ordin teoretic am sistem unitar de salarizare. gust autobazele ou primit 19 facerilor externe al Danemar­
de bază în calculul ciştigului. pornit in efectuarea n- autobuze T V- 2 de mare ca­ cei. Jens Otto Krag, şh a so­
Xefiind fundamentată ştiinţi­ nor studii comparative. In Discuţie organizată de pacitate şi 30 autobasculante tă răspundere membrilor săi, ţiei sale.
fic această idee n-a fost via­ final a rezultat o formă nouă S. R 116 care au şi fost re­ Iniţiativa—caracte întregului colectiv pe care îl La recepţie au luat parte
bilă pentru că ar fi condus la 'de salarizare. Echipele din s. TRUŢA partizate să execute curse conduce ? membri ai guvernului, -condu­
o diluţie şi mai mare a steri­ subteran au fost plătite în a­ de călători şi transport de — Ca să spui cuiva să lu­ cători ai unor instituţii cen­
lului în minereu. Aşa că s-a cord după cantitatea de mi­ (Continuare in pag. a 3-a) materiale pe şantiere. creze mai bine. este un lucru trale, oameni de ştiinţă şi cul­
tură, generali şi ofiţeri supe­
destul rle uşor. Să-i spui şi cum
•
•
i •
^
ristica proprie sâ obţină rezultatele pe care riori. reprezentanţi ai culte­
lor. ziarişti români şi străini.
i le ceri, este ceva mai greu.
Recepţia s-a desfăşurat în­
Dar, pe cît de greu, pe atît
de necesar. Indicaţiile Plena­ tr-o atmosferă cordială.
rei CC. al P.C.R. din decem­ (Agerpres)
comunistului brie anul trecut ne-au orien­
tat cum să acţionăm. Prin pre­
lucrarea lor în adunări lărgi­
te, nu s-a urmărit doar „a­
ducerea lor la cunoştinţă", ci j Cele cinci
Ridicarea neîncetată a nive­ tru mai bine în organizarea punerea în lumină a unor re­
lului cantitativ şi calitativ a) muncii. zerve existente şi la noi. Co­
producţiei, găsirea şi aplicarea Dorind să cunoaştem contri­ muniştii cu funcţii de răspun­ ! insule
unor soluţii practice de îmbu­ buţia comuniştilor de aici in dere (din organizaţia noastră
nătăţire a întregii activităţi c- această direcţie, am continuat de bază fac parte şefii servi­
conomice, sînt preocupări ma­ firul discuţiei : ciilor C.T.C., producţie şi con- La numai citita kilometri
jore ale organizaţiilor de bază. — Pentru fiecare dintre noi, slatare-lansare. respectiv No­ I de coastă, din spuma valurilor
In această acţiune, comuniştii preciza interlocutorul, este o vac Orceaţ inginerii Neculai • Golfului Gascogne, se ridică
îşi dovedesc forţa lo r de mo­ mindrie cînd reuşim să redăm Bondoaie şi Busuioc Predoni), I nişte lărimiluri de pămlnt. q-
bilizare a cadrelor de specia­ circulaţiei mai devreme o lo­ au primit sarcina să prezinte ■ şezate in lanţ, sltâjuind din
lişti. muncitori, maiştri, teh­ comotivă şi cu atît mai mult, expuneri pe teme legate de ocean llancul vestic al Fran­
nicieni, perseverenta în apli­ cînd ea se comportă bine în creşterea productivi tăţii mun­ I ţei.
carea celor mai bune măsuri terţnenul de garanţie cit şi du­ cii. răspunderea materială în • Un dig de piatra ce traver-
de care depinde creşterea pro­ pă expirarea lui. procesul de producţie, elimi­ seazd trecătoarea Le Gois lea­
ducţiei, reducerea preţului de Acest obiectiv ÎI urmărim şi narea cheltuielilor neeconomi- I gă continentul de Insula
cost sau îmbunătăţirea calită­ în continuare. Lui îi sînt su­ coase. întărirea disciplinei în " Noirmoutier (situată, lată de
ţii producţiei bordonate toate măsurile ce muncă etc. Lor li s-a recoman­ I Franţa, aproximativ la sud de
— Deşi rezullatele . muncii le-am luat. care sînt rezulta­ dat. de asemenea, sâ studieze B oraşul Nantes). In timpul re-
noastre, spunea tovarăşul Pe­ tul unui larg studiu în proce­ toate propunerile concrete de fluxului, de două ori In 24 de
tru Hâlâlai, secretarul orga­ sul muncii. EI poate fi însă îmbunătăţire a muncii, pe ba­ I ore. se poate ajunge pe insulă
nizaţiei de bază nr. 1 montaj delimitat în timp cu specifi­ za unor largi consultări cu ■ mergind pe acest dig. Dar e­
de la Uzina de reparat mate­ caţia : „gata, am terminat cu montatori, strungari, sudori I molia trecerii este destul de
rial rulant din Simeria, nu se studiul !". etc., sâ participe oi înşişi la e­ J mare, căci apa poate acoperi
măsoară in tone sau în alte u- — Aveţi în vedere, desigur, laborarea unor astfel de pro- digul in numai 15 minute, a-
nitâţi de măsură, iar „produ­ necesitatea aplicării imediate I meninfind cărate, maşini şi
sul finit'* nu provine dintr-un a rezultatelor studiilor efec­ Convorbirc consemnată de :
flux de prelucrare a materiei tuate şi că orce îmbunătăţire I CIOBANU
prime brute, repararea locomo­ adusă muncii solicită noi cău­
tivelor avînd un oarecare spe­ tări. Cum a reuşit organiza­ PE T O T
cific, există şi la noi loc pen­ ţia de bază să imprime aceas­ (Continuare in pag. a 3-a)
încă citeva secunde şi avionul va primi indicaţii pentru r t , O B i ■
,b0r. Foto: I. TEREK
aproviziona pentru o perioa­
UN CARTIER NĂPĂSTUIT DE INDO­ dă mai mare cu o cantitate pietoni ce nu lin seama de
stricteţea orarului impus
de produse
de
îndestulătoare
IN P AG IN A A ll-A: din carne, deoarece, nevîn- maree.
zîndu-le în primo zi, acestea Insula are un peisaj toarte
se alterează. Intr-un fel şefa variat : plajele fntinse amin­
In ultimii ani pe harta o­ de unitate avea dreptate. tesc de cele pe care călătorul
raşului Deva a apărut un LENTA COMERCIANŢILOR Considerăm că singura mă­ te Inlllneşle in Africa. dar
nou cartier — Gojdu — în sură rezonabilă în această si­ ştiricite asculiie. pădurile dese
§ F O R T care locuiesc cîteva mii de tuaţie este ca aprovizionarea şi vegetafia luxuriantă te lac
oameni. Plâtindu-se tribut u­ magazinului alimentar din aă te simţi tn almoslera salba-
nor concepţii cu totul ana­ provizionate îneît cumpără­ borcane, siropuri — 10 tone de. După cum ne-a mărturi­ Gojdu — dată fiind situaţia tică a Corsicei. Impresionante­
cronice, care cu greu mai
Q Un caz unic în istoria fotbalu­ pot fi întîlnite în alte părţi, torul a rămas aproape în si­ ş.a.m.d. Existau, de aseme­ sit tovarăşul Raicher, dacă lui specială — sâ se facă zil­ le dimensiuni pe cote le Îm­
ar fi insistat, era şi ea cu si­
aici nu au fost construite de­ tuaţia de mai înainte. nea, în cantităţi îndestulă­ guranţă aprovizionată. Pro- nic, atît cu produse din car­ bracă natura in această însu­
tită contrastează insă puternic
ne cit şi cu unt. I.C.IL. Si­
toare conserve de legume, a­
La magazinul alimentar nu
lui din Divizia naţională A : echipa cît apartamente, „uitindu-se" se găsesc produsele cele mai pă minerală şi chiar... sare. fitînd de lipsa alimentelor, meria aduce doar lapte în cu dimensiunile liliputane ale
că omului trebuie să-i mai solicitate. Vizitînd magazi­ Tovarăşul merceolog a încer­ şefa de unitate a umplut ma­ fiecare zi... satelor in care trăiesc local­
Progresul din Capitală s-a prezen­ fie satisfăcute şi alte necesi­ nul într-una din zilele tre­ cat să ne convingă că alta ar gazinul cu băuturi alcoolice, Spre mîhnirea noastră, im­ nicii.
tăţi. Bunăoară, in întreg car­
Cimpiile core înconjoară sa­
tierul n-a fost construită nici cute. aici nu existau: unt, fi oauza slabei aprovizionări deoarece soţul ei lucrează la presia de sărăcie şi nepăsa­ tele sini vestite pentru ferti­
salam, costiţă afumată, slă­
re din partea organelor co­
secţia de băuturi a I.C.R.A.
a magazinului alimentar din
tat la meciul oficial cu Jiul Petro­ o singură unitate comercia­ nină afumată, piept afumat, Gojdu: faptul eâ secţia 1 B Că acest magazin este tra­ merciale am avut-o şi după litatea lor. In special pentru
lă şi de deservire. Era pla­ consei-ve de nici un fel, ouă, a depozitului este în inven­ tat de I.C.R.A. şi de O.C.L. vizitarea centrului de legume calitatea carlolilor care se cul­
şani din etapa a ll-a a campionatu­ eorr.plex comercial însă unui pate, marmeladă, biscuiţi, tar de..; 3 luni. Alimentara ca un copil a­ şi fructe şi a celui de pîine. clmpii se întinde briul bălţilor
construcţia
nificată
tivă aici. Dincolo de sate şi
ea
Că depozitul este în in­
durează de atîta vreme îneît gem. dulceaţă, compot, sirop, ventar de atîta amar de vre­ doptiv o dovedeşte şi lipsa La primul nu existau, de sărate, din care se extrag a­
apă minerală ele. Nu exista
pildă, roşii, deşi în celelalte
preparatelor din came. A­
lui, fără legitimaţiile jucătorilor. darea lui în funcţiune se si­ nici măcar sare. me este adevărat. Constituie cestea nu trec prin depozi­ unităţi din oraş şi la depo­ nual pentru export 10 milioa­
tuează într-un viitor cu totul întrebarea care se pune aceasta însă un titlu de glo­ tul aflat în inventar şi to­ zitul O.O.V.L.F, Deva ele e­ ne tone de sare. Jos. In apro­
nedesluşit. Mii de oameni este următoarea: nu existau rie pentru I C R.A., ştiut fi­ tuşi nu se găseau în magazi­ rau din belşug, unele aduse pierea oceanului, peisajul in­
• La Cugir, echipa locală din s-au văzut puşi în situaţia in depozitele LCR.A, — de ind că un asemenea inventar nul amintit. In ziua depla­ chiar din... Dobrogea. Nu e­ sulei se încheie cu satele de
de a alerga pînă în centrul unde este aprovizionat ma­ trebuie sâ dureze cel mult 2 sării noastre la fabrica de xistau, de asemenea, varză, pescari, ale căror bărci, viu
Divizia naţională B a reuşit un oraşului pentru fiecare mă­ gazinul — mărfurile respec­ săptămîni ? Ponoasele aces­ conserve, unde ele sînt pro­ pătrunjei, morcovi., usturoi.. colorate. se leogănă zi si
noapte pe valuri.
runţiş. Pentru a se înlătura
o atare anomalie a fost lua­ tive? Spre uimirea noastră tei situaţii nu trebuie să lo duse, existau ţoale varietă­ Marfa existentă era de o Dar prezentul Insulei Noir­
am observat că ele existau
tragă în nîcî un caz cumpă­
iar
care ar fi
ţile de salam
foarte proastă calitate,
1-0 în faţa formaţiei C.S.M. Re­ tă măsura de a se amenaja şi încă din abundenţă! înso­ rătorii. Se impune ca-cei ca­ trebuit să se găsească în raf­ vînzătorul introducea dis*. moutier este întrerupt pe a­
în interiorul ur.or aparta­ ţiţi de Dumitru Ralcher. mer­ re au ţinut închis ntîtea luni turile magazinelor alimenta­ creţ în sacoşele cumpărăto­ locuri de urme ale trecutului.
şiţa. mente cîteva unităţi comer­ ceolog principal la I C R.A.. un depozit ou mărfuri de fo­ re: salam vînâtoresc, pari­ rilor legume alterate. Din Aici se află un castel datlnd
ciale indispensabile : un ma­ am notat cîteva din cantită­ losinţă zilnică, uşor altern- zer, cîrnaţ de Bicaz, cren- spusele localnicilor se pare din secolul al Xl-lea construit
gazin alimentar, un centru ţile în care se aflau, in de­ bile. să fie traşi la răspun­ vurşti etc. Producătorul se că la această unitate se a­ pentru a rezista împotriva a­
• Rezultate scontate în celelalte de legume-fructe şi unul de pozit, unele din aceste pro­ dere indiferent de argumen­ plîngea chiar că IC R A. nu duce de obicei marfă de cea tacurilor normanzilor. $I. cu
toate că de-a lungul secole­
pline.
duse :
pate — 7.000 cutii
ridică la timp şi în întregi­
tele invocate
mai slabă calitate,
pornin-
Spre surprinderea locuito­
O mare parte din vină re­
partide de fotbal din diviziile B şi C. rilor însă, deşi sînt singurele conserve de carne (diver­ vine şefei de unitate Savu E- me produsele contractate. To­ du-se de la ideea că unita* lor castelul a rezistat cu e*
roism Invaziilor normanzilor.
se varietăţi) — 28.000 cutii,
varăşa Savu Ecaterina
ne
în întreg cartierul, aceste u- marmeladă — 8.500 kg, ge­ caterina care se complace în spunea că daloritâ spaţiului ALEX BALGRADEAN LEAH LOURIE
nitâţi sînt atît de prost a­ muri şi dulceţuri — 22.000 situaţia de a nu avea ce vin­ frigorific redus nu se poate (Din „Sciences et voyages")
• Alte ştiri din diverse ramuri sportive. (Continuare In pag. a 3-a)
(Continuare In pag. a 4-a)
i