Page 89 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 89
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3935 3
« b b m b — ■—S3— — »
PUBLICITATE
Plecarea la Moscova C V L T V R A L £ S INSTITUTUL POLITEHNIC
a tovarăşului PENTRU
M a x im Berghianu — Deocamdată, tot nTelere- la cinematograful din Galda TIMPUL j TIMIŞOARA
Preşedintele Comitetului de dorul Uniunii Sovietice la Bu 45.000 de oaspeţi vista" I de Josl nu. ştie ce să se mai | primeşte înscrieri pentru concursul de admitere la
Născut in anul de graţie
facă. Pierde vremea ceasuri
Stat al Planificării, Maxim cureşti, şl membri ai ambasa 1966, spectacolul „Telerevlsta întregi fără nici un rezultat. i cursurile de zi şi serale în anul universitar 1967 —
Berghianu, însoţit de un grup dei. Pentru cetatea Alba lulla, Deva" înfruntă eroic timpul, Apele nu vor sa se mai lim M E p A S - I 1968 la următoarele facultăţi:
dc specialişti, a plecat luni la La sosirea la Moscova, pre cu întregul el complex de mo răbdarea publicului şt a inter pezească nicicum. Adevărata
Moscova, unde va avea con şedintele Comitetului de Stat numente istorice şi culturale, preţilor. Va mai fi jucat, cu cauză încă n-o cunoaştem. Pe FACULTATEA DE MECANICA:
vorbiri cu N. K. Baibakov, vi al Planificării a fost întâmpi Anul turistic internaţional a retuşări, „ca să ţină", plnă la unde o fi stind filmul? TRÂ LIBER Cursuri de zi la secţiile: Tehnologia construcţiilor &
cepreşedinte al Consiliului de nat de N. K Baibakov şî de însemnat un număr record de 31 decembrie 1967, clnd va îm I maşini; Maşini termice şi motoare Diesel ; Maşini hi*
vizitatori.
Miniştri. preşedintele Comite alte persoane oficiale sovieti plini venerabilă virstă de 2 draulicc şl pneumatice; Material rulant; TJtilaJuJ şl
tului de Stat al Planificării al ce, precum şi de Titus Sînu, — Avem înregistraţi plnă ani tehnologia sudării.
U.R.S.S. consilier al Ambasadei Repu acum peste 45.000 de oaspeţi De ce nu vom vedea în inventar şi... Marţi
La plecare, pe aeroportul blicii Socialiste România la — ne-a comunicat tovarăşa toamnă uri spectacol nou ? | Cursuri serale Ia secţia : Tehnologia construcţiilor de
Băneasa, erau prezenţi mem Otilia Pernicek, îndrumătoare Simplu. Nu mai ajung banii, | maşini;
bri ai conducerii C. S. P., pre Moscova, şî alţi membri ai am la Muzeul regional Alba lu- cheltuiţi neraţional (de către „multe altele 29 AUGUST FACULTATEA DE MECANICA AGRICOLA
cum şi A. V. Basov, ambasa basadei. lia — dintre care peste 10.000 fosta conducere) in primele
sint din străinătate. în. afară | Cursuri de zi la secţia : Mecanică agricolă.
de muzeu, ei au admirat celu trei luni ale anuliii. A$a că Şi, fiindcă era să nu credem, FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA
înapoierea în Capitală a delega la şi obeliscul lui Horla, sala fiţi tari, lot .Telerevista" o să ne-o con/irmaf comitetul ra | Cursuri serale la secţia: Electrotehnică.
vedem Premiera — mdin banii
Unirii, cele două catedrale, care vin la anul". ional pentru cultură şi artă. Cinema
Biblioteca Batthi/aneunu Cei care ne scriau aveau FACULTATEA DE CONSTRUCŢII
ţiei Consiliului general A.R.L.U.S. Printre vizitatorii cetăţii se dreptate Biblioteca raională | Cursuri de zi la secţiile: Construcţii civile, Industriale
numără personalităţi ştiinţifi Un om aşteaptă din Sebeş stă închisă. Nici un
Delegaţia Consiliului general ciaţiei de prietenie sovîeto-ro- picior de.cititor m: mai calcă DEVA : Hiperboloidul ingi | şi agricole. Construcţii şl instalaţii hidrotehnice ; Hi*
ARLUS, condusă de Ion Savu, mnnâ a participat la manifes co de scamă din diferite ţări pragul bibliotecii. (Despre alte nerului Garin («incoialugraiul | drotehnică agricolă; Drumuri şl poduri.
ale lumii, cum sint participan
membru supleant al C C. al tările ce au avut ioc în U.R.S.S., ţii la simpozionul internaţio limpezirea apei fiinţe nu garantăm). Motivul? „Patria** ji grădini) ; Im pira-
P.C.R.. secretar al Comitetu cu prilejul sărbătoririi zilei nal de gcomorfologie aplicată, Simplu. Ca la OC.L. Alimen lul Clue dc Slurr („A n a ") ; | Cursuri serale la secţia: Construcţii civile, industria*
S1MEMIA : Warlock („M u rtju l"
lui orăşenesc Bucureşti al de 23 August, s-a înapoiat luni cercetători din diferite ţări ale Lucrurile se repetă de mult tara : „Incliis pentru inven V grădini) • HUNEDOARA : Sc le şi agricole.
1\C R, care la invital.ia Aso in Capitală tar". Numai că la bibliotecă a inlimplâ numai duminica („Cou- > Durata de studii este de 5 ani Ia cursurile de zi şl
Europei, America şi Africii. tot aşa. Aproape in fiecare început din 27 iulie şi nu se atructorul’*) | Rclaxcaiă-ie, dra-
Zilele acestea, de plrn sezon vineri seara un om aşteaptă ştie, ca pămintul, cind ra lua ffă („Flacăra** ji grădini) ; Spi. de 6 ani la cursurile serale.
0 delegaţie de specialişti din agricultură de vîrî al afluenţei turistice, limpezirea ape:. Şi, intere sfîrşit. De altfel, aici, formu onul („Sidcrurgiilul") ; Ca*n i DATA CONCURSULUI pentru cursurile de zi şl serale
Ricurdi (grădina stadroo „Sidc-
aduc în cetatea Alba lulia noi sant, cu toate cd apa nu s-a la „inchis pentru inventar" e rurgulul* ) j GIIELAR : Vîs,o-
2—10 septembrie 1967.
a plecat în R.S.F. Iugoslavia sute de oaspeţi. | limpezit, omul nu şi-a pierdut o .....specialitate a casei". e'J i.,1 tL,.VC 1 hafil î 1’KTIIU- j ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR se face la secretaria*
Doamna dc ne
•
▼ ANI t
răbdarea. Aşteaptă cu incăpa-
..Noi. cililor ii — se arată in
din
Clinele
(„Republica-) ;
„ c
O delegaţie dc specialişti din Iugoslavia, unde va face o vi Tot „Telerevista" ţinare mai departe. Uneori stă scrisoarea adresată redacţiei Oaikcrville • Reînioarccrca Cii- | lele facultăţilor pînă în ziua de 1 septembrie inclusiv,
la telefon ceasurt întregi
să
păniini (,,* Noiembrie'*) ;
agricultură, condusă de Barbu zită de cîteva zile, la invitaţia clarifice cu secţia dc clnefi- — ne mirăm de acest lucru şi ®**iLervi,le Urădimâ) ; j PROBELE DE CONCURS ŞI PROGRAMA DISCIPLI*
Popescu. prîm-vicepieşedinle care din Alba lulia unde-i fil de multe altele (?) care sc in- LUPENI : Robii ; EONRA :
Carlet dc la Sa.i MlcJuk- („M j.
al Consiliului Superior al A Centrului agrosilvic din aceas Dacă doriţi să ştiţi care es mul pe care l-a anunţat d i tîmplă in bibliotecă",.. ocrul-) î A l.BA IU I.IA : Mu- NELOR sînt publicate în broşura „Bacalaureatul şl
griculturii, a plecat în R.S.F. tă tară. te premiera viitoarei stagiuni citeva zile şi nu mai soseşte. ...Cu inventarul c clar. Mai rafiri ciudaţi pC muntele dc * admiterea in învăţămîntul superior 1967".
la Teatrul de estradă din De De-acolo i se spune că filmul rămînc de lămurit la faţa lo gbcati („13 A v g tiir) ; Moartea
(„Victoria- ) |
vine pe pluaie
va, răspunsul ua fi surprinză s-a trimis dar... ce folos. cului cum e cu-... mrnulte alte Cerul }i mocirla (grădina „V ic
INSTANTANEE tor : Şi, uite aşa, omul (operator le". toria” ) ■ TEIUŞ : Fauiomas sc
dezlănţuie ;
ZfiATNA* :
Zile
la
reci ; Jocurile olimpice de
Inm bnifb 5 StREŞ 1 A «lispâroi i « G i J i R I
un Fragonard („Progreiul**) |
Poveste de pe Don („Scbesiil'*)*
PE STRADA De prin lume adunate APOLDOIl DE SUS : Neveste Oficiile raionale şl orăşeneşti pentru valorificarea
Ape
periculoase ; ORAŞTIE :
la
lul („Patria” ) ;
Intîlnire
Isrbia (grădini „Patria” ) s Albă
$ Haţeg, 26 august ac., ca zăpada )■ eei ? saltimbanci i legumelor şi fructelor din regiunea Hunedoara anga*
(„Flacăra-) ; CUGIR . Moj ge-
ora 13,45. In Jaţa franzelă- ■— « « « B — tom— i —B— ■ *■ mm — c— r«n»— — n i a T i rila („1 ^ Noiembrie*') ; M -JOI I jează în condiţii avantajoase vînzători ambulanţi pen*
îndrăgostit de Copenhaga (gră
riei de lingă restaurant, un dina „ ) Noiembrie'') i Denun
munte de lăzi goale. Ambala MISTERIOASA «OALA scui*te, ultrascurte şl una sau dio şi televiziune, la întreprin ţătorul (..Muncitoresc** ji gră | tru aprovizionarea la domiciliu a populaţiei cu legu»
je in care s-a adus plinea, dar DE LA INSTITUTUL două pentru emisiunile de te derea specializată „Kom” din dina ..Kadion U M .C .” ) : RRAD :
Fraţilor
care n-au mai fost ridicate. DE CERCETĂRI leviziune. oraşul Godeci a început pro Eumea minunata a pindnrmol i me şt fructe. Cel interesaţi pot obţine relaţii supllmen*
Crimm : IIATEG î
Alpiniştii le-ar fi invidiat. DIN FRANKFl RT Antena poate asigura necep- ducţia ei în serie. dîn Sninl Troprz ; ll.lA ' : D i
Pietonii insă nu. Lăzile goale ţionarea emisiunilor de radio mineţile onu! băiat cuminte. | tare la sediul oficiilor raionale şi orăşeneşti şl Ia se-
blocau pur şi simplu trotua sau televiziune în 50 sau mai O NOUA METODA
rul Ca să treacă pe-acolo, O misterioasă boală viroticâ multe apartamente dintr-un DE TRATARE j diul I.R.V.L.F. Deva, str. Dr. P. Groza nr. 21, telefon 3028.
trebuiau sâ se strecoare pe Un face numeroase victime în rîn- bloc„ indiferent de etaj sau de A BOLNAVILOR Radio
d.ul personalului Institutului de
gă pereţi, să-şi murdărească cercetări din Frankfurt. depărtarea centrului antenei
hainele sau să le agaţe in cu Miercuri seara şi joi diminea de bloc, Experimentarea noii DE AMtGDALITA
iele de la lăzi. Precizăm că ţa. două persoane, atinse de a- antene a avut loc zilele aces
l*R O G KAM U l, 1 : î , | j Suma
nimeni din conducerea coope ceastâ necunoscută boală, au tea la complexul de locuinţe La Institutul de O.R.L. din rul presei ; tt.UO Tot inainte i SPITALUL UNIFICAT DEVA
rativei dc consum din locali „Bukston” din Sofia. Ea a fost Kiev s-a stabilit, pe ba2â ex (emisiune pentru pionieri) ; H.2v
tate, n-a trecut atunci pe-acolo. decedat in clinica universitară perimentală, că după o iradie Moment poetic ; 8.‘J5 La m icro angajează urgent:
fon, melodia preferată ;
teamă să nu-şi şifo- de la Marburg. unde fuseseră montată la început pe acoperi re cu ultrasunete bolnavii de Sfaluj medicului ; Radio- I
trestigiul. internate împreună cu alţi 9 şul unei clădiri de 6 etaje şi amigdalitâ se simt mai bine şi P iicliindel (emisiune pentru eei' — fochist autorizat de I.S.C.I.R.
membri a; institutului Este procesul in Ramatori u din a- m ici) ; 10.10 C urî «le limba en a
vorba de un bărbat în vîrstâ apoi pe unul de 17 etaje. Pre migdale trece. In prezent, în glezi (reluate) ; IU,.iu Imagini 9
o Maria din cartierul de 35 de ani, care îngrijea mai tutindeni rezultatele au fost la ale patriei în muzica sim foni a
Hunedoara, se afla tr» muţele necesare experienţelor, spitalul clinic din capitala că ; IT.U3 Cronica economică*;
12.15 l'c scenele-cluburilor Dîn
ota să cumpere ceva, şi de un laborant. Cu o ?.i îna nivelul scontat, deşi s-au fo R. S. S. Ucrainene, 220 de bol creaţia artistică_a unnr cercuri
vea bani mărunţi. Ca inte muriseră alte dmrâr:per losit aparate de radio şi tele navi de amigdalitâ se află sub literare ; lii.ŞOCTStUnu'c cu mc-
nbe o sulă de lei s-a soane Guenter Hetmann. di viziune de diferite tipuri. supravegherea medicală după Imlia populară ji interpretul întreprinderea de gospodărie
preferat : 14,15 Tot înainte (e-
ntr-un autobuz care rector adjunct al Institutului, Datorită avantajelor pe care ce au fost trataţi cu ajutorul d iţic pentru pionierii din cla I
n staţie: Acesta insă a a declarat că natura exactă a sele a lll- a ;i a iV -a) ; H.;|,ţ a
Ca să nu rămină a- acestei boli nu se cunoaşte în le prezintă noua antenă de ra ultrasunetelor. „Să ciute tinereţea" — mutico orăşenească Deva
)p Maria a sărit. A ni- că. dar se crede că este vorba uşoară : 15.05 Meridiane. Instan I
tanee culturale din ţările socia
ub roţi. Accidentată, a — Şi cind sc ridică, dc fapt, de o infecţie viroticâ care ata liste Ecran cinematografic in
jnsportată la spital Şi ambalajele ? că ficatul, provenită probabil ternaţional. Centenarul „Charles i angajează de urgenţă:
Haudclaire* ; IC.15 Muzică
de
să schimbe suta de lei, — După grafic, tovarăşe ! de la un virus al maimuţelor cs(ra«la în interpretarea orches-
himbat pcnCm un timp O dată la două-lrci săptă- Boala se manifestă la început • iei «Ic studio a Radiutclcviziunii ! — 1 şef serviciu planificare şi organizarea muncii.
Irul. Nechibzuinţa se mîni (!?) prin dureri de cap, precum şi si a orchestrei M arllty Gol«l ;
e. dureri ale articulaţiilor, după lT. 1(1 Insir le mărgărite „P ino- Condiţii: studii superioare economice şi 8 ani in
Carin C oloili ;
chio". basm «Ic
0 Tot simbătă, în jurul o- care temperatura creşte brusc. Ifl.Oă Tribuna radio. Un proces funcţii tehnico economice sau inginer planificator cu
lîmbătă la ora 14,45, rct 16, pe drumul Jieţ — O- O dată cu agravarea bolii sînt permanent ; Aui ^perfecţionarea: 6 ani în funcţii de specialitate planificare.
IN.30 Odă lim b ii române ; I3.3U
li care treceau prin faţa birşia Lotrului, in dreptul ma înregistrate serioase tulburări Sport ; 20.00 Radi.ignzefa «le
inului alimentar cu au- gazinului *Alimentară“ — fo în circulaţia sanguină. seara ; 20.3U O mclo.lîe pe a-
21.05 E-
dieia ilumncavonstră ;
ire din Piaţa Victoriei restieră, autocamionul „Car- misiunc lilcra iă . Şantier «le cre
■ troşani, puteau citi ur păţi" nr. 21-HD-99S, oprise ne- ANTENA COLECTIVA DE aţie : Gcnrfe Han Moment l i
ni anunţ afişat pe uşă: regulamcntar pe mijlocul păr RADIO ŞI TELEVIZIUNE ric : Vasilc Zam fir Debut radio
fonic : Florin Hram ; 21.20 M e
ţii carosabile, ca să încarce
Im in şedinţă piuă la o- lodii magazin : Cică 1‘etreseu. | MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR
nişte ambalaje, blocînd astfel Rita Pavone, lla ibu Constanţi-
30". Şedinţă mare, se ve- trecerea mai departe. Claxo Recent, Consiliul Ştiinţific nescu.' Jurgen liră «minier. M ar
eaba, dacă nici cu un nat de autobuzele cu turişti, de pe lîngâ Institutul de Cer gareta Pîslaru ţi Dean M u ilin ;
22.-15 Moment poetic ,.Cind »c
de oră mai tirziu nu se şoferul s-a făcui că n-aude. cetări Ştiinţifice în domeniul limpezeşte* — versuri «Ic II.iris § întreprinderea de materiale de construcţii
Dispreţuind bunul simţ şi le Pastcrnak ; 2.U2 M elodiile
Inasc. Sau poate că cea gile de circulaţie în vigoare, comunicaţiilor a aprobat con nopţii.
» personalului magazinu- el nu s-a mişcat, decit după fecţionarea primei antene co PROGRAMUL II : S.00 Flori
e stricaseră ? In cazul' a- ce s-a terminat operaţia de în lective de radio şi televiziune si muzică ; 9.30 Ochiul magic,
înaintaşi «Ic scAmă ai ştiinţei ti
conducerea O.C.b. Aii- cărcare. Organele in drept sînt construită în ,R. P. Bulgaria. (clinicii româneşti ; 1(1,31) Antu- B 1 R C E A
invitate să-l... accelereze. Mă FINLANDA. — Din viaţa vînâtorilor de foci din Gol L.gie «le literatură universală.
tara Petroşani va trebui Ea reprezintă un complex de
car c-o sută de lei. De învă ful Botnîc. IN FOTO: Principalul instrument al vînâtorilor Fragmente «lin povestirea „U n
acă şi sşrvtciul dc ceasor- ţătură ! trei pînâ la patru feluri de an este „ajopuu" — un schiu lat. cu talpă de metal, pe care este băiat rău* «le scriitorul ceh
Nezruba ; II,tâ Vorbeşte Mos
r. M erită! gh P- tene de unde lungi, medii şl montată arma de foc. cova ; 12,30 A rii din operele in Strada Sîntuhalm nr. 1
terpretate de Gabrifl C.heorghiu:
13.30 Ştiinţă, tehnică, fantezie :
15,00 Solecţiutii «liit opereta
,,Orfen în infern* «le Offen- Pentru anul şcolar 1967/68 primeşte înscrieri la
hach ; IC,00 M elodii dc F.ma- CONCURSUL DE ADMITERE în şcolile profesionale
nuel lor,eseu ; 13.00 Săpiămî- ale Ministerului Industriei Construcţiilor, ce va avea
IX..10
na niuzirii vietnameze ;
URM ĂRI • URMAI J DIN PA GINA X • URMĂRI * Pagini «lin opere româneşti : loc în oraşul DEVA, pentru următoarele meserii:
19.10 Curs «Ic limba franrez.ă r
19.45 Orizont ş tiin ţific ; 20,311 LĂCĂTUŞ MECANIC, INDUSTRIA PREFABRICA
Noapte hună, copii : „Puntea* :
21.30 Antena tineretului (relua TELOR
re) : 22,15 Al JV-lea Concurs ţi OPERATOR PREFABRICATE
festival internaţional
„George
rientări noi in creşterea Iniţiativa - caracteristica Un cartier năpăs F.ncscn* — I9f«7. Avanpremieră CERAMIST, CERAMICA BRUTA
(Candidaţii reuşiţi vor urma şcoala ta Roman).
radiofonică : 23.07 M elodii r<> •
niAnestî ; 0.10 File «lintr-un al
licienţei economice proprie comunistului tuit de indolenta hnm muzical. 1.1 0 0 ; 15,00; (Candidaţii reuşiţi vor urma şcoala la Jitr.bolia)
ZIDAR ŞAMOTOR
Buletine dc ştiri si radiojurnale.
7.00: I (.00
comercianţilor
(Candidaţii reuşiţi vor urma şcoala la Scăicni-
Iti.Oti
I) :
2,55 (programul
întreprinderi puneri. Multe dintre acestea în termenul prevăzut, pînâ la 24.00 18 Oft ; 20.011 ; ??.00 : Ploieşti).
7.30 :
8,30 ;
IO 00 ;
12 00 ;
Se pot înscrie la concurs absolvenţi ai şcolii ge
17.00;
14.00
19 00 :
au şi fost aplicate pînâ acum. 1 octombrie, şi chiar mai de tea e singură, iar oamenii 21.00 0.55 (programul II). 21.00: nerale, în vîrstă pînă la 18 ani (împliniţi intre 1 ian.
— Potrivit memoriului jus- rul Dumitru Hoştea, este de — Vă rugăm să vă referiţi vreme. Apoi, o serie de piese sînt mulţi şi vrihd-nevrînd — 31 dec. 1967).
sînt obligaţi să cumpere ce
’icâtiv şi instrucţiunilor ela- părere că : „Aşa cum a fost la cileva din ele. componente ale locomotivelor, li sc oferă... înscrierile se fac zilnic între orele 8*14 la între
>rate şi înaintate spre apro- prezentată noua formă de — Maşina pentru strunjit îmbinări ale subansamblelor şi Televiziune prinderea de materiale de construcţii Bircea, slr. Sîn-
ire, noua formă de plată a plată ne cointeresează direct cuzineţi pentru osii, de pildă, ţevilor, se făceau din bronz. La centrul de pîine, ace
«uneilori lor din subteran ce în creşterea nivelului de pre era prea solicitată Rămîneau In urrr.a unor cercetări asupra eaşi situaţie. N-am putut luhalm nr. 1 sau Ia Fabrica dc teracotă din Deva, str.
: aplică în cursul trimeslru- gătire tehnico-profesională, piese pentru prelucrare în tura comportamentului lor, o par cumpăra, de exemplu, pîine Gh. Bariţiu nr. 9, pe baza următoarelor acte:
Emisiune e-
18,00 In direct
ji III a.c. se distinge prin pentru că nu vom mai fi plă de noapte, din cauza grabei te din ele se execută acum din neagră pentru simplul motiv conoinică ; 13,30 Pentru copii — Cerere de îr.scriere
îleva particularităţi de bază. tiţi după funcţia pe care o în se menţinea un procent mare fontă, fără a li se prejudicia că... nu exista ! Cu două zile filmul : „Aventura veselă* l — Certificat de studii, în original
n abatajele cu profil sub 0,6 deplinim ci după categoria de de rebut, nu se putea respecta calitatea. înainte nu a existat aicijDÎi- 19,00 Pentru tineret „La braţ — Certificat de naştere, in copie
n, ncsusţinut şi sub un mc- salarizare pe care o avem“. piocesul tehnologic la tendere. Mai sînt şi alte exemple de ne intermediară deşi au fost eu tinereţea* i l'J,3tl Telejurna — Certificat medical (analiza singelui şi radiosco*
Iul de seară ; 2 0 .01) Divertisment
ru susţinui, unde intervine ☆ S-a propus procurarea unei al măsuri noi aplicate pentru spo comandate 700 de kg, iar în muzical cu orrlicsli;i «Ic estradă pia pulmonară).
problema alegerii sterilului In discuţia organizată au te maşini de strunjit dar s-â rirea eficienţei muncii. Aş ziua de 17 august nu a exis- h Radiotcleviziunii. Solişti -
din minereu, plata sc face du fost subliniate şi alte avanta ajuns la concluzia că operaţia vrea să subliniez însă un alt ..tat nici un fel de pîine. Au l.uigi ioncsen, Luminiţa Cosinin. Concursul constă în probe scrise şl orale la limba
George Răpeau : 2U.3U Scară «Io
pă cantitatea dc metal reali je ale noului sistem dc sala de strunjire a cuzineţilor pen aspect, acela că, in activitatea relia Creţnn. responsabila u- teatru. ,,Insula* dc Mihail română şi matematică şi va avea loc între 110 ţeptem*
zată în minereul produs. Nou rizare a minerilor brădeni. tru osii poate fi executată la lor. comuniştii nu se opresc nitâţii. ne spunea că pîinea Sehasliau, cu un epilog «le M ir 1 brie 1967 în oraşul DEVA.
tatea constă in faptul că sc Prinlre altele sc prevede a- o altă maşină, mai simplă, doar la elaborarea propuneri trebuie să fie livrată la ore cea Stefânescu : 22.30 Telejur Candidaţii reuşiţi la concurs sc vor bucura de ur-
nalul «le noapte.
ia in calcul cantitatea de me eordarea unul cîştig suplimen concepută şi executată Ia noi. lor pentru asemenea măsuri, le 8.30 însă de regula, eâ este • mâtoarele avantaje:
tal obţinută şi nu volumul de tar şefilor de echipă care se De vreo două sâptâmîni folo ci militează activ pentru apli -adusă dupâ-masa ori chiar — şcolarizarea GRATUITA pe toată durata cursu-
minerea extras. In condiţiile vor califica şi ca artificieri. sim deja această maşină iar carea lor în practică Comu seara cind nu mai poate fi I rilor ;
in care grosimea zăcămîntu- Prin această măsură se inten neajunsurile amintite au fost nistului Aurel Timar, de pil vindutâ. Nu de puţine ori Vremea — transportul GRATUIT la plecarea şî întoarce-
Iui este apropiată sau egală cu ţionează ca treptat să se re înlăturate. dă, îi aparţine >dcea de a ra vinzatoarele de aici sînt pu
grosimea cxcavafiei şi operaţia nunţe la circa 100 artificieri, Dar tot la cuzineţii pentru corda o reţea secundară de a- se în situaţia, cu totul ne | rea din vacanţă şl practică;
de selecţie a minereului nu atribuţiunilc lor fiind, cum osii întâmpinăm şi alte nea cetilenă pînâ la scclorul de plăcută. de a nu putea vin PENTRU — cazarea şi masă GRATUITA în internatele şl
are rol determinant, se admi am spus, preluate de şefii de junsuri, din cauza greutăţii sudură Tot el, împreună cu de cumpărătorilor nici un fel 24 OKB J cantinele şcoliloi ;
te ca bun lot minereul exca echipă. lor prea mari la unele tipuri oamenii din grupa în care lu din produsele de panificaţie — echipament GRATUIT;
solicitate.
vat şi plata se face în funcţie Experienţa dobîndilă dc de locomotive. Cornel Turde- crează au şi materializat-o. Vreme neslahilă cu cerul mai — articole de igienă personală, GRATUITE;
de tonele de minereu realiza colectivul de la I. M. Barza şan. şeful grupei de aici. a fă fapt pentru care, desigur că Am adus suficiente exem mult noroi Vor căilca ploi tem — rechizite GRATUITE;
te de fiecare echipă. O altă in îmbunătăţirea sistemului dc cut o propunere valoroasă pen şi-au cules aprecieri binemeri ple pentru a arăta situaţia porare V în ţ moderat din iio k I — locuri de practică corespunzătoare, în fabricile
fi nord-vest. Temperatura acru
caracteristică constă în faptul salarizare, merită să fie stu tru montarea unei macarale tate. Organizaţia de partid ur în care se află cumpărăto lui staţionară ; ziua va fi cu > şi întreprinderile ministerului.
că se asigură reale posibilităţi diată şi dc celelalte între cu aer comprimat prin care măreşte ca şi în continuare fie- rul domiciliat în cartierul prinsă înde 23 si 27 gra«le, iar
de stimulare a producţiei de prinderi şi exploatări miniere nu numai că se uşurează mun cait* observaţie sau propunere Gojdu din Deva. Vrînd să noaptea între 12 si 14 graile După absolvire, tinerilor calificaţi li se asigură re
Ceaţă tocată «limineaţa.
aur nativ, plâtindu-se cu ta din regiune. Faptul că au ca şi sporeşte gradul de pre care vizea/A uşurarea efortu cumpere unele produse in ■ par Uzarea în producţie, în specialitatea dobîndilă, la
rife diferenţiate orice cantita fost enumerate ţoale avanta cizie în executarea operaţiei lui fizic, creşterea productivită dispensabile, el se loveşte zil I fabricile şi întreprinderile Ministerului Industriei Con
te de aur nativ depistată şi jele şi dezavantajele formelor de păsuire pe osii, dar un om ţii muncii, reducerea preţului nic de un zid gros. de ne PENTIIU J strucţiilor, din regiune, pe baza contractului de şcola
extrasă. experimentate, scuteşte de la de aici poate fi eliberat şi pus .ie cost, simplificarea sistemu pătruns. pe care este afişat C KM A ! OARELE rizare.
Referindu-se la avantajele început paralelismul în cău să lucreze în altă parte Valo lui de organizare a lucrului un implacabil „n-avem”, în 2 ZILG După 3 ani de activitate în producţie, absolvenţii
noului mod de plată, maistru! tarea unor soluţii compromise ric, eficienţa unei astfel de fără diminuarea calităţii re dosul căruia se ascund nişte ! cu aptitudini au posibilitatea să urmeze şcoal? tehni*
miner Mircea Mihuţ, a spus : I)ind dovadă de iniţiativă şi macarale se ridică la circa paraţiilor la locomotive, să fie comercianţi lipsiţi de opera Vremea se îmbunătăţeşte trep
..Dacă normele de diluţie sla spirit creator, experienţa m i 440 000 lei anual. Iată de ce studiată şi aplicată într-un ter tivitate. de solicitudine şi dc tat. «Iar va râniinc răcoroasă | că de maiştri.
noaptea.
b li te se vor aplica corect, se nerilor din Barza poate servi organizaţia de bază cere con men cit mai scurt, să combată simţul datoriei. întrebarea pe Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii de
in^lură definitiv pierderea ca punct de plecare in găsirea ducerii secţiei să se ocupe în orice tendinţă de automulţu- care le-o punem cu toată se 1 materiale de construcţii Bircea.
de minereu în vatră şi asta de noi forme de salarizare deaproape de confecţionarea şi mire fată de ce am realizat riozitatea este următoarea : I
înseamnă foarte mult**. Mine specifice fiecărei unităţi. montarea macaralei respective pînâ acum. pînâ cînd „nu mai aveţi 7”, atB«aaas98« ) axa a saca a cr*© ta ama e ntt» e o w w tvawn «