Page 9 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 9
PROLETARI Dl A/ TOATE ŢARIbR. ONIŢI V A I
Forme de de INFORMAŢII O Evenimen
servire tele
DE PARTID
susceptibile la din Orientul
perfecţionare S p o r t Apropiat
4 PAGINI - 25 BANI
ANUL XIX. NR. 3915 JOI 3 AUGUST 1967
L a I.F . P r a ş t i e
DE CE NU POATE FI ajung pînă la 2 250 kg grîu la
Fruntaşii campaniei hectar, cum esle cazul )a coo
perativa agricolă din Vinţul He
„MIŞCAT" LEMNUL de recoltare Jos.
Concomilent cu rec'oltatul. u-
nitâţile agricole cooperatiste au
transportat la bazele de recep»
ţie împoitante cantităţi de grîu
in contul contractelor încheia
DIN PARCHETE sit in ultimele zile mai multe de organizare a muncii, a ac S.M.T.
Rezultatele obţinute sînt ur
Pe adresa redacţiei ne-au so
te cu statul şi cel al muncilor
marea firească a înaltului grad
scrisori şi telegrame in care se
subliniază câ mecanizatorii sta ţiunii de întrajutorare între In prezent un număr însem
ţiunilor de maşini şi tractoare brigăzile S.M.T. şi cooperative nat de combine însoţite de me
Despre activitatea întreprin ţie marfă, chiar dacă valoarea şi ţăranii cooperatori,, mobili le agricole, a entuziasmului ca canizator ajută la recoltatul
griului din unităţile vecine
derii forestiere Orâştie s-a, masei lemnoase respective esio zaţi de organizaţiile de partid re a caracterizat pe ţăranii coo- Principala sarcină care tre
scris in repetate «'înduri, sco- cuprinsă in calculele produc şi avind exemplul comuniştilor peralori şi mecanizatorii din buie urmărită in această peri
ţindu-se în evidentă deficien ţie: globale. nu au precupeţit nici un efort aceste unităţi. oadă este încheierea treierişu-
tele care au făcut ca unitatea «Cauza cate a făcut să nu pentru strîngerea la timp şi lâ- Datorită utilizării cu randa 1 ui şi eliberarea terenului de
să înregistreze*- mari restante putem mişca lemnul in pădu râ pierderi a recoltei. încheind ment sporit a mijloacelor me paie. creînd astfel front de lu
fală de plan la tofi indicato re — spunea inginerul şef al astfel secerişul cerealelor pâ- canizate şi a forţelor proprii, cru tractoarelor pentru efec
ri». N-am vrea să repetăm tot întreprinderii, tov. Ioan Blin ioase. unităţile fruntaşe au reuşit să tuarea arăturilor. In acest scop
ce s-a spus despre „calamita dau, a fost lipsa forţei de rr.un- Merită să menţionăm coope încheie campania de recoltare toate forţele disponibile să fie
tea albă", nepregâtirea temei câ Personal am fost in regiu rativele agricole din Foit şi Bâ- in timpul optim. Demne de re concentrate şi dirijate în aceas
nică a producţiei, despre fo nea Suceava, am stat o sâptâ- căinţi, raionul Orăştie. Vinţul marcat sînt şi producţiile fru tă direcţie.
losirea mecanismelor sub ca mînâ şi n-am recrutat decît de Jos şi Şard, raionul Alba. moase obţinule de majorilalea
pacitate, pentru că toate aces 32 de muncitori, care au ve Ohaba şi Tău. raionul Sebeş. acestor unităţi, producţii care ŞT. CRĂCIUN
tea sînt binecunoscute Dar nit pentru o perioadă scurtă".
rezultatele slabe evidenţiate Nu negăm greutăţile pe care
de bilanţul primei jumătăţi a le inlîmpînă întreprinderea in
anului obligă la analizarea recrutarea foitei de muncă. Să
cauzelor care au făcut ca 1F. na fie însă permis a ne ocu SECERIŞUL S-A TERMINAT,
Orâştie să râmînâ restantă cu pa. în cîteva cuvinte, şi de
mai mult de 29000 m c. de felul în care se manifestă gri
masă lemnoasă La aceasta ja fa(ă de muncitorii recrutaţi
am mai adăuga că din cele să lucreze în parchetele între
41 de sortimente planificate, prinderii. Şi, pentru a nu e- DAR TREIERIŞUL BATE
la 25 nu s-au realizat preve x.sta dubii asupra autenticită
derile de plan. In împrejura ţii faptelor, cităm cele rela
rea creată a fost inevitabilă tate de tovarăşul Vasile Rusu,
nerealizarea indicatorului pro secretarul comitetului de par
ducţiei marfă vindutâ şi în tid. „Deşi s-au adus muncitori Jivănescu, inginerul cooperati
casată, rămînmdu-se cu o res cu foarte mare întîrziere, ei PASUL PE LOC vei, preciza câ unitatea a fost
lăsată să se descurce singură
tantă de 4 500000 lei. n-au găsit în toate cabanele
Se afirmă că principala cau condiţii corespunzătoare Ca Iată câ în timp ce la Bîrsâu
ză a nerealizârii sarcinilor se bana din parchetul Picioru! există strînsă la arie jumătate
mestriale a fost nepregâtirea Neamţului e netencuită in in In parchetele şi depozitele întreprinderii forestiere Petroşani, sectorul Valea Popii, La cooperativa agricolă din perea treierişului. Spunem a din recolta de grîu, lipseşte
producţiei acestui an, că în terior, se doarme în paturi co a sosit „schimbul- de azi al joagâmlui şi atelajelor. La fasonat, muncitorul forestier estte Şoimuş, raionul Ilia, secerişul ceasta deoarece garnitura de batoza, iar la Şoimuş, unde s-a
primele luni mai multe par mune. Nu toate cabanele au ajutat de fierăstraie mecanice, iar. la scosul şi apropiatul buştenilor de puternice tractoare. grîului s-a terminat în ziua de treier trebuie folosită din plin asigurat garnitura de treier, ea
stă neutilizată.
chete au fost blocate de ză asigurate lenjeria, saltele La Foto : N. MOLDOVEANU 31 iulie. De pe 90 de hectare Mai au nevoie de batoză şi
padă Nu contestăm autenti Prisaca muncitorii nu dorn; recolta a fost strinsâ cu ajuto alle cooperative unde recolta Faţă de această situaţie. Con
citatea faptelor, dar pare cu pe saltele (şi aceasta în timp rul a două combine deservite tul griului s-a făcut manual pe siliul agricol raional Ilia putea
toiul de neînţeles de ce în ai ce întreprinderea a procurat de către mecanizatorii Nicolae supraleţe mari. interveni în sensul de a.repar
dcilea trim.estru îa producţia saltele umplule cu iarbă de Tip nou de Complexe Nou cîmp minier Florea şi Ioan Râbulea. De In această situaţie se află co tiza mai întîi batoza la Birsâu.
marfă s-a înregistrat o restan mare n.a.). In cabana din p a r menţionat câ în ultimele zile operativa agricolă din Birsâu. deoarece aici. încă din 29 iulie
această unitate a fost sprijinită
tă de I 519.000 lei, în loc să se chetul Tîmpu curăţenia esle la seceriş şi de către mecaniza Aici, pe 75 oin cele 100 se pulea lucra din plin (a tre
recupereze din nereali zări le se sub orice critică cu toate câ rulmenţi radiall de deservire la Dhelar torul Ioan Puţinelu venit de la hectare ocupate cu grîu. sece ierat Datorită stării de lucruri
zonului rece. „In trimestrul IV in acest scop sini plătite două Hârâu care a desfăşurat o acti ratul s-a lâcut manual. Aceas create în ambele cooperative,
—' spunea inginerul Liviu femei". CoAsitlerâm orice co La’’ fabrica din BiVlnd a vitate rodnică Pe restul supra ta, întrurit combina ce a lucrat sînt necesare măsuri eficiente
Vule, planul producţiei globa mentariu de prisos, dar nm început, producţia unui. tip recepţionate. Recent a intrat în ex feţelor (70 de hectare) grîul a aici a avut dese defecţiuni In care să dură )a grăbirea tre-
le a fost îndeplinit în propor dori să facem cîteva precizări, nou de rulmenţi radiali, cu ploatare cîmpul minier fost secerat manual. Firesc e total, cu ajutorul ei a fost re ierişului, astfel incit într-un
ţie de 102,78 la sută. cu o di asupra cărora să nu mai reve role cilindrice folosit la va tu scopul satisfacerii mai Ghelar-est, cu o capacitate ra ca paralel cu această lucra coltat grîul doar de pe 25 de timp scurt întreaga recoltă de
ferenţă în plus de 543.000 I?r*. nim, la adresa UH.CC, care goanele de cale ferată. Cla bune a cerinţelor popu anuală de produoţie de re să fie luate măsuri pentru hectare O mare parte clin su grîu să ajungă in hambare.
Da, numai câ, dncă s-a reali are obligaţia de a asigura a- sa superioară de execuţie laţiei de către unităţile coo 220 000 tone minereu de strîngerea snopilor de grîu la prafeţele cu grîu au fost sece A. POTOPEA
zat producţia globală nu în- pi ovizionarea muncitorilor fo le conferă o mare precizie peraţiei meşteşugăreşti, în fier. Galeriile; puţurile-' şi arii şi începerea treierişului. rate manual Tocmai de aceea
sefimnâ câ lemnul a fost li restieri cu alimente. Condu şi o durabilitate sporită. A l majoritatea localităţilor din locurile de înaintare alo Dar, la data de 31 iulie recol consiliul de conducere a luat
vrat beneficiarilor Faptele cerea U R.C.C. a promis în te tipuri noi de rulmenţi li regiune au fost construite noii mine au fost dotate ta nu era strinsâ decît de pe 2 din vreme măsuri îneît paralel
confirmă acest lucru In timu repetate rînduri, chiar şi în vraţi Ia fabrica bîrlâdeanâ impunătoare complexe de cu maşini de încărcat, o hectare Pe arie stătea nefolo cu seceratul s-a Zăcut transpor
ce la sortimentul lemn de foc fala organelor de parîid. câ sînt . destinaţi industriilor deservire. Asemenea edificii instalaţie de extracţie, sta sită o batoză. tul snopilor la arii. La execu
s-a înregistrat o restantă .le va lua măsuri, va face şi va constructoare de maşini, au fost construite şi in loca ţii de distribuire a energiei tarea acestei lucrări au fost
8.100 tone. în pădure se află drege, pentru ca forestierii să petroliere, chimice şi uşoa lităţile Ilia şi Orăştie. După electrice etc. Tovarăşul Ioan Munteanu, antrenate nu numai cele cinci
stocaţi 104.000 metri steri din aibă tot ce le trebuie. Cum re. In prezent la Bîrlad se rum am fost informaţi de întreaga producţie extra preşedintele cooperativei agri atelaje ale cooperativei cl şi
acest sortiment, echivalînd cu S POP realizează aproape 250 de către conducerea U.R.C M. să din acest cîmp minier cole. motiva câ treierişul nu a ale membrilor săi. Drept urma
45.000 tone lemn de foc. A tipuri de rulmenţi. Hunedoara—Deva, clădirile se transportă pînă la Uzina început deoarece atelajele mai re.^ zilnic se strînge recolta rle
ceasta nu se numeşte produc (Continuare Sn pag. a 3-a) celor două complexe au fost dc preparare Teliuc, prin sînt folosite la eliberarea paie grîu de pe cîte 5 hectare. Pînă
deja recepţionate urmînd a noul tunel dat in funcţiune lor de pe suprafeţele recoltate la 31 iulie au fost clădiţi in şi
fi date în folosinţă, fn com anul acesta. Aici minereul cu combinele, şi apoi sînt pu re snopii de grîu de pe 35 de
hectare Dar. ce folos pentru câ
plexul din Ilia vor funcţiona este prelucrat, in concen ţine mijloace de transport, doar aici nu există batoză In ziua marinei
7 căruţe şi un autocamion.
7 secţii, iar în cel de Ia trat feros cu un conţinut Evident, aceasta e situaţia, respectivă preşedintele Ion
EXAMENUL Orăştie 8 secţii de croitorie, sută şi expediat Combinatu dar munca trebuia organizată Dîmpu, indignat de faptul câ
de metal
de circa 51 la
frizerie, cizmărie, reparaţii
in aşa lei incit lucrările amin
proprietarul Moise Moise din
lui siderurgic
Hunedoara.
radio etc.
Nojag nu sosise încă cu batoza,
tite să se desfăşoare simultan
In fiecare an, în fila de ca
METALURCIŞTILOR Dacă secerişul a fost terminat a plecat după el. Şi pe bună lendar a primei duminici a
de ce să fie lăsată recolta pe
dreptate cooperatorii din Bir
lunii august esle consemnată
A ÎNCEPUT construcţia unui combinat cîmp, expusă capriciilor natu sâu sînt nemulţumiţi de aceas sărbătorirea Zilei Marinei
rii.
tă situaţie. Ei ar fi început tre
Republicii Socialiste Româ
..Această stare de lucruri se ieratul dar nu au avut cu ce nia. Această zi constituie un
DE INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI LA SEBEŞ
executa această lucrare De a
Cum se pot realiza cît mai trializare a lemnului, menit să asigure valorificarea superioa tea are puţin de treierat', spun ceea au rămas în aşteptare. a trecutului glorios al flotei
datoreşte şi faptului, că ,unita
prilej de evocare şi cinstire
La Sebeş, a început construcţia unui combinat de indus
Mai precis se aşteaptă sprijinul
tovarăşii din conducerea
co
româneşti, de trecere în re
ră a masei lemnoase din marile păduri din împrejurimi. operativei. consiliului agricol raional, pen vistă a remarcabilelor reali
tru a determina pe cel în cau
«Intr-o «ăptămînă terminăm
In profilul noului obiectiv, intră o labrică de cherestea şi cu batoza". Este o apreciere ză să aducă batoza pe arie. zări de astăzi.
grabnic parametrii proiectaţi ? ni.c. şi o labrică de plăci (ibrolcmnoase cu o capacitate anu care dovedeşte pasivitate din cru. De ce nu au lost luate mă porului nostru, personalul
Râspunzînd năzuinţelor po
semifabricate pentru mobilă eu o producţie anuală de 70.000
Ne miră însă un singur lu
partea conducerii cooperativei.
co
marinei militare, liotei
ală de 114.000 tone — cea niai mare unitate de acest gen din
ţară. La fabricarea plăcilor, va fi utilizat procedeul „uscat*' Iată de ce considerăm câ este suri din vreme pentru ca garni merciale. harnicii muncitori,
— considerat |a ora actuală ca cel mai eficient în tehnologia cazul să fie luate măsuri efi tura de treier să fie pusă în tehnicieni şi ingineri de pe
respectiv 15.300 tone aglomerat de realizare a acestui produs. ciente pentru strîngerea grab funcţiune la timp In legătură şantierele navale îşi aduc o
• 0 experienţă meritorie • Garan peste plan ne îndreptăţeşte să nică a snopilor la arii şi înce cu aceasta tovarăşul Valentin contribuţie meritorie la dezvol
tarea continuă a transportu
credem câ am pornit pe
un
drum bun. îşi începu răspunsul rilor maritime şi fluviale. Ul
maistrul Vasile Săvescu, secre timele două decenii au fost
ţia bunelor rezultate - alegerea tarul comitetului de partid pe mai'tore ale unor importante
secţie Cum am procedat ? Am prelaceri in acest domeniu.
folosit la maximum iorţn mo
Acest lucru a fost posibil da
chibzuită a direcţiilor de acţiune bilizatoare a comuniştilor pen AGREGATELE FRIGORIFICE Şl GHEAŢA torită creării unei puternice
tru întărirea disciplinei şi res industrii constructoare de na
pectarea întocmai a instrucţiu ve la Galaţi, Olteniţa. Brăila
• Faptele evidenţiază noi rezerve nilor tehnologice. Pornindu-se • Am, dar putină şi Turnu Severin. De aici au
de la holârîrea CC al P.C.R. fost lansate sute de vase.
şi Consiliului de Miniştri cu IN LUNA LUI CUPTOR Inovaţie ingenioasă printre care cargouri de 12 500
privire la reglementarea pro tone. 4 500 tone. 1 600 tone.
întrebarea noastră de exa cate de comitetul de partid şi gramului de muncă şi întări „Bine că se învîrt •
men, adresată unor cadre de la noua conducere a secţiei, forţa rea disciplinei., s-a întocmit un Gheaja — o problemă. 1 100 tone, remorchere de
Fabrica de aglomerare a mine colectivului a ieşit învingătoa plan concret de acţiune cu sar Mulţi cititori al ziarului nos- 1.200 C.P.
reurilor nr. 2 din C.S. Hune re. S-a cîşligat o experienţă cini precise pentru. fiecare om. .tru ne-au scris în ultima vre frigorifice cu care sînt dotale Restaurantul .Ciuperca*' din Totodată. Direcţia generală
doara se pare anacionă Ince- preţioasă, pe care ne propu Măsurile stabilite au vizat în me indignaţi, şi po bună drep unităţile noastre cît şi în ceea Hunedoara constituie un apre a navigaţiei ciyile „Navrom"
pind cu decada a doua a lunii nem s-o împărtăşim cu ajuto esenţă creşterea vigilenţei faţă RAID-ANCHETA ce priveşte aprovizionarea cu ciat loc de refugiu pentru si- a făcut comenzi importante
iunie, acest agregat modern, rul participanţilor la examenul de factorii care concură la asi tate, despre faptul câ în ma gheaţă, care se face mult mai derurgişti, în zilele de canicu şantierelor japoneze şi engle
de mare productivitate, lucrea de faţă (avind convingerea câ. gurarea bunei funcţionări a joritatea unităţilor de alimen bine ca în anii trecuţi. Am a lă. Aici aprovizionarea cu ze Pînă în prezent în dotaţia
ză la capacitatea proiectată (!). măcar în parte, va putea folosi maşinilor şi instalaţiilor, la taţie publică sînt serviţi cu a vut rare goluri de gheaţă, iar gheaţă este bună, camera fri liotei noastre comerciale au
Revirimentul s-a produs aproa şi altor colective de muncă ce fiecare loc de muncă. Comple LA HUNEDOARA numite mărfuri, şi în specia' cîteodată I.O.I L. nu ne fur gorifică funcţionează, frigide- mai intrat şapte mineraliere
pe pe neaşteptate. După ce ani deservesc agregate care n-au tate cu o vie dezbatere, în ca băuturi, calde, care pe cani nizează întreaga cantitate con rul-vitrinâ merge, dar nu ră de 25.400 tone, tancuri petro
de zile s-au înregistrat reali atins încă parametrii proiec drul adunărilor generale ale culă devin inconsurr.abile. A tractată In ce priveşte reţeaua ceşte. Şi asta de mai multe liere de 19 000 tone. precum
zări mult sub nivelul celor taţi). Să le dăm deci cuvîntul. Şl DEVA ceasta din cauza agregatelor frigorifică am avut cazuri cînd zile. Specialiştii A R.U.C. vin, şi cargouri de 15.000 tone.
scontate, în ultimele luni prin- — Faptul că in lunile iunie GH. COMŞUTA frigorifice care nu funcţionea unele frigidere nu au funcţio se uită la el şi pleacă. „Poa Dezvoltarea impetuoasă a
tr-un complex de măsuri apli şi iulie s-nu produs 2)000 şi .(Continuare in pag. 3-a) ză şi a slabei aprovizionări şi nat (la cofetăriile din Câlan te îşi revine singur" — zic el. economie» României socialiste
gospodăriri a gheţei. Am por şi Ghelar, bufetul bluming La berăria restaurantului şi ca o consecinţă a schimbu
nit pe urmele acestor sesizări etc.) dar au fost repuse în „Corvinqr butoaiele îşi aş- rilor comerciale internaţio
şi sîntem in măsură să punem funcţiune de către specialiş leaptâ rîndul la bar, afară, în nale a dus şi la extinderea
în faţa cititorilor constatările tii A.RU.C. bătaia necruţătoare a razelor porturilor maritime şi fluvia
şi faptele culese la faţa locu La serviciul administrativ al de soare. le. Lucrarea cea mai impor
lui, prin unităţile de alimen T.A P.L ne sînt arătate mal tantă în această privinţă o
taţie publică din oraşele Hu multe comenzi prin care s-au — Nu-Î caldă berea cînd o constituie dezvoltarea spre
nedoara şi Deva. predat la A R U.C. diferite mo serviţi consumatorilor ? — sud a portului Constanta
l-am întrebat pe tovarăşul Pa-
toare care acţionează agregate vel Murcşan, şeful localului. Conform proiectelor, a căror
• Ne declaram mul- le frigorifice, pentru a fi re- realizare este în curs de des
bobinate. In mod normal, un — Nu, că le stropim cu a făşurare. în faza sa linalâ
tumifi • Comenzi moto*’ se rebobineazâ in două. pă. Am instalat un furtun în Con&tnnla va putea primi na
acest sens şi dăm drumul la
uitate. trei zile Or, cele nouă motoa apă rece peste ele, ne-a răs ve cu o capacitate de cir» a
re predate cu comanda nr. 833 puns. 50.000 tone. adincimea în ra
La conducerea T.A.P.L. Hu împlinesc două sâptâmîni Să Numai câ în ziua aceea ui dă fiind mai mare. rle pildă,
nedoara — de unde a început fi uitat de aceste comenzi to tase să dea drumul la apă şi decît aceea de la Marsilia, Le
raidul nostru stăm de vor varăşii de la A R.U.C. Hune clienţii reclamau în gura maia Havre sau Genova. Se preve
bă cu tovarăşul Anton Ciopo* doara ? câ berea era caldă. de ca prin dotarea danelor şl
nea — şeful serviciului pro Un caz aparte am întîlnît la spaţiilor portuare cu macara
ducţie Aflînd despre scopul magazinul alimentar cu auto le, electrostivuitoare, benzî
vizitei noastre, dînsul ne-a • Merge dar nu r ă servire nr. 0. Dotat, de la da transportoare şi alte utilaje şl
spus : ceşte • In bătaia soare rea lui in folosinţă, în iunie
— In general, ne declarăm lui • Aşteaptă specia GH. J NEGREA GIL AGIU
mulţumiţi atit în ceea ce pri redactor la Agcrpres
Căi dirijate. Foto : VIRGJL ONOIU veşte funcţionarea agregetelor lişti • Căutăm un sudor (Continuare (n pag. a 2-a) (Continuare fn pag, a 4-a)