Page 90 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 90
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3935
VIATA INTERNAŢIONALA
Vizita delegaţiei C. C. al Recepţie cu prilejul încheierii Conferinţa miniştri
aplicafiei comune a trupelor lor arabi şi-a
P. C. Român în Norvegia şi flotelor Bulgariei, României încheiat lucrările
KHARTUM 28 (Agerpres). —
OSLO 28. — Trimisul spe tier de locuinţe cu 1250 apar şi ale Uniunii Sovietice
cial Agerpres. R. CâpJescu, tamente, construite după prin Conferinţa miniştrilor arabi
transmite: Delegata Comitetu cipii moderne, un şantier de a\ afacerilor externe şi-a în
lui Central al Partidului Co construcţii, o. şcoală. Knut SOFIA 28 (Agerpres). — R.S F. Iugoslavia, care a asis cheiat lucrările duminică, la
munist Român, condusă de to Eidsvold, direotorul general al tat la aplicaţii în calitate de Khar(um. Intr-un scurt comu
varăşul Paul Niculescu-Mizil, organizaţiei cooperatiste în ca Todor Jivkov, prim-secrelar observator, generali şi ofiţeri. nicat dat publicităţii se ara
membru a) Comitetului Exe drul căreia funcţionează între al C.C. al P. C. Bulgar, pre tă că participanţii au exami
cutiv, al Prezidiului Perma prinderea de prefabricate, a o şedintele Consiliului de Miniş La recepţie au rostit toasturi nat ordinea de zi a reuniuni!
nent, secretar al C.C. al P.C.R., ferit un prînz în cinstea vizi tri al R P. Bulgaria, a oferit Todor ■ Jivkov. mareşalul I. I. la nivel înalt a şefilor de state
$î-a continuat duminică şi luni tatorilor. duminică seara lâ Plovdiv o Jakubovski, comandantul su şi guverne ai ţârilor arabe şi
vizita pe care, la invitaţia Co Oaspeţii români au mai vi recepţie cu prilejul încheierii prem al Forţelor Armate Uni- au hotârit să prezinte acestora
mitetului Centra) al Partidului zitat parcul-muzeu unde se aplicaţiei comune i trupelor şi ie ale statelor participante la spre examinare recomandările
Comunist din Norvegia, o (ace găsesc grupurile sculpturale, flotelor Republicii Populare Tratatul de la Varşovia, gene- elaborate la prima conferinţă
in această tară. Delegaţia a opera lui Gustav Vigeland, al Bulgaria. Foiţelor Armate ale ral-colonel Ion Ionitâ. minis de la Khartum a miniştrilor
depus o jerbă de flori Ja mo cătuind un ansamblu unic în Republicii Socialiste România trul Forţelor Armate ale Re afacerilor externe din ţările
numentul funerar cinstind me lume, muzeul în care sînt ex şi ale Uniunii Sovietice. Au publicii Socialiste România, arabe, ale cărei lucrări s-au
moria celor 21 de membri ni puse lucrările pictorului nor luat parte membrii delegaţi precum şi conducătorii dele desfăşurat la 5 august a.c. Vor
CC. al P.C. din Norvegia care vegian Edvar Muncii, precum ilor militare ale ţârilor parti gaţiilor statelor participante la fi supuse, de asemenea, spre
au pierit ucişi în perioada re şi alte aşezăminte de cuMură. cipante la Tratatul de la Var Tratatul de la Varşovia şi a) examinare conferinţei şefilor
zistentei antihitleriste. Au fost In cursul acestor vizite, dele şovia, precum şi ai delegaţiei delegaţiei R.SF. Iugoslavia. de state şi guverne recoman
dările conferinţei de la Bag
vizitate întreprinderea de pa gaţia a fost însoţită de Just dad a miniştrilor economiei şi
nouri prefabricate. „Belon- Lippe, Ivar Lie ş; Rolf Nel- de finanţe, cu amendamentele
gelement a/s", organizată pe lum, secretari ai CC al P.C. U.R.S.S. pe care delegaţii le-au propus
baze cooperatiste, un nou car din Norvegia. în cadrul actualei conferinţe
Z iu a m in e rilo r de la Khartum.
Ansamblul artistic al Uniunii asociaţiilor studenţilor din
Aniversarea eliberării Parisului MOSCOVA 28 (Agerpres). — de o lună 110 050 tone de căr România, clasat pe locul I la recentul Festival internaţio
La Moscova a avui loc du bune, cantitate record in nal pentru pace de la Istanbul, a dat spectacole în sala sportu La reluarea activităţii politice
minică tradiţionala sărbătoare U.R.S.S.
PARIS 28. — Coresponden Leolerc. comandantul forţelor rilor din Ankara. La cele două spectacole au participat mii
tul Agerpres, Al. Gheorghiu, militare franceze de elibera prilejuită de Ziua minerilor. In prezent, în industria car de persoane care au aplaudat îndelung ia scenă deschisă
transmite: Pe locul vechii gări re, şi r colonelului Rol Tan- Minerii sovietici au întîmpînat boniferă sovietică lucrează dansurile şi pe cîntâreţii români- Au luat parte, de aseme Semne neliniştitoare
Montparnasse din Paris a avut guy, comandantul forţelor de această sărbătoare cu impor 179.000 de specialişti, din care nea, Ambasadorul român la Ankara. Ion Drînceanu, mem
loc duminică după-amiazâ o rezistentă din regiunea pari tante succese Astfel, într-una 54.000 cu studii superioare şi bri ai ambasadei, precum şi personalităţi politice şi culturale
manifestare consacrată sărbă ziană. din minele din bazinul Doneţ 125.000 cu studii medii de spe din Turcia. LONDRA 28 (Agerpres). — nite să amelioreze această si
torii eliberării capitalei Fran Pe estrada din faţa gării o brigadă a obţinut în decurs cialitate. Reîntoarcerea din vacanţă a tuaţie. în special sub forma u
ţei. Cu 23 de ani in urmă, ge Montpai nasse, unde fluturau primului ministru Harold Wil- nei atenuări a restricţiilor pri
neralul von Choltitz, coman drapelele a 60 de asociaţii ale son, marchează reluarea acti vind creditele". S-ar putea, de
foştilor combatanţi, se aflau ADEN= Tortele patriotice vităţii politice în Anglia. asemenea, ca guvernul să ac
dantul garnizoane', hitleriste PERU
prezente numeroase persona „Reluarea activităţii politi ţioneze şi asupra impozitelor
din Paris, semna aotul de ca lităţi din mişcarea de rezis ce, scrie agenţia France Pres indirecte într-o limită de 10
pitulare în fata generalului tentă. au arestat pe A.A. Haiadi se, va fi în acest an pentru la sută. Agenţia France Presse
arată că „dacă guvernul nu va
primul ministru foarte încăr
ADEN 28 (Agerpres). — supra instituţiilor guvernamen Criza parlamentară cată, mai ales pe plan intern". lua nici o măşurâ de echili
SSiuafia din Congo vernul Federaţiei Arabiei de tale din localitate. Trupele fe Faptul dominant îl constituie brare economica, atunci el se
Ministrul informaţiilor in gu
recrudescenţa neliniştitoare a
va expune unor grave dificul
derale aflate în apropiere de
Sud, Al Babakri, a anunţat localitatea Jaar nu au fost în şomajului, care a atins cifra tăţi cu sindicatele, al căror
KINSHASA 28 (Agerpres). ţelor rebele ale mercenarilor luni că forţele patriotice au a- măsură să întreprindă vreo ac continuă de 555.000 de şomeri. Se pre congres anual va avea loc în
La Brazzaville au avut loc dp la Bukawu", subliniind ca reslat în oraşul Jaar, capita ţiune împotriva forţelor pa vede ca pînâ în ia~nâ numărul tre 4 şi 8 septembrie, la
convorbiri intime preşedintele \ara sa „nu va tolera prezen la sultanatului Yefai. pe Aii triotice. Pînâ în prezent, a re acestora să ajungă Ia 750.000. Brighton". „Nici în politica ex
Massamba Debat şi preşedin ta mercenarilor în Congo", A ti f al Kaladi, preşedintele în cunoscut el, sultanatele Dhala, Aceste cifre sînt superioare ternă — conchide France Pres
tele Republicii Congo (Kinsha- Forţele mercenarilor şi jan exerciţiu al Consiliului fede Audhali, Shaîb, Muflahî, LIMA 28 (Agerpres). —' legerilor iscate între deputaţii previziunilor iniţiale ale spe se — situaţia nu este mai bu
sa), Joseph Mobulu. Au fost darmilor katanghezi retraşi la ral din Federaţia Arabici de Dathina, Haushabî şi Lahe.j se De aproximativ 30 de» zile. coaliţiei guvernamentale şi cei cialiştilor guvernamentali.
examinate probleme de inte Bukawu după intervenţia de Sud. Forţele patriotice au pre află sub controlul forţelor pa Peru se află in criză parla ai opoziţiei. Motivul acestor „Esle foarte posibil, conti nă". rcmarcîndu-sc printre al
res comun pentru cele două la Kisanganl sint localizate luat, de asemenea, controlul a- triotice. mentară ca urmare a neînţe- neînţelegeri îl constituie anula nuă aceeaşi sursă, ca guvernul tele, situaţia din Rhodesia, A-
ţâri, precum şi ceie legate de intr-o parte neînsemnată a ca rea de-către Senat, unde opo Wilson să ia unele măsuri me den etc.
reuniunea la nivel înalt a pitalei provinciei orientale, şl ziţia deţine majoritatea. a
O.U.A. programată pentru în de aceea ele nu prezintă un mandatului prin care candida
ceputul lunii septembrie la rea Ja Kinshasa a reuniunii VIETNAM lina cele mai puter tul guvernamental. Daniel Cazul D e b ra y
pericol real pentru desfăşura
Kinshasa Bederra de la Fior, fusese ales
Referindu-se la situaţia din O.U.A. la nivel înalt. Singurul în mod surprinzător preşedinte LA PAZ 28 (Agerpres) — publicistului francez Regis De
Congo, îndeosebi la prezenta lucru care intr-adevăr' ne ne al Senatului. După anularea Apariţia unui grup de parti bray şi altor cinci coacuzaţi,
mercenarilor la Bukawu, pre linişteşte, a declarat preşedin nice acţiuni ale partizanilor mandatului lui Daniel Bederra zani în apropiere de Camiri indică ştirile sosite din Camiri
şedintele Mobutu a declarat tele Mobulu, este situaţia de au fost organizate în două rîn- ar putea determina autorită Partizanii s-au instalat într-un
că „Congo este gata să adopte Ia frontierele cu Rhodesia şl durî noi alegeţ i dar acesta nu ţile boliviene să hotărască mu punct situat la aproximaţii1
măsuri ferme împotrivă for Angola. tarea înlr-o altă localitate a 6-7 kilometri de această loca
a mai întrunit majoritatea ne procesului înscenat impolflva litate.
SAIGON 28 (Agerpres). — tabără. Mulţi dintre ei au fost tizani de la începutul războiu cesară, fapt ce determină pe
Forţele patriotice sud-viet- omoriţi sau răniţi în timp ce lui din Vietnam.
Trupele federale nameze şi-au continuat luni dormeau, iar alţii s-au trezit ★ deputaţii opoziţiei să conside
dimineaţa acţiunile ofensive azvirliţi în aer cu barăci cu SAN FRANCISCO 28 (Ager re că justeţea măsurii luate nu
tot de suflul extrem de vio
deţin controlul asupra împotriva unor obiective mi lent al exploziilor. Pagubele pres). — mai poate fi pusă la îndoială.
litare americane, începute du
Pe de altă parte, deputaţii gu
In prezenţa a peste 1.500 de
minică prin bombardarea ta materiale provocate de acţiu persoane, la San Francisco a vernamentali au liolărît înce- 0 Janos Radar, prim secretar al Comitetului
oraşului Ore berelor americane de la Hue, nea patrioţilor sînt de aseme avut loc duminică ceremonia pînd de la 27 iulie a.c. să Central a) P.M.S.l1., a avut o convorbire cu Aar-
nea însemnate: trei elicoptere
ne Saarinen. preşedintele PC. din Finlanda,
Cantho şi Hoi An. Peste 20
de rachete, relatează corespon distruse, şapte avariate şi pes începerii Marşului pentru pa boicoteze Parlamentul. care şi-a petrecut vacanţa in Ungaria.
LAGOS 28 (Agerpres) — mentale au folosit împotriva denţii de presă, au fost lan te jumătate din clădirile unde ce în Vietnam şj împotriva ar In prezent nu se întrevede
Oraşul Ore, important nod unităţilor Biafrei mai multe sate luni împreună cu morlie- erau cazaţi militarii aruncate melor nucleare. Participanţii nici o perspectivă asupra în 0 Preşedintele Irakului, Abdel Ruhnian Aref.
rutier al Nigeriei occidentale, batalioane sprijinite de care re şi obuze asupra „Muntelui în aer Atacul de luni, ca şi la marş vor străbate timp de a sosit în capitala R.A.U. in vederea unor con
a fost reluat luni de forţele de luptă. Din surse federale se de marmură", o tabără m ili cele de duminică care l-au pre şapte săplămîni teritoriul cetării acestei crize parlamen vorbiri cu preşedintele Gama! Abdel Nasser, a
armate federale, s-a anunţat arată că alte trei oraşe au fost tară americană situată la nu cedat, a declarat un purtător S.U.A. Ei vor purta o „torţă tare. Preşedintele peruvian, anunţat postul de radio Cairo.
a păcii" care a fost aprinsă la
oficial la Lagos. Potrivit agen ocupate de trupele guvernului mai 5 kilometri de baza ae monumentul victimelor bom Belaunde Terry paie să adop
ţiei France Presse, care citea central care înaintează spre riană de la Da Nang. Atacul de cuvînt guvernamental, re bei atomice de la Hiroşima. te, potrivit agenţiei France 0 In capitala Yemenului a fost dat publicită
ză surse din capitala Federa Benin, capitala provinciei de patrioţilor, i-a surprins pe mi prezintă una din cele mai pu R ţii decretul preşedintelui Ahdullah al Sal lai cu
ţie nigeriene, trupele guverna centru-vest. litarii americani amplasaţi în ternice acţiuni iniţiate de par- Manifestaţia va lua sfirşit la Presse, o atitudine de espec- privire la instituirea Comitetului de organizare
Washington, în ziua de 21 oc
tombrie. cu care prilej va fî t a ti vă, evilînd să cheme depu a Uniunii Revoluţionare a poporului, compus din
organizat un miting de masă taţii guvernamentali să-şi o- 200 de reprezentanţi ai tuturor păturilor popu
împotriva războiului din Viet -cupe locurile în Parlament, laţiei.
4 IM I INSULE nam. ^ trata luni dimineaţa la Atena. Epicentrul cutre
aşa cum cere opoziţia.
0 O nouă zguduire seismică a fost înregis
M ari inundafii în India murului s-a aflat, potrivit afirmaţiilor speciali?-'
tilor. la aproximativ 40 km de capitala Greciei.
(Urmare din pag. 1) secolului X V III de către mare Yeu a rdmas unul din rarele unul pod direct de legătură, Nu au fost semnalate victime.
şalul Vauban, ale cărei con lo curi care oferă lu riş tilo r obiect de m indrie pentru in DELHI 28 (Agerpres). — te baraje au fost smulse sau
acum pufe/ea lu i a slă b ii, do- stru cţii s-au păstrat pină în zi plăcerea de a avea senzaţia că sulari In prezent. Podul se în După doi ani de secetă, ploi avariate şi .peste 200.000 de 0 La Londra s-a anunţat că primul r*inistru
vedindu-se neputincios In fala lele noastre. Intacte sini şi nu el sini cei care descoperă p ri tinde pe o lungim e de 3.000 m le musonice s-au abătut asu oameni au rămas fără adăpost. Harold Wilson a cfecluat luni o remaniere a Ca
asaltului tu riştilo r. Acesf nou meroase case construite în m ii această insulă. G o llu ri şl are o lăţime de 10,9 m, pra Indiei, provocînd mari :- De luni dimineaţa, regiu binetului său. După cum arată agenţia France
gen de invozie a început In sec. X V şi X V I. mici. dune tn/ăntuite stfins de două trotuare, două piste spe nundaţii. în special în legiu nea capitalei este şi ea ame Presse, Harold Wilson a preluat dc fapt în mîi-
secolul al X lX -iea. alrăgind De a llte l, istoria Insulei Râ stlnci puternice conleră insu ciale pentru c/ctişti şi o şosea nea nordică. Cel puţin 25 de ninţată. Duminică, apele flu nile sale întreaga conducere a economiei brita
tu riş tii prin pacea care dom este mai bogată şi mai veche lei un aspect sălbatic şi p lin lată de 7 m cu două căi. persoane, relatează corespon viului Jamuna au atins nive R nice. ‘ „Aceasta constituie principala caracteristi
neşte aici, prospef/mea nafu- decit aceea a Insulei N oir- de mistere. Şi, in slîrşil. ultim a din gru dentul agenţiei France Presse, lul de alertă, şi 15 sate situate că a remanierii ministeriale".
rll şi pitorescul aşezărilor. m oulier. De două o ri ea a a- Insula O leron este, după cit pul de insule am intite. Insula au pierit înecate în apele Gan
Insula Râ, situată mai la pa rlin ut A n g lie i. In secolul se pare. cea mai cunoscută . A ix, este situată in dreptul gelui, care s-au revărsat, aco tn imediata sa apropiere au 0 După cum anunţă agenţiile de presă, fzraelul şi R A L),
sud, in dreptul oraşului La X II. Râ a lacul parte din zes dintre insulele mici care sint lo c a lită ţii Charante. Numele perind toată valea. Mai mul fost evacuate. au acceptat propunerea lui Odd Huli, preşedintele Comisiei
Roche/le. este cunoscută sub trea ducesei A /ienor d'A q ui- presărate In Oceanul Atlantic. ei este lega! îndeosebi dedate O.N U. pentru supravegherea armistiţiului in Palestina, in
numele de „ insula cu case taine, care s-a căsătorit cu Este ceva mai întinsă, avlnd o istorice im portante. De aici legătură cu prelungirea pe termen nedefinit a acordului care
albe". N atura s-a îmbrăcat H enric al Il-lea, te q e 'a l A n lungime de 60 km şi se îm par s-a îmbarcat, in 1815, N apo A c c id e n t tra g ic suspendă orice navigaţie, inclusiv a navelor izraelicne şi c- )
atei In culori pastel cu multe gliei. In anul 1224, ea a losl te in patru regiuni distincte : leon. iar muzeul local păstrea giptene, prin Canalul de Suez.
pete aurii, provenind de la reluată de Ludovic al V lll-le a , ruda din sud-ves(u/ insulei, ză şi astăzi o serie de am in
plajele care si oici sin/ abun dur in 1360. prin tratatul de coasta sălbatică, rada dc nord- tir i legate de această perso NEW YORK 28 (Agerpres). pentru aterizare şi au căzut în 0 La Cairo au început tratativele dintre delegaţia Repu
dente. Ţ ăranii trăiesc din pro la Brctiqny. Râ devine din nou est şl centrul. Rada de sud- nalitate a Istoriei Franţei. Cu Un accident neobişnuit s-a apele lacului Erie. Autorităţile blicii Arabe Unite, condusă de Hassan Abbas Zakt, minis
dusele locale. Pe lingă exploa posesiune britanică. Sub dom esl este vestită pentru flo ti o populaţie de numai 160 de petrecut duminică în timpul au anunţat că numai doi para- trul economici şi comerţului exterior, şi delegaţia iugoslavă,
tarea b ă lţilo r sărate, aici se nia lu i Charles al V ll-le a , in la sa specială de pescuit s tri lo cu ito ri ce trăiesc in căsuţe unor exerciţii de lansare cu şutişti au putut fi salvaţi.'Ca condusă dc Vasil Grivccv, secretar federal pentru comerţul
cu ltivă m ult vită de vie, iar sula reintră in posesia Fran dii. Pentru a ajunge de aici In albe, construite loate parcă paraşuta în apropierea locali davrele altor doi au (ost pes exterior.
pescuitul se practică pe scară ţei. cu loate incercările duce regiunea coastei sălbatice, un după acelaşi calapod. Insula tăţii Huron (statul Ohio). Un cuite în apele glaciale ale la
mal largă. Satele slnt şi ele lu i de Buckingham de a o re tren special le conduce p rin - A ix este la le i de lin iştită si număr de 19. paraşutîşti ama cului, 15 persoane fiind date 0 Preşedintele Republicii Arabe Yemen1, Abdullah al
mai deosebite unele de altele, lua. tr-un loc pitoresc dominnf. pe paradisiacă ca şi celelalte tori. care au fost lansaţi de Sa dispărute. Se crede că paraşu- Sal1al,”rare face o vizită oficială de două zile la Cairo, a a
avlnd fiecare ,particularitatea După o oră şi fumătale de mat bine de 6 km. de abun insule am intite. o altitudine de 6.000 metri dea tiştii s-au înecat. Mai mulţi vut întrevederi cu Anwar Sadat, preşedintele Adunării Na
sa r Plotte-en-Râ este renumit mers pe mare, ajungi, p ie rin d denţa pădurilor. A ic i Insă, A ic i se termină drum ul de-a supra unei regiuni ascunse de martori oculari au declarat *:â ţionale a R.A.U.
pentru portul său de pescuit de la From enline, in Insula peisajul se deschide tăcind lungul insulelor ce-şi ridică nori, au fost duşi de vîntul
Si de yachting, Rivedoux-Pla- Yeu, vestită pentru cel mai loc unor plaje imense cu n isi v îriu rile semeţe din adincul a- puternic la o distanţă de 16 unele paraşute nici nu s-au 0 Casa Albă a anunţat că primul ministru al Japoniei,
qe este un centru de cultură mare port din Franţa destinat pul fin şi Jărâ nici o construc peior oceanului. kilometri de punctul prevăzut deschis. Eisaku Sato, a acceptat invitaţia preşedintelui Johnson de a
de stridii, Bois-piaqe-cn-Râ si pescuitului de Ion. Pe această ţie pe m alul mării. vizita Washingtonul în zilele de 14 şi 15 noiembrie.
C uarde-sur-M er — pentru nu insulă, cu aspect sălbatic', a In partea de nord-est a
lost exilat, după cel de-al Insulei funcţionează cel mai
meroasele sale plaje. C apita 0 O puternică furtună însoţită de ploi s-a abătut sîm-
doilea război mondial. In anul vechi tar din Franţa, construit
la — Sainl-M artin-de-R â — bătă seara asupra Pragăi In unele locuri (nivelul apei a atins
1946, m areşalul Pâlain, unde In 1836. La început, el lum ina AGENDA ECONOMICA
este un oraş istoric, fostă fo r a şi m urit, şase ani mai lirziu, cu a ju to ru l unei lăm pi de u- înălţimea de 2 metri, inundînd parterele şi primul etaj al
tificaţie ridicată la începutul la virsta de 95 de ani. tel. care se altă şi astăzi ex clădirilor.
pusă Ja muzeul m iniatural ca
re se atlă aici. Regiunea de 0 Peste 400 de incendii au izbucnit în ultimele zile în
centru este partea cea mai a- pădurile din patru state ale S U.A. — Idaho, Montana, Ore-
glomerată a Insulei. A glom e gon şi Washington, precum şi in provincia canadiană Co
raţia tnsă nu trebuie asociată MĂRFURI PE LOCUL TREI CONTRACT lumbia britanică. Flăcările au cuprins aproape 50000 de
aici. cum slntem obişn uiţi s-o TRAFICATE PENTRU hectare dc pădure. Peste 9.000 de oameni participă la stin
facem, cu zgom otul O atmos Industria .japoneză de gerea focului.
feră calmă domneşte şi aici, PRIN PORTUL ceasuri ocupă locul trei în 52.000 BICICLETE
ca $Uln toate celelalte insule. CONSTANŢA lume după Elveţia Şi 0 I ii cadrul unei reuniuni, care n avut loc duminică sea
Insula nu este lipsită nici U.R.S.S. In anul 1966 au fost Fabrica de biciclete „Par ra la Tel Aviv, Comitelui Central al partidului izraelian
ea de vestigiile treculului. Bi Prin portul Constanţa au produse 29,294 378 de cea tizan" dînSubotiţa (Iugosla ,,Mapai“\ partidul dc guvemămînt, condus de primul minis
serici vechi, da lind din seco fost exportate, printre alte suri. în valoare totală de via) a încheiat cu o firmă tru. Lcvi Eshkol, s-a pronunţat pentru fuzionarea sa cu alte
lu l al X V I-lea, mai numeroase le. aproape 20 000 tone lontâ 62,12 miliarde yeni Deoare vest-germanâ un contract două organizaţii, partidele „Rafi“ şi „Achdut Haavoda“.
fnsâ, amintesc de istoria Fran în Japonia cu vasul româ ce piaţa internă nu este în pe termen lung, în baza că
ţei secolului X V I. La Sainl- nesc „Carpaţi", peste 5.000 măsură să absoarbă întrea ruia îi va livra acesteia ince- 0 In Tanzania a început duminică primul recensămint al
’Piârre se atlă muzeul „A /ie - tone gnu în Anglia, precum ga producţie indigenă, in pînd din luna septembrie populaţiei, efectuat după obţinerea independentei in 1061.
norei d' A gu itaine'1. un mu şi 187 autocamioane şi piese dustriaşii japonezi trebuie circa 52 000 biciclete anual-
zeu etnografic In care sfnt ex de schimb auto în R. P să facă mari eforturi pentru 0 Recent, în R. P. Chineză a fosl inaugurată o nouă li
puse m ajoritatea form elor de Chineză. In acelaşi port au a-şi plasa marfa pe piaţa Un contract similar pe trei nie aeriană internă. Ea leagă localitatea Cendu, din sud- J
activitate cu care se ocunaii fost descărcate zeci de mii externă Exporturile s-au ani a lost încheiat cu o altă vestul ţării, dc Lanei.iou.
lo cu ito rii de altădată ni insu tone de magnezitâ şi lami ridicat in cursul anului pre firmă vest-germană. Luna
nate din R. P D. Coreeană.
lei. cedent la 7,35 miliarde yeni. viitoare, fabrica amintită va 0 Ministerul transporturilor din R. F a Germaniei a la
Pină nu de mult. pentru o minereu de fier din India. cei mai buni clienţi fiind cul cunoscut că în anul acesta deficitul căilor ferate vest-
ajunge pe Oleron. turism fosfaţi din Tunisia, alumi S.U A , Insulele Virgine din trece la asamblarea unor germane se va ridica la 1,5 miliarde de mărci
îmbarcau pe un bac ce pleca niu din Spania, piei de bo Marea Caraibilor -'şi Hong- aşa-numite mini-biciclele.
din ChaDLis. Acum un an Insă vine efin Argentina şi altele. Kong.
FRANŢA. — Vedere a Strasbourgului. s-a luat in iţia tiva con stru irii
9h 065
35 telefon 12 75. 1585 23 17. TIPARUL întreprinderea poligrafica Hunedoara ! eva.
REDACŢIA Şt ADMINISTRAŢIA ZIARULUI : <tr Oi Petru Groza or