Page 91 - Drumul_socialismului_1967_08

In 7 luni—22,2% din planul anual de PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, W N lŢ l-V A l

investiţii; $i conducerea F.C. Orăştie se

La Fabrica chimică din Orăşlie se exe­
cută ample lucrări de extindere şi moder­ dedări mulţumiţi
nizare a procesului de producţie. Pe lîngă
secţiile existente, care au lost şi vor li în
continuare înzestrate cu utilaje şi instala­
ţii moderne, se află în construcţie noi ca­
pacităţi de producţie : o hală de oxidare, o
hală de uscare, spălare şi calcinare a pro­
duselor, o centrală termică, o sta(ie de epu­
rare a apelor reziduale şa- Pentru execu­
tarea acestora, întreprinderii i s-a alocat
in anul curent un plan de investit*! în va­
loare de 13.836.000 lei, din care 7.734.000 lei
pentru constructii-montaj. In ce proporţie
s-a îndeplinit acest plan ?
— La investiţii — ne-a relatat tovarăşul 4 PAGINI — 25 BANI
loan Iancu, inginer şef la F.C Orăştie — ANUL X IX NR, 3936 MIERCURI 30 AUGUST 1967
o parte din lucrări sînt executate in regie
proprie, iar o parte în antrepriză Pentru
regie proprie avem planificată suma de
3.836.000 lei, din care 734.000 le; pentru Lucrările Congresului internaţional de lingvistică
constructii-montaj Din această sumă, pe Vizita in ţara noastră
şapte luni am realizat 1 435.000 lei, adică
37.4 la sută şi respectiv 365.000 lei. adică
42.7 la sută. Planul anual la total investiţii In sala mare a Palatului Re­ se înscrie ca una din marile brii Comitetului de onoare al
a lost realizat în proporţie de 22,2 la sută, a primului ministru şi ministru publicii din Capitală s-a des­ manifestări ştiinţifice mondia­ Congresului din care fac par­
iar la constructii-montaj de 21,5 la sută- chis marţi dimineaţa cel de-al le ale anului. te tovarăşii Ion Gheorghe
Dacă privim ultimele două cifre sîntem X-lea Congres internaţional al La lucrări iau parte peste Maurer, preşedintele Consiliu­
tentaţi să credem că situaţia este deplora­ lingviştilor, organizai sub aus­ 1.200 de lingvişti din 56 de lui de Miniştri al Republicii
bilă. Lucrurile stau însă altfel. Dacă avem ai afacerilor externe piciile Comitetului Internaţio­ ţări, de pe toate continentele, Socialiste România, Roman
în vedere că planul |a investitu definitivat nal Permanent al Lingviştilor. savanţi de renume, personali­ Moldovan, preşedintele Con-
a fost dat de către lorul tutelar abia în Prin caracterul jubiliar, prin tăţi marcante ale lingvisticii.
luna mai. că la 1 iunie au început lucră­ tematica sa. actualul Congres In prezidiu au luat loc mem­ (Conlinuare în pag a 4-a)
rile pentru dezvoltarea întreprinderii, si­ al Danemarcei, Jens Otto Krag
tuaţia de pînă acum este mulţumitoare .
Să fie chiar aşa ? Ne îndoim. Fără să
contestăm cele spuse de tovarăşul inginer SALUTUL ADRESAT DE
şei, să facem un calcul. Din totalul investi­ Preşedintele Consiliului de
ţiilor, în lunile iunie şi iulie trebuia să se Stat al Republicii Socialiste leanu. ambasadorul României
realizeze circa 4 000.000 lei şi s-a realizat la Copenhaga
dbar 3 078.000 le*. Diferenţa — aproximativ România, Chivu Stoica, a pri­ Premierul danez a fost în­
922 000 le* — este destul de mare. nu ve­ mit marţi la amiază, la Pala­ soţit de Svend Aage Sandager PREŞEDINTELE CONSILIULUI
dem cum şi de ce ar mulţumi, maj Ales că tul Consiliului de Stat, pe pri­ Jeppesen. ambasadorul Dane­
râmînerea în urmă se datoreşte unor cau­ mul ministru şi ministru al a­ marcei la Bucureşti, Jens
ze subiective. Aşa cum de alWel a recu­ facerilor externe al Danemar­ Christensen, ambasador, sub­
noscut şi tovarăşul inginer Iancu, o peri­ cei, Jens Otto Krag secretar de stat adjunct în
La primire
au participat :
oadă de timp conducerea întreprinderii a Grigore Geamânu, secretarul Ministerul Afacerilor Externe DE MINIŞTRI
al Danemarcei,
şi
Gunnar
lăsat lucrările de investiţii în regie pro­ Consiliului de Stal, Cornelii» Seidenfaden, ambasador, sub­
prie pe un pian secundar, fără să urmă­ secretar dc stat adjunct în
rească îndeaproape dacă se încadrează sau Mănescu, ministru! afacerilor
nu în graficele planificate. externe. George Macovescu. M.A.E.
prim-adjunct, şi Vasîle Gliea. Intre preşedintele Consiliu­ ION GHEORGHE MAURER
L. DEM ETER adjunct al ministrului afaceri­ lui de Stat al Republicii So­
începe construcţia unui nou bloc- lor externe, Gheorghe Ploeş- cialiste România şi primul mi­
(Continuare tn pap. a 2-aJ Foto : V. ONOIU nistru al Danemarcei a avut
loc o convorbire cordială. Doamnelor şi domnilor, vitate laborioasă, de contribu­ ţific înalt şi climatul favorabil
desfăşurării
a
fructuoase
★ Capitala ţârii noastre arc ţii de prestigiu la dezvollarea schimburilor de idei şi' de va­
ştiinţei limbii Această largă
este cauzat, în principal, de După primire, preşedintele plăcerea deosebită de a găzdui participare şi de un atît de lori îl vor defini, sperăm, ea
0 importantă frig, după cum se credea, ci Parametrii înalţi Consiliului de Stal al. Repu­ una din manifestările ştiinţi­ înalt nivel ştiinţific este de na­ o acţiune memorabilă, cu larg
fice reprezentative ale timpu­
de lipsa unor vitamine din blicii Socialiste România, Chivu rilor noastre, cel de-al X-lea tură să prilejuiascâ un dialog ecou în cercurile oamenilor de
Sloica, împreună cu soţia au
descoperire hrana animalelor. Observa­ oferit — în saloanele Consi­ Congres internaţional al ling­ amplu intre cei care-şi consa­ ştiinţă de pretutindeni. •
cră puterea de creaţie unuia
ţiile efectuate in mai mulle
Vă rog să-mi permiteţi să
viştilor. Rezultatele valoroase
liului de Stat — un dejun in
gospodării arară că admi­
onoarea primului ministru şi
ştiinţifică mine A şi D 2, împreună cu ai muncii oţelarilor ministru al afacerilor externe ale reuniunilor anterioare . ca şi dintre cele mai importante do­ adresez în numele guvernului
nistrarea prealabilă de vita­
Republicii Social'Ste România
legale
in­
menii ştiinţifice
participarea largă a oameni­
şi al meu personal' un salut
— lingvistica.
săruri de seleniu şi cupru, al Danemarcei! Jens Otto lor de ştiinţă din diferite ţâri trinsec de activitatea omului cordial tuturor participanţilor
CLUJ. — Prof. <lr. do­ înlătură în absolut toate Discutam zilele trecute cu rezolvat probleme tehnice şi Krag, şi a soţiei sale , şi continente la Congresul ca­ Prezenta la lucrările Con­ la Congres şi sâ vâ urez de­
cent Ion Adanieşteanu şi cazurile declanşarea bolii. tovarăşul Ion Niculescu, secre­ organizatorice complexe în In cursul dejunului, care s-a re îşi începe astăzi lucrările, gresului a unor personalităţi plin succes în desfăşurarea lu­
îndreptăţesc convingerea
că
colaboratorii săi de la In­ Cercetătorii din Cluj au de­ tarul Comitetului de partid de condiţiile în care producţia de desfăşurat intr-o atmosferă nota 'jubiliară a actualei reu­ de seamă, savanţi de renume crărilor.
stitutul agronomic „Dr. Pe­ monstrat totodată în stu­ la Combinatul siderurgic din oţel. în loc să scadă, a înregis­ cordială, preşedintele Consi­ niuni, decurgînd din cea de-a mondial, a unui mare număr Onoraţi participanţi
tru Groza" din Cluj publică diul lor că apariţia acestei Hunedoara. Subiectul era, fi­ trat salturi impoitante". liului de Stat, Chivu Stoica, de specialişti ne produce o a- Ne place sâ credem câ ale­
primele rezultate ale cerce­ boii la purcei nu are nici reşte, metalul, munca rodni­ ‘ Ne-am adresat oţelarilor şi premierul danez, Jens Otto zecea întrunire a congresişti- dîncâ satisfacţie. Mesajul ştiin- gerea oraşului Bucureşti ca loo
lor, va fi întregită de o acti­
Krag, au rostit toasturi.
tărilor întreprinse în ferme­ un substrat ereditar, pre­ că a oţelarilor, care in aceste pentru a vedea care anume de desfăşurare a acestui Con­
le zootehnice din regiu­ zenţa eu predilecţie la anu­ zile de însufleţită întrecere factori i-au condus spre. suc­ gres. ca şi a celui de roma­
ne asupra aşa-numilei boli mite rase fiind explicată trec de 15.000 tone de otel pes- cesele actuale. Tovarăşii Con­ nistică din primăvara anului
tremurătoare, care dă un prin deosebiri in mecanis­ le plan ..Desigur, ne spunea stantin Dan, adjunctul şefului 1960. este un 'semn de preţui­
înalt procent de mortalita­ mul de asimilare a acestor tovarăşul Niculescu. sporul cel de secţie şi Constantin Toma, 0 LECŢIE PRACTICĂ DE ISTORIE re a activităţii ştiinţifice ro­
te tn crescătorii. S-a sta­ vitamine şi săruri. mai mare l-a obţinut oţelâna secretarul comitetului de mâneşti din dbmeniul filolo­
bilit că tremuratul nefiresc Martin nr. 2. Colectivul aces­ partid, ne-au relatat despre giei Şi al lingvisticii. Şcoala
al purecilor nou-născuţi nu (Agerpres) tei secţii, specialiştii, au făcut . un întreg şir de acţiuni efi­ românească de lingvistică are
progrese deosebite in asimila­ ciente pentru perfecţionarea Timp de 7 zile, pe un itine­ cultural al patriei şi am fă­ gulator al debitelor hidrocen­ intr-adevăr rădăcini istorice a-
rea tehnologici de elaborare a muncii. In mod deosebit însă, rar care a oferit adevărate cut un popas la „Biserica Nea- tralelor amintite. dînci care s-au-format şi dez­
oţelului cu oxigen. Aş putea ne-au vorbit despre aportul salbe de monumanle, peisaje grâ" din Braşov, impunător Faptul câ astăzi cascada de voltat in strînsă legătură. eu
afirma fără să greşesc că' ei specialiştilor din secţie la folo­ industriale, urbanistice şl na­ monument arhitectonic în stil 13 hidrocentrale de pe Bistri­ procesul emancipării' naţiona­
De la Paro.şeni, Peştiş, Hunedoara, Câlan. Gurabarza. şi-au însuşit in termen scurt sirea cu maximum de ran­ turale de o rară frumuseţe, am gotic, am traversat Carpa\ii ţa are o putere instalată de le a poporului român, (rtj în­
pornesc reţele electrice care străbat regiunea ca un adevărat această pretenţioasă tehnolo­ dament a oxigenului la elabo­ asistat la una din cele mai a- Răsâriteni .Prin pasul Oitu/,1 450 000 kW — ceea ce repre­ treaga. sa evoluţie, precum şi
păienjeniş transportind pe umeri de oţel forţă şi lumină gie. Este o realizare remarca­ rarea oţelului Ridicarea ran­ tiactive lecţii de geografia şi am intrat .in zona. subcarpati­ zintă aproape întreaga putere cu progresul ştiinţei şi cultu-
p!nă spre cele mai îndepărtate sate. bilă pentru ei. faptul că in mai damentului. ne spuneau dînşii, istoria patriei. A fost, de fapt, că a Moldovei, acolo unde se instalată a tuturor centralelor
puţin ce un an şi jumătate au impunea ca o necesitate strin­ „lecţia" pe care r.e-am propus adună apele Trotuşului, Taz- României anului 1930 — şi es­ (Contînuare în pag. a 4-a)
gentă creşterea timpului efec­ s-o organizăm cu cei 80 de e­ lăului, Caşinului şi Oituzului, te înzestrată cu lot echipa­
tiv de lucru al cuptoarelor ca levi ai Liceului „Decebai" din unde s-a înălţat în anii pute­ mentul mecanic şi electric pro­
una din principalele căi de Deva şi care şi-a atins pe de­ rii populare cetatea chimiei, dus la noi în ţară, umple su­
sporire a producţiei. La aceas­ plin ţinta ; sâ fixeze, să în­ fletele noastre de mindrie pa­
tă acţiune iniţială de organi­ tregească la faţa locului, cu­ triotică. (LA POALELE
zaţia de partid s-a angajat cu noştinţele de istorie şi geogra­ In drum spre Tg. Neamţ
hotârîre întregul colectiv fie, sâ le îmbogăţească cu ele­ Impresii din excursie ne-am oprit la mînâstirea Vâ-
Pentru a asigura cuptoare­ mente noi. ratec, unde se află mormîntul
lor o funcţionare îndelungată Obiectivul principal al ex­ Veronicâî Micle — regiune vi­ ICORDILIERILOR
cu oxigen, deci creşterea tim­ cursiei : vizitarea Moldovei şi zitată de nenumăraţi scriitori
pului efectiv de iucru cu înalt a Munţilor Apuseni. „Combinatul de cauciuc sin­ care au fost impresionaţi de
randament lăncile de construc­ După ce am vizitat la Avrig tetic şi pioduse petrochimice", frumuseţile acestor locuri. E­ I Cei mai mulţi alirmă că Bo-
ţie specială, trebuie să reziste casa memorială şi mormîn- şi oraşul „Gheorghe Gheorghiu leva Adam Voîchila îşi în­ | gola este capitala primăverii
cil mai mult timp la un nu­ lul lui Gheorghe Lazăr. fonda- Dej". semnează în carnetul său im­ veşnice ; alţii spun, dimpotri­
măr de şarje cît n.ai mare. toml învăţăminlului in lim­ Apropiindu-ne de oraşul Ba­ presiile lui C. Hogaş despre I vă. câ aici este mai cutlnd
ba naţională in Ţara Româ­
Specialişti din toată lumea nească, care ne-a prilejuit o cău, acolo unde valea Bistri­ aceste locuri. ■ împărăţia toamnei veşnice...
„Ş-apoi munţii Vâratecului
ţei se lărgeşte şi este gata sâ
sînt preocupaţi dc multă vre­ scurtă incursiune în trecutul sint aşa de înalţi, pădurile atît | Se pare că şi unii şi alţii au
me de confecţionarea unor se întovărăşească cu apele Şi­ de tăinuite şi de adinei, riu- f dieptale pentru câ Bogota, ca-
lânuri cit mai durabile. Dar nu retului, am urmărit cu interes rile atit de limpezi, fîneţele a- • pilala ■ Columbiei, situată la o
s-a ajuns încă ia perioade de panorama ce ni s-a oferit ; hi­ § altitudine de 2.200 m deasupra
lucru mai ir.ari de 40 de ore. Noi centre drocentralele Gîrleni. Bacău I lit de dese, dc înalte şi de în­ ■ nivelului mării, nu cunoaşte.
Cele folosite la Hunedoara nu şi II, fiecare dintre ele avînd florite, aerul atît de îmbălsă­ 5 In gencial. stihiile naturii,
rezistau nici ele mai mult. Pe un baraj şi un lao de acumu­ mat, fncît sufletul ce! mai I Tcmpetatuia esfe aici unilor-
drumul sporirii producţiei de ale I.R .V.A . lare propriu zglobiu se simte înmuiat de o g mă : rar se tntlmplă ca iarna
oţel în acest an cu apioape De la Piatra Neamţ, *n a-, dulce melancolie*'. sd coboare sub plus 10 grade.
200.000 tone, lăncile au deve­ val. pe o lungime de 35 km. La intrarea în Tg Neam(, I iar vara mercurul nu urcă a-
nit o barieră. Dar această ba­ După cum ne informea­ Bistriţa nu mai curge prin ne-am abătut pe la casa me- ■ proape niciodată peste linia
rieră trebuia trecută. ză conducerea I.Ii.V.A., da­ vechea sa matcă, apa ei fiind morialâ a marelui povestitor albastră care marchează plus
torită intensificării campa­ abătută piin albia nouă, căp­
Aşa s-a născut ideea con­ niei de achiziţionare a am­ tuşită cu plăci de beton, ali- humuleşlean — Ion Creangă I 20 grade.
fruntării directe a experienţei balajelor, borcanelor si sti­ menlind cu apă salba de hi­ — amintindu-ne, pentru un ■ Principala stradă a Bogotel.
şi priceperii oţelarilor din Hu­ clelor goale si pentru asi­ I ca dc alt iei şi cea mai frumoa­
nedoara cu eşecurile altora. gurarea celor mai bune drocentrale Aici, ne-a impre­ Prof. MARIOARA RUSAN
Maistrul loan Cisma.ş s-a a­ condifii populaţiei de a-si sionat, prin întinderaa lui, la­ Liceul „DocobaT Deva
plecat cu migaîă asupra fie­ valorifica aceste ambalaje cul de acumulare „Bîlca
cărui defect al lăncilor folo­ şi sticle, pe care le are Doamnei", care are rol de re­ (Continuare In pag. a 2-a) PE TOT
site pînă atunci. A studiat şi surplus in gospodărie, in
comparat cele mai mici nea­ ultima perioadă au fost în­ O L O B U 1
junsuri Şi fără să aibă înalte
fiinţate 7 nai centre de a-
studii, doar cu o zestre de 25 chizifionare în principalele
de ani de meserie şi o dîplo- localităţi din regiune : De­
va, Hunedoara, Petroşani, să, poartă numele fnlemeietn-
I. VISKI Brad, Alba Iulia, Lupe ni rului oraşului — Jimcney. de
etc. Ouesada De o porte si de alta
a el se avtntd spre cer zgirie-
(Continuare In pag. a 2-a)
norii. Ca tn orice alt oraş la-
tino-american. strada principa­
lă este punctul unde sini con­
centrate băncile, biroutite şi
Dacă am adresa această în­ toate bonurile, ba chiar a fost sează cu atîla încredere. două săptămî'ni. Aici însă un hotelurile. Tot aici se află. si
clădirile dc cătdmidă. despăr­
Cind trebare, sâ zicem, lacîtevamii depăşit numărul. Fenomenul din anul 1964, cînd o comisie cuvînt de spus. cu maximă o- ţite de pajişti verzi ale Cole­
Minerul Carol Popa, din Te-
pe drumuri
liuc, este purtat
este totuşi toarte interesant.
de locuitori ai oraşului Hune­
perativilate. are şi Secţia sănă­
giului iezuit, după care înce­
doara, majoritatea răspunsuri­
tate a Statului popular regio­
In 3—4 ore, cei 4 medici de )a‘
lor ar lî in defavoarea reţelei stomatologie şi-au îndeplinit, i-a stabilit diagnosticul exact nal, care promite de peste 4 pe suburbia Ciudad Blanc o <o-
raşut alb), unde se atlă sediul
inedico-sa.nitare, ba mulţi, i-ar noi ma pe o zi întreagă. Ce fac în urma mai multor experti­ ani câ va asigura aparatură Universităţii naţionale a Co­
bateţi la aduce critici aspre Aceasta în restul timpului pînă la ora ze : silicoză gradul I. De a­ pentru toate cele 7 scaune. In lumbiei ..Oraşul afb" tsi ius-
tunci singurul „tratament" ca­
din mai multe motive, pe care
prezent. 7 medici lucrează la
H1 ied pe deplin denumirea sa:
vom încerca sâ le expunem în
rea din 6 în 6 luni in fa(a u­
rîndurile ce urmează, prileju­ re i-a fost aplicat este... chema­ 3 aparate De asemenea, la 4 clădiri tngrifile. cu două. trei
medici, ciţi lucrează în tura de
ite cu ocazia unor constatări nor comisii. Sâ fie acesta cel dimineaţă, există o singură so­ elafe. împrăştiate Intr-o d e­
uşa cabi­ tăcute la cele două policlinici RAID mai indicat pentru refacerea ră, care cu foarte mari eforturi suprafaţă. „Vniversidad ■.Na­
zordine pitorească pe n mare
sânâtâţij unui om ? Sau este
din oraş-
poate face faţă.
La cabinetul de stomatolo­ vorba de altceva De cînd a preluat medicul tional", cu cei 14.000 de stu­
pe care scrie :
In faţa uşii
gie al policlinicii de întreprin­ Explorări funcţionale, aşteap­ lacob conducerea policlinicii, denţi ai săi (cea mal mate -u-
niversitale din Columbia), esfe
dere. foarte mulţi oameni. Dar,
netelor spre surprinderea noastră şi a 14 ? Ei ca ei, dar cci cu lâlcîle tă un mare număr de oameni. multe lucruri s-au schimbat in una din cele două inslitulil de
bine. Dar cu toate strădaniile
Irrvdfăminl superior de
stat
Li s-a spus că după o oră vor
umflate de durere ?
lor, nu sînt primiţi înăuntru.
Deşi mulţi dintre ei au ieşit Ain intîlnit şi aRc cazuri de primi rezultatul. Ora a trecui sale, nu poale rezolva cu forţe din (ară Celelalte 16 universi­
proprii toate problemele, mai
din schimbul de noapte şi aş­ nepăsare faţă de suferinţele de mult După primirea rezul­ ales câ cele două întreprinderi tăţi aparţin persoanelor parti­
teaptă de peste 4 ore. nu îşi oamenilor. Axente Prejbandin tatelor maj trebuie pusă o — C.S.Jf. şi l.C.S M. —■ care in Situată la 1.480 m altitudine In Munţii Retezat la confluen­ culare
pot extrage măselele. Motivul : Haţeg este purtat la spitalele ştampilă la fişier. Urmează o mod firesc trebuie sâ acorde ta văilor Pietrele şi Startişoara ce oferă un peisaj de o nease­ Un monument de artă cu
medicale nu I* sc dau bonuri la fişier. dm Deva şi Hunedoara, ţâră nouă aşteptare. Numai pînă sprijinul lor aceslci policlinici, muită frumuseţe. , cabana „Pietrele" cunoaşte zilnic o mare care Intr-adevăr se pot min-
—De In ora 9. medicii nu sâ i se precizeze diagnosticul, «înd tovarăşa de aici îşi ter­ nu lac acest lucru. afluenţă ele turişti. Este bine aprovizionată cu mărfuri ali­ dri locuilotii Columbiei este
Caledral de Sal“ (Biserica de
mai nu clienţi, nc spune Vasi- de luni de zile. La p o lic lin i­ mină convorbirile intime la — Dacă de la combinat mentare. are o capacitate dc peste 200 de locuri, bufet şi can- Sare) — o construcţie unică
cum vi glomeraloru) fi clin C.S.H..dnr ca de întreprindere din Hune­ lelelon. îşi aranjează să pri­ continuă tovarăşul lacob. mai tină-restaurant. Sini asigurate, de asemenea, cu marcajele ne­ tn lume. aşezată In regiunea
le Mîndrennu, muncitor ia a-
mească acasă butelia de aragaz
doara. după zile de aşteptare,
cesare căile de acces spre alte obiective turistice din Rete­
pot scoale cîte ceva. tovarăşii
cc a rămas cu vechea denu­
re fu z ă sâ ne primească fără
a fost trimis la doctoriţa Fo-
Zlata.
cumva să-şi manifeste pacien­
bonuri. îr*’ la fişier nu ni se dor care era în concediu. de la depozit etc. Şi nu care înţelceînd că este de datoria zat: lacul Bucura, cabanele Buta. Baleia Gura Apei. Gura mire — Sipaquira. Ea este si­
lor sâ ne ajute. Direcţia admi­
dau: Foarte ainărît, tovarăşul Frej- ţii nemulţumirea, că-i sare nistrativă a r.CS.H nu ne-a Pentru uşurarea efortului celor care vor sâ ajungă la caba­ tuată ta capătul unor poteci
se ras- Paulîn Nicodim. învoit din ban ne relata câ un medic de ţandăra. Tot ei ! acordat nici un capăt de aţă. na „Pietrele", a lost prelungit drumul carosabil cu încă 6 km înguste de munle, deasupra
In aceeaşi situaţie se atlă şi
platoului pe care se altă ora­
Medicul şef al policlinicii de
de la Nucşoara la Cîlnic. De aici, mai râmîne de mers pe jos
la secţia interne a Spitalului
t serviciu pentru a face o ex­ din Deva. i-a spus : înlrepr»ndere. tovarăşul Paul cu toate insistenţele, adresele, timp doar de o oră şi jumătate. şul. Un lunel larg le duce plnă
telefoanele, rugăminţile, cârîu-
Atraşi de Irumuseţea acestor locuri şi de ospitalitatea gaz­
tracţie de măsea. Dumitru lă ai. că dumneata tot nu înţe­ lacob, cu care am stat de vor­ delor. de la începutul anului şi pînă acum. peste 7.000 de tu­ la o sală subterană uriaşă (Ca­
— In zadar iR spun ce boa­
tedra/ de Sal), care se spune
bă, ne-a spus :
Manda şi mulţi alţii.
punde ? se spune câ pe ziua de azi (25 legi... logie este în studiu şi sperăm GH. I. NEGREA rişti au poposit la cabana „Pietrele". Şi n-au avut cc regreta-.. că a lost sculptată de tribul
— Problema de la stomato­
Ne interesăm la fişier. Ni
indian Chibchas tn muntele de
Ciudată optică de a trata cu
august a c ) au fost eliberate cei suferinzi, care li se adre­ să fie rezolvată în ce) mult (Continuare în pag. a 2-a) Texl : MARI A BARA sare
corespondentă A. LEBEDEV
Folo ILEANA TEREK
(Continuare tn pag. a 4-a)