Page 92 - Drumul_socialismului_1967_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3936

Pe şantierul de la Mintia

In cadrul unităţii noastre,
MUNCA DE PRIMIRE cultura griului ocupă anual o şească nivelul celei realizate PĂUN RĂVAŞ, preşedintele
în anii precedenţi Contrar aş­
teptărilor însă, nivelul recoltei
suprafaţă de peste 250 hectare
Ca urmare a atenţiei cu care a
bişnuitâ. Care sînt cauzele ?
fost îngrijită cultura, producţia nu s-a ridicat peste media o-
s-a ridicat în ultimii ani la
ÎN PARTID TREBUIE 1.800-2.200 kg la hectar. ce au influenţat asupra recol­
Analizînd cu atenţie factorii
tei. se constată câ săminţa a a­ cooperativei agricole din Simeria:
Intre factorii care au deter­
minat nivelul producţiei, un loc vut un rol determinant. Ast­
deosebit de important l-a ocu­ fel, de pe cele 18 hectare culti­
IMBUNATÂTITA trebuie subliniat faptul că am vate cu grîu din soiul Bezos-
pat sâminţa. Legat de aceasta
mult decît am realizat de pe Extindem soiul
taia am recoltat în medie cu
peste 600 kg la hectar mai
redus treptat numărul soiurilor
luate în cultură, ajungînd ]a
“ Se cunoaşte un obicei bun pc Ungă fiecare organizaţie de restul suprafeţei însâmînţate
al multor organizaţii de partid bază un activ fără de partid. două, respectiv Ponca şi Bezos- cu soiul Ponca. Condiţnle agro­
de pe şantierele noastre de Dar existenţa lui se limitează iaia, in 1066 Producţia acestui tehnice in care s-a pregătit
fost
construcţii. Anume acela de la noţiunea de a fi. Birourile an a fost temeinic pregătită. pe deplin corespunzătoare so­ Bezostaia
producţia acestui an au
a-şi verifica forţele de care organizaţiilor de bază, aproa­ Semănatul s-a lâcut în ahturi
dispun în momentul începerii pe fără excepţie, nu se ocupă executate imediat după elibe­ iului intensiv Bezostaia. însă
lucrărilor. Evidenţierea aceas­ dc antrenarea activului fără
ta porneşte de la simpla ne­ de partid în rezolvarea unor rarea plantelor premergătoare, din lipsă de sâminţâ nu l-am
cesitate de a şti cu cine pleci sarcini, de creşterea şi educa­ în condiţii agrotehnice superi­ putut introduce in cultură pe anului viitor hotârît ca în grîu şi să fertilizăm suprafeţe­
la drum. Şi pentru că se ştie rea sa.- Aşa se explică* de ce oare. Cu cantităţile de îngră­ o suprafaţă mai mare. Calcule­ toamnă să repartizăm soiului le destinate acestei culturi.
câ orice început îşi are greu­ din totalul de 10 tovarăşi pri­ şăminte ce le-am avut disponi­ le ne dovedesc câ dacă insâ- Bezostaia o supralaţâ de 144 Măsurile amintite. însoţite de
tăţile sale inerente, chestiunea miţi in acest an în partid nu­ bile, am reuşit să fertilizăm inînţam numai jumătate din hectare. In acest scop, încă de o preocupare susţinută pen­
pe acum ne-am asigurat sâ-
întăririi rapide a organizaţiei mai 2 fuseseră încadraţi în ac­ tru însâmînţare in condiţii a­
de partid se pune cu atît mai tivul fără de partid. întreaga suprafaţă însâminţatâ suprafaţă cu acest soi puteam mînţa necesară, am arat o par­ grotehnice superioare, de în­
mult. Numărul şi calitatea co­ Se remarcă, de asemenea, o cu grîu. S-ar putea spune, cu recolta în plus circa 75.000 kg te din teren care a fost elibe­ grijirea Şi strîngerea la timp a
muniştilor sînt holârîtoare pen­ sărăcie de forme pentru atra­ alte cuvinte, că asigurat grîu- rat mai din vreme de plantele recoltei constituie o garanţie
premergătoare, urmînd ca in
tru rezolvarea multor situaţii gerea celor dornici să fie pri­ condiţii optime, agrolond co­ Din experienţa acestui an continuare să acordăm atenţie sigură câ în anul viitor pro­
critice care se iveso pe par­ miţi. De regulă, se dă sarcină ducţia de grîu va spori simţi­
curs. , unor membri de partid de a respunzător, pentru obţinerea am tras învăţămintele cuveni­ recoltării culturilor tîrzii după
Se pare însă că la Mintia, sc ocupa de cîte 1-2 din tova­ unei producţii care să depă­ te. Iată de ce, pentru producţia care urmează să însâminţăm tor.
unde termocentrala primeşte răşii care îşi manifestă dorin­
încă de pe acum contururi tot ţa de a fi primiţi în rîndurile
mai precise, comitetul de partid organizaţiei. Se ţin foarte rar
şi birourile organizaţiilor conferinţe despre drepturile şi
de bază formate nu şi-au însu­ îndatoririle membrilor de par­
şit obiceiul bun de a acţiona tid, despre rolul de conducă­
pentru întărirea într-un timp tor al partidului etc,, care să
cit mai scurt a nodurilor lor. îmbogăţească cunoştinţele oa­ PE POTECILE
In decurs de 7 luni şi jumăta­ menilor despre partid. Trebuie
te in toate organizaţiile de subliniat că nici nu se vor
bază existente au fost primiţi putea schimba lucrurile atîta
în partid doar 10 tovarăşi. Da­ timp cit unii secretari ai or­ In secţia tras, tâlpuit,
că se ţine seama de faptul că ganizaţiilor de bază. cum sînt VACANŢEI finisat a Fabricii de în­
în momentul de fa(â activează tovarăşii Silagy Iosif, Euscbiu călţăminte „Ardeleana”
aici 9 organizaţii de bază de­ Dumitriu, Toth Ştefan, Cornel din Alba lulia lucrează
vine limpede cîtâ preocupare Sicoe se ocupă »ju un slab in­ harnicul muncitor Mihai
există pentru întărirea rîndu- teres de îmbunătăţirea muncii Haţegan care execută
rilor partidului pe acest im­ în această direcţie. Din tabără de la Sdsclorl, masă, şah, atît pe detaşa­ „Mă găsesc in ultima zi lucrări de o bună cali­
portant şantier. Ce se va întîmpla în viitor ? unde şi-au petrecut in a- mente cît şl intre cele două de tabără. Acum regret că tate şi se menţine evi­
Aceasta este stai^ea de lu­ Intr-o convorbire pe care ceasta vară vacanţa mulţi raioane: Petroşani — O- a trecut timpul atît de re­ denţiat în întrecerea so­
cruri în prezent. Cum se ex­ am avut-o cu tovarăşul loan pionieri şi şcolari, am pri­ răştie. La popasurile făcute pede. Totul a fost foarte cialistă lună de lună.
plică ea ? In primul rînd, prin Rădulescu, secretarul comite­ mit două scrisori Un scris ne desfăşuram in jocuri frumos. M-am împrietenit
slaba preocupare de care dau tului de partid, un orr. inimos, clar, citeţ, şcolăresc, cu o pioniereşti, distractive, fă­ cu mulţi copii din regiune. Foto : V. ONOIU
dovadă unele birouri de or­ animat de dorinţa de a îndrep­ expresie limpede, simplă, ceam baie şi plajă. Ne-am Am să duc cu mine imagi­
ganizaţii de bază. Există aici, ta situaţia existentă, am aflat caldă şi plină dc sinceritate. întrecut in concursurile nea dragă a prieteniilor în­
nu mai puţin de 4 organiza­ că comitetul de partid inten­ „Mă numesc Anghel „Cel mai bun povestitor şi chegate aici, a focului de
ţii care în toată perioada ce a ţionează să îndrume mai în­ Gheorghe şi sînt elev în recitator" şi „Cine ştie, rf$- tabără, a drumeţiilor, a în­
trecut de la începutul anului deaproape birourile organiza­ clasa a V lll-a la Şcoala ge­ tigă“, pe teme de circulaţie". trecerilor sportive, a con­
n-au primit nici un tovarăş in ţiilor de bază şi să ia unele nerală nr. 1 din Orăştie. Incheindu-şi rîndurile, cursurilor ghicitoare\ Tovarăşi care vă ocupafi de realizarea obiectivelor
rinduri'Ie partidului. Lipsa a­ măsuri care să schimbe sta­ Ţin neapărat să vă scriu semnatarul scrie : Cu acelaşi sentiment de
cestei preocupări face, de lapt, rea de lucruri în bine. Pînâ impresiile despre zilele p.e adincă recunoştinţă faţă de
parte dintr-un context mai în prezent au fost verificate care le-am petrecut în ta­ „Pentru minunatele zile partid, elevul îşi încheie
larg dc aspecte. Adică, ea se efectivele şahtierului şi locuri­ băra regională de pionieri petrecute aici, pentru toată scrisoarea spunind : „ Făgă­ social-culturale în satele din raionul llia
încadrează organic în slaba lor de muncă, ceea ce a scos şi şcolari din comuna Săs- bucuria ce ne-a fost creată, duiesc că am să mă stră­
preocupare pentru îmbunătă­ în evidenţă posibilităţile ce e­ ciori". aduc calde mulţumiri parti­ duiesc să devig. un demn
ţirea generală a muncii de xistă. Urmează să se treacă la Simplu, dar convingător, dului nostru scump care se Imaginaţi-vâ o balanţă. Pe
partid. Aici nu este vorba că acţiuni concrete. îngrijeşte de noi copiii cetăţean al patriei şi un unul din talere figurează răs­
nu munceşte un tovarăş sau Tovarăşul Râduiescu dădea Anghel Gheorghe reuşeşte O scrisoare tot atlt de credincios fiu al partidului". punderea Comitetului executiv
altul dintr-un birou de orga­ asigurări, convins câ munca sâ ne formeze o imagine plină de siyiceritate este şi ...Cuvinte simple, sincere, al Sfatului popular raional llia
nizaţie, sau că activitatea u- de primire se va îmbunătăţi despre ceea ce au însemnat aceea a elevului Viorel Cos- pornite din inimi de copii. faţă de construcţiile social-
nuj birou sau a altuia este sla­ în lunile viitoare, paralel cu pentru el şi pentru colegii tici, din clasa a V lll-a de cullurale din contribuţie vo­
bă, ci de necesitatea punerii activitatea generală de partid. săi zilele petrecute In ta­ luntară prevăzute în acest an,
pe picioare a întregii munci De asemenea, comitetul de bără. ta Şcoala nr. 2 din Lupenl. 1. CIOBOTÂ iar pe celălalt, situaţia exis­
de partid. Din acest unghi tre­ partid se va ocupa mai îndea­ tentă în momentul de faţă. Ca
buie privit şi aspectul primi­ proape de activizarea organi­ „Cele două saptămini au s-o echilibrăm, va trebui mai
rii şi educării membrilor de zaţiei U.T.C., de îmbogăţirea fost foarte frumoase, am fă­ intîi sâ căutăm justificări in
partid. Prin natura lor aspec­ conţinutului de irîei al mun­ cut multe drumeţii, ne-am Mecanizatorii din brigada XV de la S.M.T. Orăştie lu­ nişte dosare prăfuite şi să le
tele muncii de partid sînt cii de partid la fiecare loc de întrecut în cadrul sparta­ crează la pregătirea terenului pentru insâmînţarea griului de aşezăm pe primul taler. Ar fj tiv răspunde de cîte un nu­ tic, lemnul nu poale fi ,
strîns legate unele de altele şi muncă. toamnă la cooperativa agricolă din Slntandrei. vorba de „lipsa unor materia­ măr de comune, fiecare teh­ S-au făcut reveniri către
se concretizează toate în efi­ . chiadei. taberei la voXelJZ — Foto : I. TEREK le4*. Renunţăm sâ le moi scor­ nician din cadrul secţie; de Iul silvic amintit, dar l
cienţă. Aici pe şantier există, C ARMEANU fotbal, handbal, tenis de monim. Poate organul vizat va drumuri şi serviciul de siste­ spre slîrşi.lul lunii iulie.
găsi alte mijloace prin care sâ matizare şi arhiteotură, asi­ Puteau fi prevenite asr
echilibreze balanţa... gură asistenţa tehnică a lucră­ nea neajunsuri ? Desigur,*
Pînâ la sfîrşitul anului sînt rilor cuprinse in plan. Dacă câ din partea organului
mai bine de 4 luni. Din cele se analizează cu mai multă cutiv raional exista mai m
103 obiective la care participă răspundere starea reală de preocupare şi răspundere ‘
şi cetăţenii prin contribuţie fapte, reiese câ ceea ce s-a tru rezolvarea lor opera!
voluntară, pînâ la jumătatea făcut în această direcţie ori pentru sprijinirea directă
lunii august erau terminate este prea puţin, ori abundă în fectivâ, a deputaţilor din
doar 49 ; la 9 nici măcar nu superficialitate şi câ, pe tale­ tele amintite, a comisiilor,
începuseră lucrările : împrej­ rele răspunderii, apare clar manenţe şi a comitetelor
muirea şi reparaţia şcolii din lipsa preocupării organului cetăţeni.
satul Holdea-Lâpugiu, împrej­ respectiv în impulsionarea a­ Luna viitoare au loc ad
muirea şcolilor din Barbura, cestor lucrări. iile populare pentru vo*
Bejan şi Tîrnăviţa — Pâuliş, In sprijinul acestei afirma­ contribuţiei voluntare bă;
repararea căminului cultural ţii să dăm doar cîteva exem­ şi în muncă pentru anul 3
din Nojag — Certej etc.
ple : lucrările din Barbura, Un bun prilej, deci, pent
Lista cu obiectivele care re­ Bejan şi Tîrnăviţa nu au fost se | face o analiză temeini(
clamă intensificarea lucrărilor terminate pentru câ... s-a îm­ supra posibilităţilor exis1
ar putea continua. Nu are bolnăvit preşedintele comite­ de ridicare a unor noi o
rost şi nu putem sâ ne oprim tului executiv al sfatul ud popu­ tive social-culturale şi a
asupra fiecăruia în parte. Re­ lar comunal, la Bâtrina, din lucrări de interes obştcs(
ţine atenţia un singur lucru : cauza lipsei de scîndurâ şi a evidenţia contribuţia f
situaţia nu para deloc sâ în­ trestie, la Zam pentru câ n-au rui cetăţean la realizarea
grijoreze organul executiv al sosit încă formele de expro­ lor de pînâ acum. Nu trt
sfatului popular raional. El va priere (trimise abia în 2 iu­ scăpate din vedere nici
încerca sâ demonstreze câ „au nie I!), la Luncşoara din lipsa începute şi care nu pre:
fost luate măsuri*1, că „s-au lemnului de stejar (!). Preşe­ garanţia terminării lor în
făcut instruiri4* şi „câ au exis­ dintele Comitetului executiv al pul prevăzut. Pînă atunci,
tat multe greutăţi*', câ fiecare Sfatului popular comunal Vis- mitetul executiv al Sfa
membru al comitetului execu- ca, tovarăşul Ion Miolea, spu­ popular raional llia e bin
nea câ, deşi acest lemn exis­ facă o temeinică analiză
tă în naza satului Luncşoara, pra râmînerilor in urmă
Ocolul silvic din Dobra l-a de planul pe anul în cui
repartizat pentru consumul să prezinte cetăţenilor dîr
'U R M Ă R I • URMĂRI DIN PAGINA Z • URMĂRI localnicilor. Pentru viitorul lă­ tele aflate în cauză, mâs
practice
preconizate pe
caş de cultură de aici s-a dat
o repartiţie dintr-un loo mult recuperarea lor.
prea îndepărtat de unde, prac­ I. CIORAM
Ne-am interesat care este cesta este pe cale de dispari­
stadiul lucrărilor. Amănunte ţie- De ce ? După cum ne-a re­ Cînd bateţi la uşa moment, de „Amintirile din spre pasul Prislop (1413 m.),
în legătură cu aceasta nc-a latat maistrul Iosif Paly, şan­ copilărie4', de Ozana cea fru­ cel mai înalt pas de culme,
furnizat tovarăşul inginer Au­ tierul duce lipsă de tuburi de moasă şi limpede pe care am străvechi loc de circulaţie în­ Parametr
rel Burian, şeful lotului Orăş- beton 0 200. Din 1 600 m.l. cît lăsat-o la vale spre a ne con­ tre Moldova şi Maramureş.
tie al Întreprinderii de eon- s-au comandat, pe şantier exis­ tinua plăcuta excursie. Citesc în carnetul elevei Ră­
Prislop este extraordinar. Mun­ înalţi
slructii-montaj Cluj : tă doar 180 m l Din cauza lip­ Vestita „Cetate a Neamţu­ dăcină Zamfira: „Urcuşul spre
— Constructorii lotului nos­ sei de tuburi săpăturile execu­ lui'4 cît şi celelalte monumen­
tru execută majoritatea lucră­ tate sînt pe cale de a se surpa. cabinetelor medicale te de arhitectură veche mol­ ţii in haina nesfîrşîtâ de mo­ 9
rilor de extindere şi moderni­ De asemenea, constructorul nu dovenească, minâstirile Hu­ lizi, cu culmile ce se apropie
zare a Fabr'cii chimice din O- a intrat în posesia documen­ mor, Moldoviţa, Suceviţa, Put- ameninţător. Apa Bistriţei mă de maistru, a intuit cee
răştie- Pentru acest an trebuie na şi Voroneţ — acestea din curge repede la vale fiind ză­ alţii n-au izbutit să facă
sâ executăm lucrări de con- taţiei pentru devierea canalu­ lelile noastre. Or. este în vir­ tru adulţi şi-n curînd vor ple­ ...Acestea sînt doar cîteva din uima ctitorii ale lui Ştefan cel găzuită din loc în loc de stâ- conceput un nou procedeu
strucţii-montaj în valoare de lui colector „Vidrigh»n\ unde tutea lucrurilor sâ ne sprijine, ca şi aceştia. Deci, toată lu­ constatările, deloc îmbucură­ confecţionare a lăncilor şi
intrueît sîntem în slujba lor şi mea vine Ia policlinică. Aici. toare, făcute la policlinicile asamblat după o concepţie |
depindem de ei. la tot oraşul şi suburbiile a- din oraşul Hunedoara. Condu­ prie. A uimat apoi confi
Este regretabil câ de-a lun­ partinâtoare, există un singur cerea Spitalului din acest oraş, tarea cu temperatura la :
medic specialist O.R.L., medi­
gul coridoarelor, în camere cul Drâghici Ion, celălalt, secţia sănătate a Sfatului popu­ O lecjie practică de grade a metalului lichid,
cercarea s-a soldat cu un
lar regional, organele superi­
CONDUCERE!: F. C. ORfiSTIE şi-n cabinete nu găseşti nici o Mălai loan, fiind în concediu. oare din Ministerul Sănătăţii mos succes.: peste 40 de
hirtic pentru stirpirea muşte­
şi Prevederilor Sociale, trebuie
de funcţionare. Cismaş. i
Răsfoind registrul de consul­
lor, la geamuri nu sînt plase
etc. In prezent, sub o aripă a taţii nc dăm seama de adevăr. să întreprindă măsuri pentru nu s-a declarat mulţumit,
redresarea situaţiei existente.
te studii minuţioase au urr
SE DECLARA MULŢUMITĂ policlinicii se află un canal In loc de 24 consultaţii pe zi Este de neconceput ca un cen­ de istorie a fost revizuită întreaga c
colector a apelor reziduale şi
cit ar fi normal, la O.R.L- se
a murdăriei, înfundat. Chiar fac zilnic peste 100. Un singur tru industrial ca Hunedoara sâ eepţie. S'-a născut astfel „T:
sub geamul camerei de bio­ medic este pus sâ facă faţă la' aibă un singur medic specia­ II" a cărui încercare a re
chimie. Cu toate insistenţele spital, la staţionar, comisariat, list într-o anumită ramură, a­ tat 58 de ore.
6 )00.000 lei. Din planul urmează sâ se construiască o medicului Iacob, nimeni nu se policlinică, ceea ce, ne dăm cesta fiind obligat sâ facă Mare — impresionează prin vîfare de lemn care o opresc Minat de neastîmpărul lâ
anual, pînâ în ziua de clădire industrială, deşi de la sinchiseşte sâ-1 desfunde. Şi a­ seama, este peste putinţa unui peste 23.000 consultaţii pe an! construcţia lor arhitectonică, pentru un moment, ca apoi trie şi pasiunea omului doi
20 august am realizat aproxi- începerea lucrărilor au trecut ceasta tocmai la o instituţie om. Se mai poate vorbi de consul­ dar mai ales prin frescele lor să-şi deschidă zăgazurile şi sâ urce spre perfecţiune, m
i iativ 2.000000 lei. ceea ce aproape trei luni. In alarâ de unde mergem pentru a ne cău­ Aceeaşi situaţie la ginecolo­ taţii de calitate şi de asigura­ exterioare. Cea de la Voroneţ, să poarte la vale plutele dc trul a pornit intr-o verital
reprezintă 33 la sulă. Cu aceas- aceasta pe şantier se duce lip­ ta sănătatea ! gie Aici ar fi necesari 4 me­ rea asistenţei medicale tuturor care se înscrie printre cele mai lemn44. competiţie cu tot ce se re
' • sumă am executat un vo- să de muncitori necalilicaţi. Considerăm câ cele două dici şi este doar unul singur. locuitorilor ? preţioase monumente de arhi­ Aşezările omeneşti pe va­ zase în tehnica mondială
^m destul de mare de lu- Direcţia regională de recruta­ conduceri ale CSTI. şi I.C.S.H In schemă există două posturi, Sîntem îndreptăţiţi sâ cre- tectură medievală din Europa, lea Bistriţei Aurii sînt din ce acest domeniu, eu tot ce re
rrâri, dintre care unele in a- re a forţelor de muncă Hune­ îşi vor da seama măcar acum, dar unul este liber de peste 10 demn câ Secţia sanitară regio­ (a rezistat vremurilor datori­ în ce mai dese: Cîrlibaba, zase el pînâ acum. Sprijir.
\ Jins. doara — Deva şi Direcţia ra­ in ceasul al 12-lea, şi nu vor ani. In 1060 a fost scos la nală va lua măsuri pentru re­ tă unei tehnici a culorilor — Ciocăneşti, lacobeni, străluci­ direct de comitetul de par
Din relatările inginerului ională Orăştie dovedesc in a- mai privi policlinica ca pe un concurs, s-a ocupat, dar medi­ zolvarea actualei situaţii, prin vegetale — încă necunoscută) toare de curăţenie, într-un de speciaiiştii secţiei, acţiui
Burian. rezullâ că unele lu­ ceastâ privinţă o slabă preocu­ copil vitreg. Aceasta va duce cul care a cîştigat concursul a repartizarea unui număr mai ne-a impresionat profund. decor natural pitoresc, îţi a cîştigat în amploare şi p
ări sînt în avans faţă de gra­ pare. Din 200 de muncitori ne­ implicit la o mai corespunză­ rămas în... Deva. Tn acest an a mare de cadre medicale din Frescele exterioare, lucrările reţin atenţia prin stilul lor funzime Se întrevedea în rj
f Sînt insă şi lucrări răma­ cesari, aceste două direcţii au toare asistenţă medicală a pro­ fost scos din nou la concurs. promoţia acestui an- Pînâ a­ din lemn şi argint, aurite, ca­ propriu, prin ornamentele na­ şita acestei actiunf o ncuâ
se în urmă. Conform planului, recrutat pentru şantierul Fa­ priilor muncitori Deci_peste 3 ani. cînd concu­ tunci, direcţiunea spitalului va podopere ale unor artişti ţionale diferite dc la o casă importantă rezervă de creşt
rină la finele anului trebuie sâ bricii chimice din Orăştie rentul îşi va face stagiul în trebui sâ dea dovadă de mai populari moldoveni din sec la alta. a productivităţii cuptoare!
1* ternrne în roşu hala de oxi- doar., un muncitor (!). ..La policlinica oraşului stăm spital, se va ocupa al doilea multă chibzuială în folosirea XV şi XVr, care au înfiinţat Coborind în „Ţara Maramu­ Astfel, prin strădanii comu
-*re şi statia de epurare a a- Iată aşadar doar cîteva de­ de vorbă cu tovarăşul Radu post. cadrelor existente, pentru a a­ acel stil arhitectural moldo­ reşului4' peisajul este altul, o dată cu încercarea „3 ou
r?lor reziduale. Care este sta­ ficienţe care frîneazâ ritmul Pâlrâşcscu, locţiitorul medicu­ coperi în măsură tot mai mare venesc, ce se încadrează pe frumuseţile nenumărate, dar III'4 ştacheta recordului a f
diul acestor lucrări? Pînâ în pe şantierul Fabricii chimice lui şef. — La radiologie — intervine cerinţele populaţiei, pentru ca deplin în construcţia mînâsti- ospitalitatea şi hărnicia oame­ ridicată la peste 80 de ore,
iUa de 20 august la hala de din Orăştie. Pentru eliminarea — Faptul câ nu întotdeauna tovaiăşa soră şefă Paraschiva rilor Neamţului şi a Putnei — nilor la fel ca şi în Moldova... apoi. „Tipul IV", sâ atingă
xidare abia s-a executat cir­ lnr va trebui însă o preocupa­ răspundem cu promptitudine Muntean —, avem un aparat cei care bat la uşa policlinicii, unde se află şi mormîntul ma­ Am consemnat doar un cifră greu de crezut — 12
; a 15 la sută din volumul să­ re minuţioasă din partea con­ la apelurile pacienţilor noştri, M.R.F. stricat de peste două ajunşi la suferinţă, sâ plece relui voievod Ştefan cel Ma­ crîmpei din frumuseţile ce ore. Acum. se află în funct.
păturilor, «ar la staţia de epu- ducerii întreprinderii, condu­ are la noi o cauză bine defini­ luni. Au venit specialişti de mulţumiţi. Căci aceasta este re — ne-au lăsat impresii de ne-au înSoţit pe drumurile ţâ­ ne „Tipul V". caro se comp
are lucrările au fost executa­ cerii lotului de construcţii şi tă. ne spune dînsul. Gîndiţi-vâ la Deva. s-au uitat la el şi duşi nobila misiune a oamenilor fn neuitat. rii, în cele 7 zile de excursie. lâ atît de bine incit maisi/
te doar în proporţie de 25 la organelor vizate. Soluţiile se câ la cele 8 circumscripţii sa­ au fost Or, şi din areastâ cau­ Părăsind frumoasele melea­ Un crîmpei ce-1 vom purta în ovincipal Ştefan Trîpşa este
utâ Apoi. deşi la canalizări cunosc, iar timpul nu aşteap­ nitare de pe raza oraşului, nu­ ză pacienţii noştri sînt loarte alb — de a veghea la sănăta­ guri ale Moldovei, drumul ur­ minte şi în inimi multă vre­ credinţat câ va lucra cu nc
există un oarecare avans, a- tă. mai la două avem medici pen­ nemulţumiţi. tea semenilor lor I că pe valea Bistriţei Aurii, me. ■ lănci mai mult de 150 dc o