Page 1 - Drumul_socialismului_1967_09

r^ y u irg ril
I Hun^-doera-Deva

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, WNIŢI-VĂ I

IN PAQINft fl 2-A

• Oglinda

în care se

reflectă noile

OHM i conhetuui K ow tti m m tt m a ai sfatuur n u m neam condiţii

de lucru
J
ANUL XIX. NR. 3938 VINERI 1 SEPTEMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI

OBIRŞIA S IN T E T I P R E G Ă T I Ţ I Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer

„FLUVIULUI a primit delegaţia
PENTRU iN C E P E R E A

DE ABANOS4 Adunării Naţionale Franceze
NOULUI AN ŞCOLAR ? Preşedintele Consiliului de ffă in ţara noastră la invita­
Se spune despre meseria de Miniştri al Republicii Socialis­ ţia Marii Adunări Naţionale.
miner că esle grea dar Irumoa- to România, Ion Gheorghe In timpul întrevederii,. care
să. Alăturarea acestor atribute Maurer, a primit joi diminea­ s-a desfăşurat înti-o almosfv-
pare lipsită de logică. lard In curînd noul an şcolar îşi turiloc populare le-au luat îu- pentru împărtăşirea experien­ ţa delegaţia Adunării Naţiona­ râ cordială, au fost disgutale
sens. Am văzut mineri ieşind va deschide porţile- In acest râ din perioada de încheiere a ţei pozitive. In acest an ele le Franceze, condusă dc A- probleme cu privire la relaţi­
dm adincurile \'â ii Jiului. Erau timp ritmul lucrărilor de ame­ anului şcolar trecut. Dar. lu­ se vor desfăşura după criterii ehil-le Pereţii, vicepreşedinte al ile dintre cele doua ţâri.
negri de praf de cărbune. Doar najare şi de înfrumuseţare a crurile nu stau bine peste tot. noi, pc secţii şi specialităţi, Adunării Naţionale, care se a- (Agerpres)
ochii Ic str eau. O străluci- şcolilor, de dotare a Im cu ma­ La Geomal — Slremţ. C irjiţi unde pe baza unor tematici se
r‘ o-iuilneşti Iu terialele didactice necesare, s-a — Deva, Tophţa — Hunedoara vor dezbate problemele cele
meserii. De intensificat peste tot. La 15 sălile de clasă planificate a se mai actuale ale învâţâmîntu-
septembrie elevii din reg'imea da in folosinţă la 1 septembrie lui, ca modernizarea, legarea Primul ministru si ministru al
abataje, noastră vor trebui să primeas­ nu sînt încă terminate. Aici. lui de practică, dezvoltarea e- t ■ •
<ri sub că un număr de 70 dc săli de tovarăşii de la sfaturile popu­ clucaţiei comuniste la elevi şi
perio- clasă noi, dintre care parte lare au pierdut mult timp cu altele afacerilor externe al Danemarcei,
Pi Şi sini deja terminale (32 in ora­ discuţii despre proiecte, mate­ Sâ nu uităm că în fiecare
1 pe şul Deva), iar altele sini m fază riale, fonduri etc., in loc să în­ an şcolar noi cadre didactice
pentru prima dată, liind ab­ Jens Otto Krag, a părăsit Capitala
mun- avansată de lucru, avind garan­ treprindă măsuri hotârîte, efi­ îşi încep munca de dascăli
Vul- ţia fă pinâ la 10 septembrie ciente şi să se folosească mai
nu-i vor fi terminate — cele din mult munca patriotică, volun­ solvenţi ai noilor promoţii.
sud esle Oarda de Jos, Rcjan, Bălrina tară a cetăţenilor. Astfel, .şi în regiunea noastră Joi la amiază a părăsit Bu- Republicii Socialiste România,
.-o bucală. Elevii Liceului din Ghelar Un semn de întrebare se pu­ au (ust repartizaţi peste 160 de eure.ştiu! primul ministru şi Ion Gheorghe Maurer, şi so­
. parcă lac ma­ vor primi un internat cu o ca­ ne la şcoala cu 16 săli de clasă profesori şi învăţători faţă de ministru al afacerilor externe ţia, Corneliu Mănescu, minis­
cii pichamerul si pacitate de 50 locuri, iar cei de la Cugir şi şcoala generală (are comitetele executive ale al Danemarcei, Jens Otto Krag, tru al afacerilor externe, şi so­
• In ce constă Itu- de la şcoala generală nr. 1 din nr. 3 din Sebeş, unde lucrările sfaturilor populare a» datoria împreună cu soţia, care la in­ ţia. Pompiliu Macovci, pre­
^eseriei de miner cind Hunedoara o sală de gimnasti­ sînt mult râmase în urmă şi sâ manifeste o atenţie deose­ vitaţia preşedintelui Consiliu­ şedintele CSC.A., Gheorghe
încleştare de lorte că corespunzătoare cerinţelor se desfăşoară încă într-un ritm bită şi sâ ia măsuri pentru a lui de Miniştri al Republicii Cioară, ministrul comerţului
Si erele geologice In- desfăşurării activităţii sportive scăzut, ceea ce nu asigură da­ asigura cazare corespunzătoa­ Socialiste România. Ion Gheor­ exterior. Miha: Snder, minis­
’ Iii cărbune t Noile şcoli, ca şi sălile de rea în folosinţă la termenele re şi condiţii de viaţă dintre ghe Maurciv a făcut o vizită trul economici foresliere. Bucur
starea din care izvo- clasă nou construite, vor fi do­ stabilite. cele mai bune oficială în ţara noastră Şchiopii, ministrul industriei a-
In perioada care a mai ră­
</j lluviu de bulgări cu tate cu mobilier modern, de La recenta sesiune a Sfatu­ mas pînâ la 15 septembrie tre­ înaltul oaspete danez a fosl limcntare, Georgo Macovescu,
de abanos omul se bună calitate. în valoare de lui popular regional, in cadrul buie definitivate încadrările însoţit dc Svend Aage Sanda- pnm-adjunct al ministrului a-
■ ios Şi cu cît Incleş- peste două milioane Iei. mo­ căreia s-a discutat şi problema de suplinitori pe posturile şi ger Jeppcsen, ambasadorul facciilor externe. Gheorghe
mare. victoria este bilier care a şi fost livrat uni­ construcţiilor şcolare, tovară­ catedrele râmase vacante Se Danemarcei la Bucureşti, Jens Ploeşteami, ambasadorul Româ­
doare. Din această tăţilor şcolare in proporţie de şul Slelîan Popescu se angaja cere secţiiilor de învâţămînt sâ Chrislensen, ambasador, sub­ niei la Copenhaga.
a învinge, de a bi­ peste 80 la sută în faţa sesiumi câ şcoala clin manifeste toată grija pentru a secretar de stat adjuncl in Mi­ Pc aeroport erau arborate
rui na/ura. de a-l smulge bbrfă- Dacă în multe raioane repa­ Cugir va fi terminată cel tîr- nisterul Afacerilor Externe. drapelele dc stat ale României
lide fşi hoge seva Itumusefea raţiile curente ale localurilor ziu între 5 şi 10 septembrie Să fi încadraţi ca suplinitori în Gunnm Seidenfaden, amba­ şi Danemarcei
primul rind acele cadre care
meseriei de miner. de şcoli şi internate, pregătiri­ fie oare acesta un angajament au dragoste laţâ de învâţâ- sador, subseci^etar dc slal ad­ După intonarea imnurilor
O Irumusete aparte, măsura­ le pentru deschiderea noului formal ? Cele citeva zile care niînt. dorind sâ se califice junct în Ministerul Afacerilor dc slat ale celor două ţări. pri­
au mai rămas vor fi în măsură
ţ i mii de tone La Lupeni an şcolar sînt în linii mari în­ să confirme. pentru această muncă frumoa­ Externe. Nai Johansen, subse­ mul ministru al Danemarcei
i n„ de 27.000 in şapte luni cheiate, aceasta -se datoreşte Pentru ca procesul însfruc- să şi care prezintă garanţia u­ cretar de stal adjunct în Mi­ şi preşedintele Consiliului de
20 de 2 ile. la Uricani pe un unor măsuri eficiente pe care tiv-educativ să se poată des­ nor rezultate bune la clasă nisterul Afacerilor Externe. Miniştri al Republicii Socialis­
ingur post 1.780 kilograme cu comitetele executive «le sla făşura la nivelul cerinţelor ac­ Cu toată grija trebuie con­ Richard Wagner Hanscn, con­ te România au Irccut în revin
endm(a vădită de a se atinge tuale. este necesar ca şcolile dusă munca de către slatunle silier nl Ambasadei Danemar­ tâ garda dc onoare aliniată pe
°00 Aceste victorii nu s-au să fie dotate cu ma/leriai di­ populare pentru cuprinderea cei la Bucureşti, Per Green şi aeroport
digat uşor. , dactic modern. laboratoarele şi .şcolarizarea tuturor copiilor Soren-Olc Olsen, secretari ai Oaspeţii şi-au luat apoi Jn
Am văzut mineri ieşind din Pe leme de şcolare sâ fie utilate cu apara­ de vîrstă şcolară, acordînd a­ primului ministru. călduros rămas bun de la per­
îdincuti. Ochii aveau o strălu­ tură complexă şi de înaltă tenţia cuvenită şcolilor din Primul ministru şi ministru soanele oficiale aflate pe ae­
cite aparte, ruptă parcă din tehnicitate. In acest scop s-au zonele de munte şi centre a­ a! afacerilor externe al Da­ roport. Un grup de pionieri a
•rpludrea victoriei o cărui c- circulaţie alocaţ, şcolilor, -regjuni.i mai glomerate unde s-au întîmpi- nemarcei, şi soţia, au fost sa­ oferit flori.
Pu ajunge pină la „ziuă'1 o da- mult de 1.5 milioane Ici. Mul­ nat greutăţi în anii trecuţi. lutaţi la aeroport de preşedin­
1 cu Petre Constantin, cu Sa­ te unităţi şcolare, cum sînt Pentru aceasta s-au luat mă­ tele Consiliului de Miniştri al (Agerpres)
lin Glnoancă. cu Vasile Hn(• In satele comunei Bretea cele din oraşele regionale Hu­ suri înră de pe acum in unele
an. cu loan David. cu miile de Streiuluî din raionul Haţeg, nedoara. Petroşani, Deva, ra­ raioane ca Alba, Brad pentru
°elte. /om şi Vasile cate au lă­ se desfăşoară un concurs ioanele Brad. Alba. au intrat formarea de echipe din repre­ C O M U N I C A T
ut din meseria de miner o me- „Cine ştie, ciştigâ'" pe teme deja în posesia noului mate­ zentanţi ai sfaturilor populare
?ne frumoasă. de circulaţie. Pe scena că­ rial didactic în proporţie de şi cadre didactice ce vor de­ La invitaţia guvernului Re­ Turcia, Suleyman Demirel. va
minului cultural din Ocoli­ peste 70 la sută Este nemul- pista pe toţi copiii de vîrstă publicii Socialiste România, face o vizită oficială in Româ­
T NICOARA şul Mare, concurenţii au ţumiloare situaţia la Orâştie şcolară, lămurind pe părinţii nia, între 13 şi 17 septembrie
dat răspunsuri la întrebări­ şi Haţeg unde materialul di­ acestora de necesitatea frec­ primul ministru al Republicii 1967.
le puse privind circulaţia dactic contractat a fost achizi­ ventării şcolii
Asigurînd şcoli curate, bine
pietonilor, bicicliştilor şi ţionat în cantităţi insuficiente, gospodărite, dotate cu mobilier
IBSENJELE SCAD NOTA LA publice. drumurile reale ale şcolilor- Pe de altă corespunzător şi material di­ C ro n ic a
neţinîndu-se seama de nevoile
căruţaşilor pc
dactic suficient, avînd la ca­
parte, nu s-au luat măsuri co­
oa­
Juriul, compus din
meni de specialitate, a a- respunzătoare nici pentru com­ tedre oameni bine pregătiţi cu
celui
£ La invitaţia Comitetului Na­
precial răspunsurile date, pletarea şi repararea acest dragoste de copii, avem garan­ ţ i Joi la amiază s-a înapoiat tional F.A.O., a sosit în Capi­
ţia câ anul şcolar va incope in
in
vechi, lolosmdu-se
PURTARE A COLECTIVULUI dcclarind drept concurenţi : scop aportul cadrelor didacti­ condiţii bune. în Capitală, venind dc la Mos­ director general adjunct al
ciştigâtori
tală domnul Egon Glisinger.
pe următorii
cova, preşedintele Comitetului
ce, a| părinţilor şi elevilor.
loan Raian, Cornel Râdu-
Jescu, Laxâr Rog, Dănilă Peste cîtcva zile vor avea ProL CORNEL STOICA de Stat al Planificării, Ma­ F.A.O., care va face o vizită in
Sterian, care urmează a se loc consfătuirile cadrelor di­ vicepreşedinte al xim Berghianu. ţara noastră.
isciplma muncii priv'lă nu alt caz petrecut sub privirea rează asemenea abateri putem prezenta la faza pe co­ dactice, bun prilej pen­ Comitetului executiv al
-> noţiune în sine ci ca lac- oblăduitoare a şefului de echi­ afirma câ de o asemenea stare mună. tru îmbogăţirea cunoştinţelor, Sfatului popular regional
acliv, dinamizator, se clez- pă Constantin Troica. Doi de fapte se lace vinovată şi Dc remarcat este faptul
lie a li în primă instanţă muncitori din brigada condu­ conducerea şantierului. Nu în­ că spectatorii — locuitori ai
ulentul. unul din multi­ să de el. Ştclan Elekeş şi Mar­ totdeauna se dovedeşte sufici­ satului Ocolişul Mare — a­
p lic elemente mobilizatoare tin Kisspall au cerut conduce­ ent de intransigentă faţă de
ale producţiei, determinantul rii şantierului o învoire de şase astfel de situaţii, n» ia măsuri flaţi în număr mare în sa­
lă, au avut prilejul să-şi în­
mersului ei înainte sau dim­ zile sub motivul că ar avea gre­ radicale care să curme râul suşească multe cunoştinţe
potrivă factorul care o trenea­ utăţi familiare ce reclamă o de la rădăcină. Aş zice. fără noi care le vor fi de folos
ză, diminu'uul rezultatele cu ci- rezolvare urgentă. teamă că greşesc, câ şi biroul in deplasările lor pc dru­
teva procente caic in conte\- Exemplele antintile sînt de organizaţiei de part'd, toţi co- murile publice.
lu) unei producţii dezvoltate natură să dovedească câ nici .jnuniştn organizaţiei noastre
primesc o nehămnl de mare factorii care conduc şi organi­ au răni as datori cu măsuri şi GHEORGHE MANCIU
greutate. zează producţia nu dovedesc iniţiative personale eficiente corespondent
Holărirca Comitetului Cen­ destulă intransigenţă (aţă de menite să îndrepte total situa­
tra) al Partidului Comunist Ro­ asemenea abateri Cocoloşirea ţia. Practica ne-a dovedit că
mân şi a Consiliului de Miniş­ lor, mascarea sau muşamaliza­ nu este suficient ca numai în
tri cu privire la reglementarea rea unor'astlcl de situaţii este adunări generale să combatem Primele apartamente
programului de lucru şi Întări­ de natură să creeze un climat cazurile de indisciplină. Este
rea disciplinei in producţie do- prielnic perpetuării apariţiei necesar ca fiecare comunist la
\ edeşte o dată in plus impor­ cazurilon de indisciplină, feno­ jocul său de muncă să desfă­ proprietate personală
tanţa acestui aspect în contex­ men ce alecleazâ însuşi bunul şoare o muncă educativă cu
tul major al problemelor ce le mers a[ producţiei. Şi ca ,sâ salariaţii ind>sciplinaţi, să fie Ieri, au fost date in fo­
ridică activitatea cotidiană Pe (iu mai convingător am să a­ exemplu personal în privinţa losinţa locatarilor primele
marginea sarcinilor rcicşile din răt câ absenţele înregistrate, respectării programului de lu­ apartamente proprietate
acest important document dc cumulate cu intîrzierile dc ■ Ia cru şi a disciplinei tehnologi­ personală din regiunea Hu­
partid si de stat. biroul organi­ program, au diminuat capaci­ ce Numai aşa, conjugînd efor­ nedoara. Noile apartamente
zaţiei noastre dc bază, conduce­ tatea de producţie a şantieru­ tul şi iniţiativa personală cu in număr rle 6, au fost pre­
rea tehnică a şantierului si or­ lui cu un volum de lucrări ne­ acţiunile biroului organizaţiei date de către constructorii
ganizaţiile de masă au între­ real izat in valoare de 410.000 de partid, vom reuşi să lichi­ T.R.C H. in oraşul Deva. In
prins o serie de acţiuni menite lei Iată aşadar cum simple dăm total asemenea neajun­ Sebeş, se află in faza dc re­
fapte izolate, cunt par a fi ab­ suri Iar în această direcţie ne
să combată cazurile de indisci­ cepţie alte 3 asemenea a-
plină, care afectează nemijlocit senţele de care vorbeam, afec­ propunem să atţionâm cu ţoa­ parlamenle.
lă exigenţa
producţia- In cadrul şantierului tează mersul producţiei, cre­ In prezent, in regiunea
s a format un colectiv care a ează perturbaţii al căror efect C.RIC.ORE BOIERU Hunedoara sînt în construc­ Ansamblul arhitectonic ce alcătuieşte cartierul Gojdu clin
verificat absentele nemotivate se râsfrînge asupra eficienţei secretarul organizaţiei de ţie 82 apartamente proprie­ Deva impresionează prin eleganţa conslrucţiilor şi culorile
si Intîrzierile de la serviciu, a economice a activităţii ce o tate personală. lor pastelate.
analizat cauzele lor. Împotriva prestăm. partid dc la şantierul nr- 4 al TOMBUCTU
I.C S. Hunedoara
acestor neajunsuri s-a luat a­ Analizînd cauzele cai e gene­
poi atitudine, s-a făcut o
„popularizare" nominală a ce­ Pretutindeni te Intimpinâ
lor care prezentau abateri re­ copii care se oletă să-fi arate
petate In unele cazuri condu­ lac acest lucru ? Aici trebuie moscheele, piaţa, tortul. In
cerea administrativă a luat Pete negre in ţinuta vestimentară să-şi concentreze atenţia con­ pragul caselor stau lemei. Cu
chiar măsuri de sancţionare ducerea U.R.C.C., dacă pină miinile harnice şi indcminali-
împotriva celor care manifes­ acum s-a mulţumit numai sA Tombuclu este ccl moi ce. ele amestecă ciorba In
tau abateri frecvente de la pro­ .traseze sarcini. vechi centru cultural şi ro ­ oale, brodează. înşiră mărge­
gramul stabilit. Cu toate măsu­ meni suficienţi ! De aceea a şi Unii ospătari lumeazâ în timp me reia I din Alrica de vest. In le de o Irumusete uimitoare,
cnnlcclioneuză brăţări şi şira­
rile întreprinse, la slîrşilul a ospătarilor luat măsuri ca lucrătorii din ce servesc consumatorii. Res­ # „Nu ştiu cînd şi-au această partea Alticii. aprilie guri sau izălăvtăgesc cu veci­
puntelor şapte luni de activi­ subordinea sa sA poarte halate ponsabilul restaurantului, tova­ schimbat ţinuta". # O cli­ este luna teu mai caldă A vi­ nele. Pc slrădulelc înguste se
tate situaţiile noastre statisti­ negre, să nu se vadă murdăria. răşul Gheorghe Ganga, se plim­ pă în loc de prosop. % onul aterizează chiar pc nisip. aud bătăi de ciocan, undeva
ce au consemnat existenţa a Numai halatul (tinsului este bă printre ei şi nu observă nici „Problema curăţeniei este In Qşteptarea uutohuzuhu. In cutlicelelc interioare, lie-
încă 860 om/zile absenţe ne­ Trecind pragul unui bulet vadă murdăria" # Halate şi alb. dar stă în cui Dacă aceas­ o neregulă. Nici faptul Că pe rezolvată". # „O schimbăm pasogetii, chinuiţi şi palizi tarli îşi continuă meseria ve­
motivate. Cifra. încă destul de sau restaurant, pe lingă dorinţa bluze unse, murdare, şifo­ ta e părerea şefului unităţii, re terasa grădinii de vară, în timp cînd se umple", Ce fa­ din cauza aişi(ci. se al ring che de veacuri. Sini toarte
ridicată, vorbeşte de la sine de a li servili, prompt, vrem să nate. • Unii mănîncă, al ce consumatorii mănîncă, fe­ cem cînd controlăm ? sub aripa avioturhii ca puii pricepuţi In aria lor jarii artis­
despre (aptul câ acţiunile în­ Iun serviţii în mod civilizat şi (ii mătură. # Obligaţii ui­ meile de serviciu mătură, slîr- sub ar ipa dosi ii. tice. La Tombuclu, porţile ca­
treprinse de noi n-au găsit igienic, jar omul care primeşte tate. nînd adevăraţi nori de praf. Spre deosebire de albi. pa­ selor sini împodobite cu or­
peste tot înţelegerea necesară. comanda noastră, sâ aibă o ţi­ PAID Pină la ora 8, cînd deschide Inlrebîndu-I pe tovarăşul sagerii malieni nu dau semne namente lor jale şi cuie cu ca­
Am întilnit razuri cind absen­ nută vestimentară plăcută, a- grădina, nu este timp suficient loan Ureche, responsabilul bu­ de nerăbdare Unul dinei, îm­ pete de aramă. Unele sfnt cu
ta nemotivatâ. considerată un trăgâtoare Bufetul „ Rapid" din oraşul pentru a se face curăţenie ? fetului „Corso- din Sebeş1' cind brăca! in hume dc sătbăloare adevărat impresionante.
lucru firesc, se ascunde inten­ Cu ocazia raidului IAcut zile­ Simerla a (ost primul nostru Tovarăşul Gheorghe Slîrc. şi-au schimbat tinuta tovarăşele — un bubufuniel dc halat —
ţionat după paravanul unor popas. în cele dinţii ore ale sâ mai aşteptăm de la restul vicepreşedintele U R.C.C. Orăş­ care servesc la bar. ne-a răs­ Athileclura oraşului Tom­
le acestea prin cîteva bufele şi dimineţii. Deci, normal ar li puns senin că nu ştie. Că ar haină bărbătească) larg. din buclu este toarle dilerită de
justificări si motivări aparent restaurante din Simerla, Orâştie, lost să-l găsim curat, prin el nu salariaţilor ? lie, ne spune câ fiecare şef de exista o obligaţie ca zilnic ha­ slolă de lină, cu un Ies dc ca- aceea a oraşelor din Alrica
bine întemeiate. Csiki Ludovic, Sebeş, Alba lulia, ara urmărit se perindase deeît un număr La Orăşlie, cel mai maro unitate are obligaţia de a con­ latele să fie schimbate, a auzit, tilea impudobit cu fireturi au­ tropicală. Acolo, locuinţele
şelul unei brigăzi dc mozaicari, tocmai cum se păstrează albul local este restaurantul „Dacia", trola cu atenţie ţinuta vesti­ dar... rii se plimbă cu paşi rari şi sini pulrale sau rotunde, cu Q-
lipseşte frecvent nemolivat. imaculat al ţinutei vestimenta­ mic de consumatori. Dar aspec­ care cunoaşte zilnic o mare mentară şi igienică o lucrători­ La acelaşi bufei, după tej­ aproape solemni pe drumul copcrisuri in formă de con ;
Cînd este întrebat de ce lipseşte re a lucrătorilor din aceste uni­ tul lui interior lăsa mult de afluenţă de consumatori, prin­ lor din subordine, înainte de n ghea penlru ştersul munilor în Inundat de razele lierbin(iaie seara, viafa de familie se des­
nemolivat găseşte nenumărate tăţi. cum se respectă normele dorit Lăzi goale lingă uşă, am­ tre care mulţi turişti români şi intra in serviciu ne la tăiatul loc de un prosop curat, agăţat soarelui de vară. Un all căld- făşoară pc stradă, unde se gă­
pretexte, chipurile, salvatoare balaje, hîrtii, capete de ţigări străini. Cu alit mai mult sur­ unghiilor, bărbierit, aranjatul tot — un tâtan— sade liniştit teşte mincarea, oamenii se o­
Şi iată ce lace în realitate : îşi de igienă în - deservirea consu­ ele Responsabilul — Petru Bu­ prinde neplăcut ţinuta vesti­ părului, lustrul pantofilor etc., frumos înlr-un cui am văzut lingă avion cu picioarele în­ dihnesc pe rogojini, fumează
risipeşte timpul de muncă, lă- matorilor. taş — în costum de stradă, ne mentară a ospătarilor şi a ce- pînă la starea hainelor de pro­ G. IGNAT crucişate şi îşi leagă sacii $1 discută. Aici, pe terase, a-
râ un drant de jenă. prin cîr- spune câ este greu să păstreze lorlati lucrători. Halate şi blu­ tecţie sanitară, bluze, halate, plmi, probabil cu cumpărături
ciumi şi la pescuit. Iată şi un • „Negre, ca să nu se curat din cauză că nu are oa­ ze murdare, unse, şilonate. şerveţele efc. Dar cîţi din ei (Continuare în pag. a 2*a) din oraş. (Continuare (o pag. a 4-a)