Page 11 - Drumul_socialismului_1967_09
P. 11
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3940
sa
EISAKU SATO Willy Brandt a primit
Schimbul instrumentelor de ra
în vizită de prezen
Sâ coexistăm cu ţările tare pe ambasado tificare privind acordul
socialiste pe baza princi rul României comercial şi de plăti intre
Constantin Oancea România şi R.A.U.
piului neamestecului
• ta Sydney s-a înche
BONN 2 (Agerpres). — La iat conferinţa internaţională
CAIRO 2. — Corespondentul
1 septembrie 1967, vîce-cance-
în treburile interne Jarul şi ministrul afacerilor Agerpres, C. Opncâ, transmi ca Arabă Unită. Din partea a economiştilor specialişti în
Mircea
participat
Au
agricultură.
română a luat parte
exlerne al Republicii Federale te : La Cairo a avut loc schim Nioolaescu, ambasadorul ţârii delegaţi din SS de ţări. Din
a Germaniei, Wiily Brandt, a bul instrumentelor de ratifi noastre la Cairo, iar din par România a participat Dumi-
TOKIO 1. — Coresponden baza principiului neamestecu care privind acordul comercial
tul Agerpres, Florea Ţuiu, lui in treburile interne". primit în vizită de prezentare şi de plăti de lungă durată, tea R. A U., Abdullah el triu Dumitru, şef de sector la
pe ambasadorul român Con
Institutul de cercetări econo
Erian. ambasador, directorul
transmite: In cadrul unei con Primul ministru a declarat stantin Oancea. semnat la Bucureşti la 14 no Direcţiei tratate din Ministe mice al Academiei Republi
ferinţe de presă ţinută Mmbâ- câ este natural -ca insula Oki- iembrie 1966 între Republica cii Socialiste România.
tă, primul ministru al Japo nawa sâ fie retrocedată Japo Socialistă Român:a şi Republi rul Afacerilor Externe al
R.A.U.
niei, Eisaku Sato, a vorbit niei, cit mai curfnd posibil,
despre unele aspecte ale po menţionînd totodată câ rezol 0 După cum transmite a
liticii Interne şi externe. El s-a dificilă şi necesită un anumit Preşedintele genţia Taniug, la Belgrad
este
varea acestei probleme
referit la vizitele pe care le s-a anunţat oficial că Per
va întreprinde In unele ţâri timp. In continuare, Sato a res Congresul extraordinar Borten, prim ul ministru al
vedere
al
din Asia de sud-est, Austra partidelor politice de opoziţie, Mobufu a Norvegiei, va face o vizită în
pins punctul de
lia, Noua Zeelandâ, precum şi Iugoslavia Intre 17 şi 22 oc
in Statele Unite. Premierul a cari? se opun tratatului de al F. \. E. tombrie, la invitaţia lui Mika
subliniat câ politica Japoniei securitate .vapono-american, Inaugural Spiliak, preşedintele V ecei
este „nu numai aceea de a Executive Federale a R.SF.
menţine relaţii de prietenie subliniind câ guvernul său va Iugoslavia,
cu ţările capitaliste, ci şl să continua 6â ducă o politică ba „oraşul HANOI 2 (Agerpres). tant al eroicului popor sud-vi-
coexiste cu ţările socialiste pe rată pe acest tratat. Agenţia VNA anunţă câ la etnamez. „Independenţa. su
jumătatea lunii august, într-una veranitatea, unitatea şi inte 0 Un acord cu privire la
(( din regiunile eliberate din gritatea teritorială a Vietna deschiderea la Moscova a u
O.U.&.1 Vietnamul de sud, a avut loc mului au fost recunoscute de nei reprezentanţe a Camerei
al
U.R.S.S. va experimenta rachete Congresul extraordinar Elibe către conferinţa de la Geneva comerciale finlandezo-sovieti-
ce a jost semnat la Helsinki.
din 1954 însă imperialiştii a-
Frontului Naţional de
rare din Vietnamul de sud. La mericanj au sabotat acordurile
KINSHASA 2 (Agerpres). —
purtătoare în regiunea Oceanului Preşedintele Mobulu a inau lucrări au participat toţi mem de la Geneva, au instalat în 0 Postul de radio Kins
brii Comitetului Central
al
gurat sîmbâtâ „oraşul O.U.A.", F.N.E., reprezentanţi ai parti Vietnamul de sud un regim hasa a anunţat că 22 de şefi
marionetă şi au încercat sâ
giunea Oceanului Pacific. Zo amenajat special, în capitala delor politice, organizaţiilor de de state vor lua parte, la lu
Pacific nele de lansare, precizează a congoleză, pentru a-i adăposti transforme partea de sud a crările Conferinţei africane
masă. diferitelor grupări reli
Vietnamului într-o colonie şi
genţia, reprezintă două cercuri pe şefii de stat africani parti gioase. ai comandamentului o bază militară, urmărind sâ la nivel înalt, ce urmează să
MOSCOVA 2 (Agerpres). — cu raza de oîte 40 mile mari cipanţi la Conferinţa O.U.A. forţelor armate ale F.N E. Con prelungească împărţirea ţârii Un element udus pe primul plan de cât^e opinia publică se deschidă In capitala con
Agenţia TASS anunţă câ în time, ale căror centre au co la nivel înalt re urmează să gresul a examinat şi adoptat noastre, sâ cucerească întregul japoneză^ste retrocedarea Okînawei de către Statele Unite goleză la II septembrie. A lţi
tre. 3 septembrie şl 30 octom ordonatele 37 grade 18” lati se deschidă la 11 septembrie. programul politic al Frontului Vietnam, astfel încit să-şi im ale Americii. “ , 15 şefi de state vor fi repre
brie a.c., Uniunea Sovietică va tudine nordică, 172 grade 45” La festivitate au participat nu Naţional ele Eliberare prezen pună dominaţia în întreaga Problema a devenit tot mai acută datorită presiunilor zentaţi de diferite personali
lansa rachete purtătoare in re- longitudine estică şi 32 grade meroase oficialităţi congoleze, tat de Huynh Tan Phat, vice Indochinâ şi în Asia de sud- celor mai diferite cercuri japoneze ce se opun menţinerii' în tăţi din ţările tor. O singu
301' latitudine nordică, 173 gra precum şi miniştrii de exter preşedinte al Prezidiului şi se est" — se spune în documentul continuare a insulei sub controlul complet al forţelor m ili ră ţară africană, Malawi, a
de 43” longitudine estică. ne şi delegaţiile a o serie de cretar al Comitetului Central program adoptat de Congresul tare americane, care o socoteso un important punct mîlitaro- făcut cunoscut că nti va lua
Guvernul sovietic cere gu ţâri africane sosite la Kins- al F.N.E. extraordinar al F.N.E Sarcinile, strategic, o bază preţioasă pentru aprovizionarea eu mate parte la conferinţă.
Conferinţa vernelor ţârilor care folosesc hasa în vederea reuniunii m i Sub conducerea F.NE., arată şi obiectivele poporului viei- riale şi oameni a focarelor de război din această parte a lu
căile maritime şi aeriene din nisteriale a O.U.A., premergă programul, poporul sud-viet- namez în lupta pentru salva mii. După cum o indică şi clişeul alăturat, lupta pentru ea 0 Hnssein Bapumi, minis
zona Oceanului Pacific sâ dea toare conferinţei Ia nivel înalt. rea naţionali sînt în prezent Okinawa să revină la ,.patria-mamă" îmbracă forme multi tru al inform aţiilor al gu
de presă a lui Instrucţiuni organelor compe „Oraşul O.U A/' a fost con namez a obţinut victorii de unirea întregului popor, în- ple. mergînd de la protestul în grup sau greve şe/înde, la vernului Federaţiei Arabiei
tente pentru ca navele şl avi struit pe malul fluviului Con prestigiu împotriva interven frîngerea hotârîtă a agresiunii slringerea de semnături pe moţiuni de protest. de sud a recunoscut vineri
ad
imperialiste, răsturnarea
Johnson oanele lor câ nu pătrundă în go, în vecinâlatea reşedinţei ţiei amer icane, dovedind câ el ministraţiei marionetă, crea că actualul guvern nu. are
sonele Indicate.
preşedintelui republicii.
să supravieţuiascăH.
„şanse
a devenit singurul reprezen-
rea tinei noi administraţii pe Bayuml e singurul dintre mi
WASHINGTON 2 (Ager baza unei largi coaliţii demo Y A K U B U G O W O N niştrii acestui guvern, care
pres). — In cadrul unei con cratice naţionale, constituirea se mai află în prezent în
ferinţe de presă, preşedintele unui Vietnam de sud indepen Aden.
SU.A., Johnson a confirmat «â h . ■ dent. democratic, paşnic, neu Guvernul federal nu va negocia
el a autorizat bombardarea u tru şi prosper şi orientarea
nui număr de obiective din spre reunificarea paşnică a pa 0 In cadrul manifestări
RD. Vietnam recomandate de triei. cu Ojukwu lor consacrate aniversării ti
autorităţile militare americane. Programul reafirm i holârî- 700 de ani de la naşterea ma
Johnson a spus că nu a fă sâSk '• rea Frontului Naţional de Eli LAGOS 2 (Agerpres). — In raţiunile militare împotriva relui pictor italian Ciotto, Ut
cut şi nu va face în momentul berare de a lupta pentru în cursul unei alocuţiuni radio provinciilor, secesioniste ar pu Vicchio di Mugello, localita
actual nici o previziune cu pri făptuirea planului său politic difuzate. generalul Yakubu Go- tea să înceteze dacă acestea tea unde s-a născut, s-a des
vire la eventualitatea retrage pini.la victoria finală asupra u-on, -şeful- guvernului militar ar, pune capăt secesiunii lor chis o expoziţie la care sini
ri: în viitor a trupelor S.U.A. agresorilor, - - şi s-ar declara de acord cu In prezentate numeroase opere
din Vietnamul de sud. Cît pri al. Nigeriei, a declarai câ opş- staurarea unei noi structuri fe ale sale. _
veşte afirmaţiile apărute în derale bazate pe existenţa a 12
presa americană despre even state federale, „Guvernul mi • Pe teritoriul R.p. Bul
tualitatea unei noî pauze în litar federal nu va accepta însă garia se găsesc aproape 500
bombardamentele aviaţiei a Mesajul preşedintelui Mexicului sâ negocieze cu Odumegwu de izvoare de ape minerale
mericane asupra R D. Vietnam, Ojukwu (guvernatorul Bia- cu. un debit, total de aproa
el le-a caracterizat drept „spe adresat Congresului National frei), dacă aceata se prezintă pe 137 milioane litrt in 2i
culaţii". Johnson a anunţat aâ în calitate de lider al rebeliu de ore, constituind ‘o adevă
in lunile viitoare este proiec nii. Provincia vestică centrală rată bogăţie naţională.
tată tinerea unei conferinţe la CIUDAD DE MEXICO 2 (A- venţiei şi vorr. continua sâ res trebuie sâ-şî stabilească un nou
nivel înalt a „aliaţilor" in răz gerpres). — In mesajul anual pectăm acest principiu". şef care sâ participe la nego 0 Poliţia din oraşul Belt
boiul din Vietnam adresat Congresului Naţional, Referindu-se la integrarea cierile de pace, şi acesta tre Horizonte, capitala statulyi
preşedintele Mexicului, Gusta- economică a ţărilor latino-a- buie sâ fie în măsură sâ ape brazilian Minas Gerais, a fo
vo Diaz Ordaz, a enunţat prin mericane, Gustavo Diaz Ordaz re unitatea Nigeriei". Genera losit grenade cu gaze lacrl-
cipiile politicii externe a ţă a menţionat ci aceasta este o lul Goxvon a calificat drept mogene şi furtunuri cu apă
rii sale. El a subliniat ci Me problemă în exclusivitate lati- Inacceptabilă orice soluţie ba pentru a împrăştia citeva
xicul respectă dreptul inalie no-aniericanâ. Avînd în vedere zată pe împărţirea federaţiei sute de profesori ce au orga
„Ziua H“ In ciuda eforturilor făcute de aviaţia de bombai'da- alege sistemul social pe oare-1 schimbul neechivalent în co nigeriene în patru regiuni. de protest împotriva in tir-
nabil al fiecărui popor de a-şi
nizat o manifestaţie in semn
merţul dintre ţările Americii
ment americană de a dezorganiza şi distruge sistemele de doreşte şi se pronunţi pen Latine şi Statele Unite, preşe zieril plăţii salariilor.
neintervenţia
tre
în
tru
Irigaţie din RD. Vietnam, datorită muncii pline de abne Acord de cola burile interne ale altor state şi dintele Mexicului a arătat câ
Data de 3 septembrie, de gaţie a eroicului popor vietnamez, apa continuă să curgă rezolvarea pe cale paşnici a „în momentul în care vor fi Va fi construit 4 Peste 10.000 de ţărani
stabilite intr-adevăr relaţii e
numită şi „ziua H". este prin „aparatul circulator" ai ogoarelor. difei-endelor internaţionale chitabile în comerţul interna din Departamentul Ain au
momentul oînd suedezii se In foto : Membre ale cooperativei agricole Trai Trang, „Noi apărăm cu consecvenţă, ţional, atunci vom putea vorbi organizat o demonstraţie pe
vor „europeniza", trecînd şf participante ale mişcării „sâ creăm rezerve de apă" lucrind borare bulgaro- a arătat preşedintele, iar în despre o dezvoltare economi portul Varna-Vest străzile oraşului Bourg en
Bresse, protestlnd împotriva
el la circulaţia pe dreapta, la un canal. unele cazuri cu preţul unor că egală a diferitelor zone ale reducerii preţurilor de achi
adică pe „htiger" (dreapta jertfe grele principiul neinter lumii şi despre progres social". ziţii la produsele agricole.
In suedeză). danez SOFIA 2 — Consiliul de M i
In vederea acestui eveni niştri al R P. Bulgaria a a
0 Un nou cuptor care va
ment, la Stockholm, oît şi IT A L IA probat recent proiectul con spori cu 90.000 tone produc-,
în toate celelalte localităţi SOFIA 2 (Agerpres) — A Marea Britanie şi Spania sînt struirii unui port maritim ţia anuală de oţel a fost dat
suedeze a fost declanşată o- genţia BTA anunţă câ la 2 Varna-Vest, în-raionul lacului fn folosinţă la Uzinele side
vastă campanie Informativă Demonstrafie de solidaritate septembrie, preşedintele Con Boleslav, prin care se vor asi rurgice Jose M arti“ din Ha
la care participă radioul, siliului de Miniştri al R. P. chemate să reia tratativele gura capacităţi pentru un vana. Această uzină va pro
televiziunea, precum şi în A W ■ «aa I Bulgaria, Todor Jivkov, şi pri trafic de mărfuri de aproxi
treaga presă. Au fost tipă in apararea viefii democra mul ministru danez, Jens Otto mativ patru;, milioane tone. duce In anul 196S 230 000
tone de oţel. '
rite peste 10 milioane de Krag. au semnat la Sofia un In problema Gibraltarului • Construcţia acestui nou port a
broşuri şi nenumărate acord de colaborare în dome fost impusă de creşterea trans 0 Aproape 10.000 de per
pliante conţînînd noile re ţilor greci niul economiei, industriei şl porturilor maritime ale Bul soane au trebuit să fie eva
gulamente cerute de refor tehnicii. Cu acelaşi prilej a NEW YORK 2 (Agerpres) - pentru 10 septembrie contra gariei. cuate in urma inundaţiilor
ma circulaţiei. ROMA 2 (Agerpres) şi Partidului Republican au fost instituită o comisie mixtă Comitetul specia) O.NU vine rezoluţiei din decembrie Noul port va fi legat de Ma provocate fn Mexic tn u lti
Noile indicatoare pentru In apArarea vieţii democra protestat în comun într-o de bilaterală, care va discuta in pentru decolonizare a adoptat anul trecut a Adunării Gene rea Neagră pi intr-un canal. In mele două sdptămini de ploi
dirijarea circulaţiei, acope ţilor greci arestaţi, printre ca claraţie împotriva proceselor tr-un viitor apropiat progra-- o rezoluţie care cheamă Ma rale care recomanda soluţio acest fel, in şesul Devnei,' re le abundente.
rite cu huse, aşteaptă dez re cunoscutul compozitor Mi- intentate oamenilor politici şi rea Britanie şi Spania la re narea problemei Gibraltarului giune industrială, se vor ex
velirea lor după cele 15 kis Theodorakis, a avut loc la de cultură greci, împotriva a mul colaborării concrete din luarea fără întîrziere & con prin negoc!eri între Marea tinde posibilităţile de dezvol 0 Ţările Pieţei comune
pînă la 29 ore de întreru Roma o demonstraţie de soli restării muncitorilor şi altor tre cele două ţări. vorbirilor privind Gibraltaru] Britanie şi Spania. tare a legăturilor dintre între deţin in prezent cea mai ma
pere totală a traficului ca daritate |a care au participat cetâţen». Telegrame de protest In aceeaşi zi, Jens Otto Krag „pentru a pune capăt situaţiei Pe de altă parte, Comitetul prinderile economice din a re parte din rezervele de
re a avut loc din noap tineri de diferite tendinţe poli au fost trimise şi de alte orga şl ministrul afacerilor externe, de colonie a acestui teritoriu” - a respins o rezoluţie britanică ceastă parte a ţării, O parte aur ale lum ii occidentale şi
tea de 1 septembrie ş! in tice. Împreună cu ei au de Tvan Başev au semnat un a- Rezoluţia — propusă de Irak. care propunea amînarea dez din noul port urmează să fie anume, 15,2 miliarde dolari,
cursul zilei de 2 septembrie. monstrat studenţi şi intelectu nizaţii şi personalităţi din via Chile. Uruguay şi Siria — a- foţă de 13,2 miliarde cit de
Clişeul alăturat prezintă un ali greci, rude ale antifascişti ţa politică şi culturală din eord referitor lu desfiinţarea preclazi câ referendumul baterilor pentru o dată ulteri dată în folosinţă pînă la sfîr- ţin Statele Unite, se arată
aspect al metamorfozei tra lor aflaţi în închisori. Au fost Italia, vizelor între cele două ţâri. proiectat de Marea Britanie oară referendumului. şitul anului 1971. intr-un raport al Institutu
ficului suedez declamate versuri ale poetului lui industrial din K6ln.
lannîs Rltsos, întemniţat în ţoa ■ a n m mmt mmmm M i ■ m m m m H m i m a
Insula Leros. însoţite de lu
0 Departamentul de Stat
crări muzicale din creaţia lu! tăsile de locuitori oleră Ima al SU.A. a anunţat că mi
Theodorakis. ii ginea dezolantă şl tristă a In nistrul de externe al Cana
La Milano, organizaţiile lo curilor jeluite. dei, Paul Martin, va sosi la
cale ale P C I, P.S.U., Partidu I Prea mulţi „crocodili în pirogă . Cind va avea loc şi care va 7 septembrie in S U.A. El va
lui Democrat Creştin, PSIUP ll epilogul ultimelor tulburări avea convorbiri cu secreta
'din Congo f rul de stat Dean Rvsk şi cu
Deocamdată, pronosticurile reprezentantul permanent al
(Urmară din pag. 1) este astlel lipsit de semnifica ţiuni ce alectau interesele plica guvernului de la Kinsha- apar hazardate. In orice caz la Statelor Unite la O.N.U., A• -
ţie faptul cd recent, în saleu- trusturilor belgiene. America sa şi a tinerei armate naţio Kinshasa nu se mai pune la thur Goldberg, in legătură cu
rlle unei bănci din Pretoria a nii Insă. scrie ziarul „Drapeau nale congoleze. Tentativele de îndoială laptul că în cele din apropiata sesiune a Adunării
cur/. Acţiunile întreprinse în /os/ depusă discret suma de rouge", au căzui de acord cu sabotaj ce trebuiau sd pro urmă mercenarii vor îi învinşi. Generale a O./V.U.
cadrul procesului anevoios de 1,5 milioane lire sterline pen neocoloniaJişlii belgieni, apre voace dezorganizarea, econo Pentru guvernul congolez im
„congolizate a Congoului” tru susţinerea mercenarilor ciind că Mobutu merge prea mică a Katangăi au lost de la portant este insă cind ar ur 0 In capitala ghaneză s-a
(ca etape esenfia/e amintim lui Schramme. Din punct de departe şi că trebuie în tot începui descoperite şi împie ma să fie realizat acest lucru. semnat un acord potrivit că
înlocuirea companiei belgiene vedere economic,, aceste mă cazul să i se blocheze drumul dicate. acţiunea mercenarilor Ţara se află angrenată Intr-un ruia R.F. a Germaniei va a-
Union Miniere du Hout Ka- suri lezează destul de puter spre congolizare". Privirile a povestită de însuşi Bob De- elorl uriaş de dezvoltare a e corda Ghanei un împrumut
tanga cu o societate naţională, nic interesele unor companii numeroase cercuri occidentale nard a avut şi ea aceeaşi conomiei naţionale şl răscoala tn valoare de 2 milioane lire
elaborarea unui nou cod mi occidentale, adăugind dimen s-au îndreptat atunci din nou soartă. mercena'i/or pe lingă implica sterline. El va fi destinat a-
nier ce reglementează investi siuni" noi conlliclului deja spre Moise Chombe, omul ul Iri prezent,' aproape In în ţiile de ordin politic a produs chiziţionării de echipament
ţiile de capital străin In in existent Intre ele. Căci dacă timei şanse; menit să reia pu treaga tară viata revine la şi serioase pagube economice: pentru telecomunicaţii, ma
dustria minieră, cea mai im pină la proclamarea Indepen terea şi sd exercite o politică normal. Numai oraşul Bukavu. o mare parte a navelor com şini industriale şi agricole.
portantă din tară, preluarea de dentei economia congoleză e „ moderată" („Aurore*'}. un imens parc tropical cu panie,/ lluviale distruse, nu
către guvern a comercializării ra dominată net de trusturile In acest sens a şi lost în case cochete. înecate In vei- meroase poduri aruncate în 0 După cum. relatează a
producţiei de ciment ele) sini belgiene, după 1960 se consta tocmii an plan de bălaie : aşa- deaţâ. continuă să se a//« }n aer, o reducere considerabilă genţia France Presse, „Bel
considerate a avea profunde tă o penetraţie tot mal accen zisa acţiune Kerllis. cart pre mîinile mercenarilor. Oraşul e a exporturilor concomitentă gia va dispune in curind de
implicaţii atlf politice cit fi tuată a capitalului american. vedea ca o primă etapă sabo aproape In întregime pustiu, cu creştetea cheltuielilor mi o legislaţie mai eficace pri
economice. Cele politice deri Fără îndoială că monopolurile tatul economic, apoi răscoala căci cea mal mare parte a litare şi a celor suplimentare. vind lupta contra recrutării
a vă d;n poziţia geografică a americane şi-au luai toate mă mercenarilor (mulţi dintre el populaţiei s-a refugiat. Pe Dar penlru a reface strică şi angajării mercenarilorM.
tă rii: Un Congo slabii si pu surile pentru a-şi „înghesui" fuseseră anga}aţl chiar de străzile din zl în zl mai mur ciunile provocate şi penlru a Consiliul de M iniştri a apro
ternic este privit ca un adevă partenerii belgieni. Nu e deci Chombe) şi în slîrşil răsturna dare rătăceşte numai clte un se relua efortul de dezvoltare bat un proiect de lege care
rat atentat la securitate" de exclus ca într-o anumită eta rea actualului guvern. Dar cline flămlnd, gloanje de mi şi consolidare a economiei na reglementează efectuarea ser
către pi ime jdiosii săi vecini, planul, excelent pe hirtie, cu tralieră sînt Jnlipte în ziduri ţionale trebuie m ahînllt ca viciilor intr-o armată sau tru
rasiştii albi din Rhodesia, A fri pă ele sd li încurajat Kinsha- prindea o lacună care i-a lost şi trotuare, iar magazinele cu nici un crocodil să nu se mal pă ce se găseşte pe terito
ca de Sud. sau Angola. Nu sa să întreprindă anumite ac fatală : el neglija complet re vitrinele sparte şi casele pă- ,‘alle In pirogă", riul unui stat străin.
BZBAOfLA |3 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i fir. Dr. Petro Groxe ar, 38. teleloo U îl, HM, 1317, T1PAPUL întreprindere* poligrafici Hunedoera-I*▼•. 40.065