Page 2 - Drumul_socialismului_1967_09

2 D R U M U L S O C IA L IS M U L U I N r. 3 9 3 8

şi Moldovan, cei cărora le fu­ flatâ în cursa de probă. Abia
sesem maistru pînă prin ‘46. spre seară pleca acasă, după
SAIlârACTlA DE ii M - De atunci şi-au luat zborul. ce se încredinţa că a doua zi
totul avea să meargă normal.
Au invătat mai departe... Tot
aşa am mai intîlnit unul pe
la Oradea sau Baia Mare... Trebuiau întoarse locomoti­
vele de la depou, apoi intro­
Trăiam alături de el, emo­ duse in hală, se cerea multă
ţia revederii cu cei pe care-! manevră care stingherea ac­
tivitatea de dimineaţă".
HÎNE l i f t (0IEO 1VD IU 1 învăţase meserie, bucuria as- şi maistrului Crişan care
— Aşa i-am spus să facă
cnnsâ in sufletul său. Fă­
ceam legătura cu spusele se­
cretarului organizaţiei de ba­ mi-a luat locul. E un om de
ză : „Prin principialitate şi treabă. Am încredere în el —
Pe poarta Uzinei de repa­ ţie. mărturisea tovarăşul Pe­ le-ai afla acum în altă parte, perseverenţă şi-a cîştigat el a linut sa precizeze cel pe care
şi acum îl mai preocupă soar­
rat material rulant din Sime- tru Hâlâlai, secretarul orga­ nu ? stima oamenilor din subordi­ ta locomotivelor intrate in
ria intră un om, pe care nizaţiei de bază nr. 1 de la Apoi discuţia noastră a lu­ ne. Niciodată nu a nedreptă­ reparaţie la Simeria.
portarul îl salută respectuos, montaj. Şi nu se putea să nu at cu totul altă întorsătură, ţit pc cineva. Cînlărea bine
şi-l întrebă de sănătate. mai găsească el cîte ceva la argumentînd legătura lui cu lucrurile şi cînd nu reuşea ...In prima zi de pensie, Ion
Schiţă apoi un gest care în­ probele locomotivelor-. Pe loc meseria să ajungă la un rezultat c- Morar s-a prezentat la secre­
seamnă pentru cel care lăsa­ decidea şi ce trebuie făcut — Eram la Timişoara. An­ chitabil. sc sfătuia cu biroul tarul organizaţiei de. bază.
se din mînâ minerul porţii pentru înlăturarea neajunsu­ chetam comportarea unei lo­ organizaţiei de bază, cu maj — Talonul de mutare ?
— Dimpotrivă, vreau să ră-
că poate să-şi crntinuc dru­ rilor. Ca un medic care de­ comotive reparată la noi. Mi mulţi comunişti din secţie. min în aceeaşi organizaţie.
mul. pistează virusul unei boli ne­ s-a spus că penele de gardă Gu oamenii facem doar pla­ Eu doar locomolivist mă
nul, spunea el. Lor le cerem
Intre tovarăşii lui de mun­ însemnate dar- rar e poate do­ ar fi prea slabe şi că defectul si calilate si ritmicitate vi ştiu Rog să-mi satisfaceţi a-
că se simţea minunat. Zilnic borî pe omul ce se crede să­ ne apar ţine. Împreună cu doi prel de cost redus Să vedem ceaştâ cerere.
avea cu fiecare dintre ei dc nătos". ingineri de acolo, le-am veri­ deci cu ce le venim în aju­ Numele comunistului Ion
schimbat o vorbâ-douâ. îşi Morar era locomolivist cu ficat cu atenţie sporită. Pe­ tor. Aşa veneau de la el Morar nu a fost şters
cucerise stima tuturor de­ experienţă. FI i-a ajutat şi nele erau destul de bune E­ propuner i de organizare mai din oartea de evidenţă
a lungul celor 33 dc ani dc pe alţii să devină ca el. .me­ ra vorba de cu totul altceva bună a muncii, de adaptare a organizaţiei dc bază. Peh-
activitate. Cu „ni lui" se vede dic", şi chiar- să-: întreacă. şi cei doi ingineri s-au con­ a forţei şi priceperii fiecăru­ Iru el, acest lucru valorează
acum mai rar, de obicei doar — Dumnealalc îţi place vins de acest lucru. Tare ia la cerinţele producţiei. Iar mult. El are satisfacţia de a
după terminarea programu­ mesei ia pe care ţi-ai ales-o ? mult m-am bucurat atunci. la un lucru bine făcut, con­ fi util colectivuiu' în care a
lui de lucru. Ion Morar îşi Nu atît pentru că nu s-a dove­ chidea cu „se pc-ate şi mai lucrat mai bine de trei dece­
vede de-ale casei, îşi împrej- m-a întrebat In scurt timp bine". Şi faptele oamenilor nii. Roate de oceeo nu s-a
muieşte curtea, îngrijeşte rle după ce intrasem in vorbă cu dit îndoielnică calitatea mun­ pe care-i îndruma, demon­ desprins cu totul de vechile-i
grădină, îşi vizitează de cîte- el Mă pregăteam să-i răs­ cii noastre, ci pentru surpri­ strau acest adevăr". preocupări. Foştilor tovarăşi
va ori pe zi nepoţelul. Dar pund afirmativ, deşi nu bă­ za ce mi-au oferit-o ei. Ştii „Nu-i cerea nimeni, dor ci de muncă le-a rămas apro­
oîte nu face un pensionar, nuiam unde ţinteşte întreba­ cine erau aceşti doî oameni? era prezent in atelier cu mult piat. De aceea şi portarul îi
bunic şi bun gospodar ? rea. Bănuiesc că da, a răs­ De fapt, nici eu nu i-am re­ înainte de ora 7. Ora plecă­ răspunde la salul cu aceeaşi
căldură în glas,,.
„Avea parcă simţul dezvol­ puns tot el. Nici nu cred alt­ cunoscut pînă nu mi-au spus. rii ÎI găsea tot la poarta De­ ÎN EDITURA POLITICĂ
tat numai spre această direc­ fel pentry că dacă n-ar fi aşa, Nu erau alţii decît Mureşan vei ori pe vreo locomotivă a- I. CIOBANI)
AU APARUT:

Anton Stoianovici, Din experienţa comitetelor sin-
nice organizate la U.R.U.M. OGLINDA iN CARE SE REFLECTA Ştefan Olteanu : cole de stat.
diaalelor din unităţile agri­
In cadrul lectoratelor teh­
Petroşani au fost abordate 80 p., 1 leu şi Mut'
h
o scamă dc probleme im­ P. lanculescu, Mişcarea de rr.asfi a inovato­ Fabri
producţie cum sînt îmbu­ NOILE CONDIŢII DE LUCRU R. Bcschca : rilor şi raţionalizatorilor. lc f
portante privind reducerea
Scbe-
cheltuielilor materiale
de
88 p.,
1,25 lei
nătăţirea calităţii pieselor E. Varga : Studii de economie capitalistă tc
moi
Creşterea continuă a înzes­ tovarăşa Paraschiva Oprea, in­ schimbe perforatorul de­ — Dacă se analizează acti­ 392 p., 11,50 lei
trării tehnice, folosirea pe sca­ giner principal în cadrul ser­ fect, să caute artificierul. vitatea muncitorilor auxiliari
Schimburi de ră toi mai largă u noilor ma­ viciului organizarea mun­ Am încercat -să înlăturăm cie Ia E. M. Deva se constată
încărcare a
marii
o bună
cii. Altfel nu-şi găsesc justifi­
teriale de susţinere cu durată
îndelungată de întrebuinţare, carea eforturile care se fac aceste pierderi de timp dotînd majorităţi a lucrătorilor, aş Timpul e un sfetnic b u n : .-jir
experienţă organizarea superioară a pro­ pentru dotarea cu noi \nr*i.jloa- corespunzător fronturile de lu- spune chiar- necesitatea lor.
Ceea ce ere:! însă că nu este
ducţiei şi a muncii in unităţile
miniere au condus la crearea normal e consumul mare dc
unor noi condiţii de luciu. E- forţă de muncă pentru unele
turnate, reducerea rebutu­ feotul modernizării îl resimie operaţii grele care pot fi me­
rilor, îmbunătăţirea prelu­ direct fiecare lucrător, fie că Discuţie cu specialişti canizate. Citez doar cîleva e­ Interzice tărăgănarea lucră
crării mecanice ş.a.m d. munceşte în abataj sau în com­ xemple. Golirea vagonetelor !a
Pentru mai buna înţelege­ partimentul de deservire. Modul halda de steril se face prin
re a temelor discutate şi a­ în care aceste condiţii se re­ de la I. M. Deva răsturnarea lor manuală, iar
sigurarea aplicabilităţii lor flectă în normele tehnice a materialul se trage cu sapa. rilor la noile spaţii comerci
cu maximum dc eficienţă constituit obiectul unei discu­ Or, toată această operaţie s-ar
au fost organizate schim­ ţii colective organizată la în­ putea efectua cu ajutorul unui
buri de experienţă in ca­ treprinderea minieră Deva. ce tehnice. Pornind de la a- cru etalon. Echipa a primit culbutor mobil. Se consumă Deşi ne aflăm într-o perioa­ Io sulă pe total activitate .şî planul anual vorbeşte de ‘
dru! secţiilor uzinei. ceastâ premisă, in unităţile în­ perforator de rezervă, lemnuj multă foi tă de muncă la trnns- dă de timp relativ înaintată, sine despre această situaţi
Cu prilejul schimbului de — Normele trebuie să fie o treprinderii se desfăşoară o a fost introdus pînă Ia nive­ bordarea balastului din cami­ 10,3 la sută la construcţii-mon- Constructorii zic că n-av*~
experienţă ce a avut loc la oglindă în care să sc reflecte largă acţiune dc corelare a lul feliei, iar puşcarca s-n fă­ oane în vagoncte. Utilizarea si­ Directa comercială regională taj. Sînt rezultate prin care de ales : ori aici, or' 'a
cu fidelitate toate schimbă­
secţia turnătorii, maiştrii rile survenite în procesul de normelor cu noile condiţii de cut la orele stabilite. Urma­ lozului pentru rambleu (care continuă să prezinte un nivel nu se asigură recuperarea ră- te. Lipsa materiali1 ’ "Jl-u.
mînerilor în urmă şi darea în
necorespunzător de îndeplinire
Titus Poştcnaru, Ghcorghc luciu -create prin aplicarea rea ? A crescut productivitatea stă nefolosit) per.lru depozi­ a sarcinilor de plan în dome­ exploatare a lucrărilor plani­ şi a foitei de mur . i-a
Maghiaro şl Mihni Popcscu producţie. In aceasta constă măsurilor- adoptate în baza stu­ muncii. tarea balastului ar rezolva cu niul investiţiilor. In primele ficate. Din controalele efectua­ terminat să aleagă varlan'
au tinut,scurte expuneri. caracterul dinamic, aş spune diilor privind organizarea su­ — Preintimpinnrca pierderi­ cheltuieli minime mai multe 7 luni realizările totale se-ri­ te de inspectorii Băncii de in­ care, evident, nu < tiv ine h
I. nERTOTI activ, al normării, fapt ce se perioară a producţiei şi a lor <le timp însă este condi­ probleme Crearea unui stoc dică la abia 52,9 la sută din vestiţii am reuşit să ne for­ neficiorului. In coMractul
corespondent concretizează în creşterea pro­ muncii. ţionala de felul in care se lu­ lampon de materiale de masă. planul anual. menţinindu-se măm o părere asupra cauzelor antrepriză încheiat cu T.RT
ductivităţii muncii — spunea — V-aţi referit la condiţiile crează în compartimentul <lc ar elimina risipa şi s-ar reduce mai ridicate doar la activita­ care au frînat desfăşurarea lu­ nu se stipulează nicăieri v-
noi care s-au creat in unităţile deservire In ce fel se core­ consumul de forţă de mun­ tea de constructii-inontaj. D;n- crărilor în ritmul cerut. La clauză potrivit căreia Direct
•întreprinderii. N-aţi vrea să lează activitatea muncitorilor că. In esenţă insă trebuie tr-un volum -de lucrări de . depozitul de mobilă din Hune- - comercială regională, în >
concretizaţi?' ' auxiliari şi de deservire cu avut în vedere că dacă nu sc 17 53.1.00(1' lei s-au executat şi doara, şantierul nr. 4 al ' de deficiente interne ale'm
• — Pentru că - • deocamdată cea a minerilor din abataje ? iau măsuri de reducere a dat în folosinţă doar obiective l.C.S.H a realizat doar -23,5 la struetorului, să fie lăsată
grupa de normare alcătuită la — Rezolvarea acestei proble­ efortului fizic, consumul dc ce valorează 2.007.000 lei, ceea sută din prevederile anuale. planul al doilea ' ».
w m t■ nivelul întreprinderii îşi des­ me nu este chiar nlît de sim­ forţă dc muncă in activitatea ce reprezintă o realizare de Ceea ce a afectat în mod spe­ Ciudat este că nu numai •
făşoară activitatea la E. M. plă — intervine in discuţie auxiliară şi de deservire sc va numai 11.8 la sută din planul cial rezultatele este sistemul treprenorii manifestă inconv
Deva, urmînd sâ studieze apoi tehnicianul Alfred Fogel din menţine ridicat. aferent întregului an 10(>7. de lucru preferenţial, adoptat ven(c in privinţa ritmului*1
exploatările Muncelul Mic şi grupa de normare — deoarece — Acţiunea întreprinsă în Deci. după cum se vede din în detrimentul acestui obiect execuţie; vorbe prea bune-
Ruşchiţa pentru a putea ela­ omul nu execută, de exemplu, cele 11 ei exploatări, Deva, cifrele indicate, pe toate fron­ de maximă necesitate pentru se pot spune nici despre^
bora normative pe baza căro­ transportul lemnului de la su­ Muncelul Mic şi Ruşchiţa — turile, cu rare excepţii, reali­ organele de corner;.,Punîndu-se nările pe care le efeclu
ra se vor întocmi norme teh­ prafaţă pînă la iocul de mun­ conchide tovar ăşa Oprea — vi- zările sini submediocre sau mi­ accent deosebit pe finalizarea Direcţia comercială regi o
nice complexe, mă voi referi că. ci numai o anumită ope­ zeazâ tocmai stabilirea nceloi nimale. Faptul că punctele co­ execuţiei Complexului comer­ în reflie proprie. La mai
la Deva. Aici, s-au efectuat raţie pe o anumită distanţă. rezerve care stau lu îndemma. merciale nr. 1, 2 şi 3. precum cial central, ritmul de muncă nele săteşti din Bunila şi !
deja observaţii şi cronome- De aceea pentru a stabili gra­ fiecărui colectiv. Evident, în şi restul lucrărilor de la‘Com­ la depozit a scăzut. Situaţia realizările reprezintă doa
trări pentru a se stabili gra­ dul de ocupare a muncitori­ majoritatea lor- esle vorba des­ plexul comerciai din cartierul creată se motivează pe seama la sulă din plănui anuali
dul de ocupare şi se pot face lor auxiliari delimităm. înlii pre problema de organizare su­ Aeroport al oraşului Petroşani lipsei de forţă dc muncă;' pe. nsta pentru că munca nui
unele prezumţii. Observaţiile zona de deservire şi atribuţi­ perioară a producţiei si a au fost terminate este un lu­ greutfttilc implicite provocate bine organizată, aprovi?
la locurile de muncă etalon ile ce cad în sarcina lor. Nu muncii. Rezolvarea lor cade în cru meritoriu, dar. din păca­ din această cauză. Interesele rea cu materiale se face
special amenajate pentru fie­ este vorba de un flux con­ sarcina conducerilor tehnice ale te, cu o floare — două, nu se beneficiarului, ale economiei • ele. Dacă lucrurije cor,
care categorie de lucrare, au tinuu, ci de lucru după nece­ exploatăr ilor miniere. Fără în­ face primăvară. în u ltim ă instanţă, nu pot ac­ astfel se pare că Direct*
evidenţiat faptul că in condi­ sitate, munca lucrătorului au­ doială însă, in noile normative Umbra nerealizărilor de an­ cepta 6 astfel de scuză» Con­ merriâlâ nu-şi prea cu^
ţiile optime de aprovizionare xiliar fiind legală de o întrea­ ce sc vor elabora pe baza stu­ samblu, generată de situaţia structorii ău dator ia să se des­ interesele.
şi funcţionare a utilajelor, in­ gă serie de factori. diilor ce le efectuăm vom ţine precară întîlnită la majorita­ făşoare în ritm egal pe lucră­ In sfîrşil, volumul d.
troducerea maşinilor de încăr­ — Aceasta nu este unica po­ scama atît dc noile condiţii tea obiectivelor, estompează rile a căror execuţie le-a fost ductie la obiectivele con
cat în# abataje şi măsurile de sibilitate de reducere a perso­ create prin extinderea mecani­ pînă' şi ceea ce este bun. fn încredinţată, căci pentru aceas­ le este diminuat şi d
organizare aplicate au dus la nalului auxiliar-. Mecanizarea zării procesului de producţie, ciuda faptului că iulie a ofe­ ta li s-au pus la dispoziţie toate neasîgurârii fondurilor r
scurtarea duratei unor opera­ unor operaţii este o premisă cît şi de rezervele de creştere rit un excelent timp de e- mijloacele necesare. Probleme­ participare, car e se i ic'
ţii. rămînînd**astfel timp dis­ sigură Ce preconizaţi in a­ a productivităţii muncii. xeculie, ritmul mediu al rea­ le interne ale constructorului' aproape un milion lei. 1
ponibil în cadrul unui ciclu de ceastă direcţie? S. POl> lizărilor s-a ridicat la abia 7,6 îl privesc doar pe constructor ire 1 .n.V.L.F. Deva şi U
producţie si de loc reţeaua comercială Hunedoara pentru punctele m
— S-a mai constatat însă că care trebuie să se dezvolte complexul comercial din Pe­
in condiţii obişnuite de luciu spre a putea satisface necesi­ troşani şi respectiv Petrîla
minerii pierd timp pentru tre­ tăţile populaţiei. Dacă e vorba Timpul este înaintat. Şi pe
buri mărunte, neproductive — de preferinţe putem arăta si măsură ce trece interzice tă­
a completat tehnicianul Gheor- situaţia de la Complexul co­ răgănarea execuţiei la obiecti­
ghe Iovan ‘din grupa de mercial din Petri la pe care ÎI vele ce fac obiectul planului
normare. Ei sînt nevoiţi de investiţii al Direcţiei co­
să meargă după lemn, sâ construieşte T.R.C.K. La dala merciale regionale. De aceea
verificării noastre accentul
este necesar ca şantierele
muncii cădea nemijlocit pe l.C.S.H. si T.RC.Tl care con­
construcţiile de locuinţe şi struiesc asemenea obiective să
foarte puţin era .văzut" si ia măsuri de aprovizionare dj
La usc&torut fix de ce­ materiale, sâ repartizeze nu­
reale dc la baza de recep­ complexul. De altfel, realiza­ mărul necesar de muncitori,
ţie Sebeş se aduce la STAS rea a numai 39 la sută din să impulsioneze ritmul de lu­
întreaga cantitntc dc se­ cru pentru a evita continua­
minţe depozitate aici. rea execuţiei în perioada rece
Foto ; I. TEREK a anului. Rilnml lucrărilor la
Ruda şi Bunila impune Direc­
Fabrica chimică Orăştic. ţiei comerciale o reconsiderare
a propriului slil de muncă. în
Aspect dinlr-o sală de fini­ sensul organizării mai judici­
sat bunuri dc larg consum. oase a aprovizionării cu ma­
teriale.
P ete negre în ţinuta ves Foto : V. ONOIU directorul sucursalei regionale
TOMA CAZACU
Hunedoara a Băncii
dc Investiţii
i i m e n i a r â a ospătarilor După încheierea fazei regio­

nale a celui de al VUI-lea con­
(Urmare din pag. 1) la reproşul unui consumator lulia stăm de vorbă cu lovară- ■ curs al artiştilor amatori, ju­
corc avea pretenţia să fie ser­ $ul Octavian Moldovan, tehno- I riu] a stabilit pe locul I urmă­ s a s
n clipă care cîndva a fost vit în mod civilizat, un ospătar log principal la serviciul aii- I toarele loi maţii şi interpreţi :
•i aă. i-a retezat-o scurt : mentatle publică Sîntem osi- ! FORMAŢII CORALE MIXTE
Am vizitat buletul „Sebeşul" — Cînd eram eu ospătar, gurali că „în toate controalele I Cămine culturale : Corul că­
gradina dc vară a restau- dumneata nici nu erai pc lume! pe care le facem, dăm indicaţii, ■ minului cultura! din Dobra, gag. raionul Sebeş fractara" Alba lulia ; Coope­
,nurliii nr. 2 din Sebeş. Din In problema curăţeniei, tova­ sancţionăm pe acei care se ■ raionul Uia ; Case dc cultură: ORCHESTRE DE MUZICA rative meşteşugăreşti: Briga­ dansuri a Combinatului side­ calelor din Deva ; Cooperati­
pAcate. aceleaşi constatări nc- răşul Badinschi ne-a declarat abat de la regulile de igienă, | Corul Casei raionale de cul­ UŞOARA rurgic Hunedoara ; Cooperati­ ve meşteşugăreşti : Iancu Ma­
r acute, de$i tovarăşul Roman că o consideră rezolvată. Noi care nu au ţinută corespunzi- • tură din Orăşlie : Sindicate : Case de cultură : Orchestra da artistică a Cooperativei ve meşteşugăreşti: Formaţia riana, Cooperativa „Viaţă
„Jiul" Petroşani.
li şoiu, preşedintele cooperati­ adăugăm că mai sînt loarle toare". Dar unde-i eficienta 1 Coiul Combinatului siderur­ Casei orăşeneşti de cultură FORMAŢII DE ESTRADA cie dansuri a Cooperativei nouă" Orăştie, Ghiţa Vâslii-
vei de consum din Sebeş, ne multe de făcut. Cînd spunem acestor controale ? In calea • gic Hunedoara. „Jiul", din' Petroşani. ca, cooperativa „Mureşul" Al­
- lata ca llecare lucrător are aceosta ne gindim în mod deo­ noastră n-a ieşit. Am fi vrut J «FORMAŢII CORALE DK Hunedoara. Sindicate : Orches­ Sindicale: Formaţia de es­ GRUPURI VOCALE ba lulia.
tradă a Clubului sindicatelor
'-4 halate albe sau bluze, bo­ sebit la bluzele ospătarilor şi să intîlnim un ospătar cu pan- | VOCI EGALE DE FEMEI tra Combinatului siderurgic din Deva. Cămine culturale: Grupul MUZICA UŞOARA
ţi» te, şerveţele ctc. Au, doar halatele barmanelor, la fetele tofii lustruiţi, pantaloni negri ■ Casc de cultură : Cor ul Ca­ Hunedoara. vocal al Căminului cultural Casc dc cultură : Aldea
ră nu le folosesc aşa cum tre- de mese, la capetele de ţigări la dungă, bluză albă să scli- I sei orăşeneşti de cultură din FANFARE CE ANSAMBLURI FOLCLORI­ din Simeria Veche, oraşul re­ loan, Casa raională de cultu­
uie şi nimeni nu*i trage la do pe jos etc. pească, călcată si apretalâ. ser- | Hunedoara. Cămine culturale: Fanfara Cămine culturalo: Ansam­ gional Deva ; Casc de cultură: ră din Sebeş; Sindicate: Po­
ispundere. Cînd intri la restaurantul velelul curat pe mină, tuns si ■ CORURI DE CAMERA Căminului cultural din Apol- Grupul vocal al Casei raiona­ pa Adrian, Combinatul side­
Restaurantul „Dacia" din „Strugurul" din Alba lulia, fă­ bărbierit proaspăt, cămaşă albă I Sindicate : Corul sindicatu­ dul de Sus. raionul Sebeş ; blul folcloric al căminelor cul­ le de cultură din Haţeg Sindi­ rurgic din Hunedoara şi Pi-
Alba lulia a îost renovat în ră să vrei. ochii ţi se opresc cu guler tare $i papion etc. I lui sanitar din Brad. Case de cultură ; Fanfar a Ca­ turale din Poiana şi Jina, ra­ cate : Grupul vocal al Clubu­ tini Angela, întreprinderea
-irimăvara acestui an, interio­ asupra unei găleţi cu murdărie Spre regretul nostru nu ni s-a J ORCHESTRE POPULARE sei ■ raionale de cultură din ionul Sebeş ; Casc dc cultură: lui C F.R*. Teius. „Căprioara" Sebeş.
ri vopsit, pe jos s-a aşternut caro tronează, tocmai lingă oferit ocazio. ; (TARAFURI) Sebeş; Sindicate: Fanfara Ansamblul folcloric al Casei SOLIŞTI VOCALI MUZICA SOLIŞTI INSTRUMEN­
noleuro ele. Dar nici aici nu bar. Dar tovarăşul Nlcolae Conducătorii organizaţiilor B Cămine culturale: Taraful Clubului sindicatelor din I’e- raionale de cultură din Uia. POPULARA TIŞTI
tu putut remarca ceva deosebit Nosescu, responsabilul localu­ comerciale ou datoria să adio- | Căminului cultural din Va(a lrila. FORMAŢII DE DANSURI Cămine culturale: Morarii Cămine culturale: Rus Va-
in ţinuta ospotorilor, în igiena lui, ne-a osîgurot că... este nez.c de urgentă pentru curma- | de Jos. raionul B-ad. BRIGĂZI ARTISTICE POPULARE Rica şi Ursu Maria de la Că­ sile. clarinet — Căminul cul­
curăţenia generală a localu- schimbată cînd se umple. Neo­ rea stării de neglijentă şi ne- • Casc dc cultură : Taraful Cămine culturale: Brigada Cămine culturale : Formaţia minul cui turn] din Gîrbova, tural din Vata, raionul Brad;
li. Împreună cu tovarăşul rânduiala si murdăria din local păsare care s-a cuibărit în Io- I Casei raionale de cultură dur artistică a Căminului cultura, de dansuri a Căminului cultu­ raionul Sebeş ; Casc de cul­ Ca.sc dc cultură : Şugar Io­
loan Badinschi, responsabilul sini date pe seamo... zilei dc caluri. în privinln iqienei si a I Orâştîe ; Sindicate : Taraful din Pelreşli, raionul Sebeş : ral din Peleloa, raionul Alba tură : Gligor Mariana, Casa nel — saxofon — Casa raio­
*îstourantuUii, am urmărit felul tîrq Credem că atunci cînd limitei vestimentare a lucrăto- J Clubului sindicalelor din Lo- Casc de cultură : Brigada ar­ şi formoţia de căluşari a că­ raională de cultură din Haţeg nală de ciutură din Mia şi
ura serveau ospătarii. Pahare­ aşteptăm clienli multî, ar tre­ rilor din alimentaţia publică. B nea. tistică a Cosei raionale de minelor culturale din Romos şi Adam Maria. Casa orăşe­ Olteanu Mircea — acordeon -
le erau purtate în mîini. nu pe bui să lim cel mai bl ne pregă­ Rezolvarea ei va Merge petele ■ FORMAŢII DE INSTRUMEN­ cultură din Alba M ia ; Sin­ Şibot, Beriu şi Vinerea din nească de cu 1 tură din Hune­ Casa orăşenească de cultură
tăvi. farfuriile cu mîncare la tiţi ca să-l putem satisface. $î existenţe, sporind prestiqiul I TE POPULARE dicate: Brigada artistică n raionul Orăşlie ; Casc dc cui- doara ; Sindicate : Tudor Ma­ din Hunedoara; Sindicale:
r el, tiu am văzut nici un ospă- nu invers. lucrătorilor din comerţ în ochii e Cămine culluralc: Fluiera- f CS. Hunedoara si brigada tură : Formaţia de dansuri ria. Clubul sindicatelor- din Drâgan Alexandru — trompe­
ar cu şerveţel pe mină ete. Ba La O.C.L. Comerţ mixt Alba miilor de consumatori. 1 şit Căminului cultural din Şu- artistică a Intrepi M erii „Re­ n Cas: raionale de cultură din Gurabarza, raionul Brad şi tă — Clubul sindicatelor din
° ‘ cş; Sindicate : Formaţia de
Râdoi Dumitru, Clubul sindi­
Lupenî.