Page 27 - Drumul_socialismului_1967_09
P. 27
4 D R U M U L S O C IA L IS M U L U I N r. 3 9 4 4
VIATA INTERNAŢIONALA
V
DELEGAŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA W A L D E C K R O C H E T : Guvernul
LA SESIUNEA A XXII-A A ADUNĂRII GENERALE Dacă Franţa se va ţine in afara peruvian
A ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE blocurilor militare va avea a demisionat
Consiliul de Miniştri a nu permanent al Republicii So ambasador, directorul Institu
mit delegaţia Republicii So cialiste România la O N U , tului de cercetări economice libertate deplină de iniţiativă LIMA 7 (Agerpres).
cialiste România la cea de-a Mia Gro/.a, vicepreşedintă a al Academiei Republicii Socia- Guvernul peruvian condus
XXII-e sesiune a Adunăm Marii Adunări Naţionale a Re iisle România, Petre Tânâsie PARIS — Corespondentul tate deplină de Iniţiativă pen de Danie) Becerra de la Fior
Generale a O.N.U. Delegaţia publicii Socialiste România, ş: şi Mircea Predescu, directori Agerpres, Al. Gheorghiu, tru a acţiona în favoarea coo a demisionat miercuri, ca ur
este formată din tovarăşii : Cornel Burtică, ambasadorul în Ministerul Afacerilor Ex transmite : Waldeck Rochet, perării cu toate ţările inclusiv mare a înrăutăţirii situaţiei e
Corneliu Mănescu, ministrul Republicii Socialiste România terne, şi Ion Moraru, consili secretarul general al Partidu cu ţările socialiste". conomice a ţârii reflectate
la
adoptată
prin hotârîrea
afacerilor externe, şeful dele la Roma — membri ai dele er la Misiunea permanentă a lui Comunist Francez, s-a o Examînînd unele chestiuni sfîrşitu] sâptâmînii trecute de
gaţiei. Mircea Maliţa, adjunct gaţiei ; Nieolae Ecobescu, am Republicii Socialiste România cupat într-o conferinţă de pre interne din Franţa, Waldeck a se proceda la o devalorizare
al ministrului afacerilor ex basador, reprezentantul per la ON U. — membri supleanţi să ţinută miercuri de unele Rochet a criticat politica so a monedei naţionale, conside
terne, locţiitorul şefului dele manent al Republicii Socialis ai delegaţiei. probleme de politică externă cială a guvernului şi. îndeo rată pînâ acum printre cele
gaţiei. Gheorghe Diaconescu. te România la Oficiul O.N.U. Delegaţia va fi însoţită de şi internă. El a reafirmat po sebi. ordonanţele promulgate maj puternice din ţările Ame-
ambasador, reprezentantul — Geneva, Costin Murgescu, consilieri şi experţi. ziţia P.C. Francez faţă de recent. El a expus programul ricii Latine. Preşedintele Re
războiul din Vietnam, cerînd de reforme economice şi so publicii Peru, Fernando Bela-
încetarea imediată a bombar ciale al P.C. Francez, relevînd unde Terry, a acceptat demi
La Consiliul Naţiunilor Unîde damentelor asupra R. D. Viet că între acest program şl cel Intieprinderea .Vassil Kolarov*' din Solia, R.P. Bulga sia. Joi dimineaţa, s-a anunţat
nam, retragerea
trupelor şi
că criza guvernamentală a (ost
al Federaţiei
Stîngii Demo
desfiinţarea bazelor americane cratice şî Socialiste există nu ria. produce transformatoare de diferite tipuri. soluţionată, preşedintele nu
în Vietnamul de sud. In pro meroase convergenţe, dar şj In foto : In secţia de producţie a transformatoarelor a U mind pe Edgardo Seoane Cor-
S-a convenit să se înfiinţeze un Centru blema situaţiei din Orientul vorbitorul, va continua dialo zinei „Vass<l Kolarov" din Sofia. rales in funcţia de prim-mi-
divergenţe. P.C.F., a arătat
nistru şj ministru al afacerilor
Mijlociu, P. C. Francez esle
pentru o soluţie politică de
externe.
ansamblu care prevede în pri gul cu federaţia pentru a se
ajunge la un acord care să
comun al comerţului internaţional mul rînd retragerea trupelor permită aplicarea unei politiz!
izraeliene din teritoriile ocu
cu un conţinut social avansat.
pate, pentru a se ajunge la o
Vorbind despre vizitele sale
pace dreaptă şi durabilă, ba recente în Iugoslavia, Româ D eclaraţiile
GENEVA 7. Corespondentul Instituţii. EI şi-a exprimat con exterior El şi-a exprimat spe zată pe recunoaşterea dreptu
Agerpres, H. Liman, transmi vingerea că Centrul şi-ar pu ranţa că cea de-a doua confe rilor naţionale legitime ale nia şî Bulgaria, secretarul ge
te i tea începe activitatea intr-un rinţă pentru comerţ şi dezvol popoarelor arabe şi, în acelaşi neral al P.C F. a spus că a
Consiliul Naţiunilor Unite viitor apropiat. tare de la New Delh* va adop timp, pe dreptul de existenţă a avut prilejul de a vedea rea lui E. Ochab şi de Gaulle
pentru comerţ şi dezvoltare a La discuţi* asupra raportu ta măsuri eficiente şi durabile poporului şi statului izraelian. lizările acestor ţări şi de a
luat în discuţie problema co lui Comitetului sesional — din in vederea soluţionării pro Amintind că P.C F. a apre purta convorbiri într-o atmos
ordonării activităţii sale cu A care îace parte şi ţara noastră blemelor dezvoltării economi ciat oa pozitivă retragerea tru feră de înţelegere mutuală, de
cordul general pentru tarife şi — delegatul român Alexandru ce. prietenie. Fiecare partid — a
comerţ (G.A.T.T.). In cadrul a Zamfir s-a ocupat de situaţia delor franceze din N A T.U., subliniat el — îşi elaborează VARŞOVIA 7 «Corespon Vorbitorul a apreciat poziţia cauză comună de interes vital
cestui punct al ordmej de zî critică creată prin decalajul vorbitorul a spus: „In măsura propria sa linie politică în dentul Agerpres, I. Dumitraş- Franţei în legătură cu eveni este destinderea, înţelegerea,
în oare Franţa se va ţine în
au făcut cţeclaraţii Râul Pre- crescînd intre domeniul teh afara blocurilor militare, crea funcţie de interesele ţârii sale. cu, transmite : mentele din Asia de sud-est şi, în ultimă instanţă, colabo
bish. secretar general al Con nologic şi profesional. El a te în timpul perioadei de răz dar partidele au şi obiective .Franţa şi Polonia pot cola şi din Orientul Apropiat. rarea dintre apusul, centrul şi'
siliului pentru comerţ şi dez sprijinit propunerile făcute de I.B. Tito a vi comune, ele sînt solidare in bora rodnic Şi contribui efici După ce a evocat tradiţiile răsăritul Europei, al cărei re
voltare, şi W. White, director delegaţii ţârilor in curs de boi rece, ea va avea o liber lupta antiimperialislâ. ent la eliberarea continentului prieteniei franco-polone, în cu zultat poate fj soluţionarea pe
executiv al G-A.T.T., care s-au dezvoltare cu privire la mă nostru de coşmarul războaie vîntul de răspuns, preşedinte bază de acord a problemei
referit la măsurile adoptate în surile de natură a soluţiona a- zitat pavilionul lor", a declarat Edwârd Ochab. le de Gaulle a subliniat câ germane. Totodată, el a arătat
vederea excluderii unor supra ceastâ problemă Pledind pen preşedintele Consiliului de Polonia, în frontierele care că este important dacă cele
puneri şi paralelisme din acti tru diversificarea exportului Statal R.P. Polone, la recep sînt şi trebuie să râmînâ Iron- două ţâri îşi vor coordona po
vitatea respectivelor instituţii. de produse manufacturate, în României Semnarea fratatului ţia pe care a oferit-o miercuri tierele ei, şi-a exprimat lim ziţiile faţă de conflictele care
Ei au arătat că în urma schim deosebi ale ţârilor în curs de seara în cinstea preşedinte pede individualitatea naţio zguduie în prezent lumea, in
burilor de vederi care au avut dezvoltare, delegatul român a lui Republicii Franceze, Char nală. fn ciuda diferenţelor Asia de sud-est şi in Orien
loc s-a convenit să se înfiin susţinut adoptarea de către ţă BELGRAD 7. Joi a fost inau soviefo — ungar les de Gaulle. Vorbitorul şi-a care pot decurge din îm tul Apropiat. Este vorba de e
ţeze un Centru comun al co rile dezvoltate a unor măsuri gurat cel de-al 73-lea Tîrg in exprimat convingerea că, pe prejurările momentului dat, forturi comune pentru.ca în
merţului inlernaţ.onal. , concrete in vederea liberaliză ternaţional de la Zagreb. La baza apropierii de păreri in primul rînd să se obţină în
Luînd cuvîntul la acest rii Importurilor de produse festivitatea de deschidere au BUDÂPESTA 7 (Agerpres) te. părţi. Statele semnatare îşi tre cele două ţâri în mul mal ales dacă acestea se referă cetarea bombardamentelor, a
punct, reprezentantul ţârii manufacturate. De asemenea, luat parte preşedintele Iugo — La 7 septembrie, la Bu reafirmă cu acest prilej hotâ- te probleme internaţionale la diferenţa dintre sistemele luptelor şi evacuarea forţelor
noastre. Octavian Bârbulescu, el a subliniat necesitatea spo slaviei, Iosip Broz Tito, Mika dapesta a fost semnat Trata rîrea de a colabora cu alte sta importante, relaţiile de priete sociale, totul ne dictează a străine de pe teritoriul Vietna
a subliniat importanţa măsu ririi veniturilor Invizibile ale Spiliak, preşedintele Vecei E tul de prietenie, colaborare şl te în vederea asigurării păcii nie polono-franceze pot juca propierea — a spus preşedin mului, apoi stabilirea statutu
rilor adoptate, afirmînd că de acestor ţâri prin dezvoltarea xecutive Federale. Vladimir asistenţă mutuală între R. P. şi securităţii popoarelor. Des- un rol constructiv in normali lui politic intern şi extern pe
legaţia română consideră în tursmului. Vorbitorul a in Bakarici, preşedintele C.C. al Ungară şi U.RSS. Documen fâşurind o politică de coexis zarea vieţii Europei, în lichi tele Franţei.
principiu crearea Centrului ca sistat apoi asupra importanţei Uniunii Comuniştilor din Cro tul semnat pe o perioadă de tenţă paşnică a statelor cu sis darea tuturor rămăşiţelor răz De Gaulle a subliniat că baza acordurilor de la Geneva
fiind un prim pas pozitiv pe formării planificate de cadre aţia. şi alţi conducători de 20 de ani prevede întărirea şi teme sociale diferite, R. P. boiului rece Scindarea Euro pentru cele două popoare o din 1954.
calea promovării exporturilor în toate domeniile economice, partid şi de stat iugoslavi. Au dezvoltarea prieteniei şi cola Ungară şi U.R S.S. vor depune pei în blocuri militare opuse, a
şi a cooperării între cele două ştiinţifice, ca şi în comerţul fost prezenţi, de asemenea, to borării multilaterale dintre ce eforturi pentru asigurarea se declarat E Ochab. nu este un
varăşul Gheorghe Râdulescu. le două ţâri pe baza respec curităţii şi unej păci trainice lucru necesar şi inevitabil.
vicepreşedinte al Consiliului tării suveranităţii, egalităţii în Europa şi stabilirii unor re Scopul principal constant al
de Miniştri al Republicii So în drepturi şî neamestecul. î»i laţii de bună vecinătate între politicii Poloniei, ca şi al tu
Tratat de prietenie, colaborare şi cialiste România, şi ceilalţi re treburile interne ale celei lai- statede europene. Ele declară turor statelor participante la
prezentanţi ai guvernelor ţâri
că una din -premisele princi
lor socialiste participante la pale ale securităţii europene Tratatul de Ia Varşovia, îl 0 Preşedintele Antonhi Novotny. a primit
asistentă mutuală dintre Consfătuirea de la Belgrad. Grecia conslâ în statornicia şi trâint- piului coexistenţei paşnice în c miercuri o delegaţie a armatei populare iugo
constituie asigurarea securită
Suprafaţa tîrgului a ajuns cia graniţelor oare s^au format ţii europene pe baza princi slave In frunte cu Nikola Liubicici, secretar de
R. P. Bulgaria şi R. D. Germană anul acesta la 180.000 metri în Europa după cel de-al doi stat pentru apărarea naţională a ItS F. Iugo
slavia.
lea război mondial.
pătraţi. La actuala ediţie par-
ttdpâ 1.215 firme şi întreprin Ciocnire armată Cu acelaşi prilej, la Buda tre toate statele şi înlocuirii
SOFIA — Corespondentul tate europeană. Reglementarea deri din Republica Socialistă pesta a avut loo un miting la blocurilor antagoniste prîn- % La Deliii s-a anunţat oficial că primul mi
Agerpres, Gh. leva, transmite: paşnică a problemei germane, Federativă Iugoslavia, precum care au luat cuvîntul Janos ^ tr-un sistem colectiv de secu nistru al Indiei. Indira Gaudhi, a preluat şi func
La Sofia a fost semnat joi pe baza recunoaşterii existen şi aproape 5.000 de expozanţi ATENA 7 (Agerpres). Kadar şi LeonLd Brejnev. ritate. u ţia de ministru al planificării.
Tratatul de prietenie, colabo ţei celor două state germane din 56 de ţâri. După cum transmite agenţia
rare şi asistenţă mutuală din suverane şi a normalizării re Preşedintele Tito şi ceilalţi United Press International 0 După cum transmite agenţia TASS, la in
tre Republica Populară Bul laţiilor dintre ele corespunde conducători de partid şi de surse ale poliţiei greceşti au vitaţia C.C. al P.C U.S , miercuri a sosit la Mos
garia şi Republica Democrată cerinţelor securităţii europene. stat iugoslavi au vizitat pavi anunţat că miercuri s-a pro cova o delegaţie a PC. Francez, în frunte cu
Germană, încheiat pe o peri După semnarea tratatu lionul românesc, fiind întîm- dus la Salonic o ciocnire ar R Georges Frischmann, membru al Biroului Poli
mată între poliţie şi un număr
oadă de 20 de ani. Tratatul lui, Todor Jivkov, prim-se- plnaţi de Aurel Mâlnâşan, am de civili înarmaţi. Agenţia a- tic al P C. Francez.
prevede întărirea prieteniei şi cretar al C C. al P.C. Bul basadorul României la Bel preciazâ că aceasta este prima
colaborării în toate domeniile, gar, preşedintele Consiliului grad. de Dan Georgeacopol, ^ O delegaţie a Partidului Socialist din Japo
între cele două ţâri. Cele două de Miniştri al R. P. Bulgaria, directorul pavilionului. Oaspe ciocnire armată între autori nia. condusă de secretarul generat Koichi Vama-
părţi, se arată în tratat, vor şi Walter Ulbricht, prim-se- ţilor le-au fost prezentate ex tăţi şi elemente ale opoziţiei moto, alintă într-o călătorie in Okinawa, a cerut
după lovitura de stat militară
acţiona pentru întărirea pu cretar al C C. al P.S.U.G., pre ponatele. Preşedintele Tito s-a din 21 aprilie. In cursul cioc I Statelor Unite să-şi desfiinţeze bazele militare
terii şi coeziunii comunităţii interesat de producţia şi per nirii un civil a fost ucis şi u din această insulă şi să o redea administraţiei
mondiale socialiste, vor con şedintele Consiliului de Stat formanţele unor Instalaţii şl nul rănit. Aproximativ 80 de japoneze
tinua să promoveze şi pe vii al R. D. Germane, au rostit ma.şini-unelte produse de in persoane au fost arestate după
tor in mod consecvent politi cuvîntâri. dustria noastră. incident. 0 La Invitaţia lui Georgc Brown, ministrul
ca de coexistenţă paşnică în de externe al Marii Britanii. secretarul de stat
tre state cu sisteme sociale E pentru afacerile externe al RSF Iugoslavia.
diferite. R. P. Bulgaria şi R.D. Marko Nikczici, va face o vizită in această ţară
Germană se pronunţă pen Intre 16 şi 21 octombrie ac.
tru încetarea cursei înar Cea mai serioasă înfrîngere a trupelor americane
mărilor, pentru dezarma 0 llans Tabor a fost numii miercuri in lunc-
rea generală şi totală, pre SA1GON 7 (Agerpres). — Tn lovite atît de puternic, incit mul de sud. Comandantul tru R |ia de ministru a( afacerilor externe al Danemar
cum şi pentru crearea li valea rîului Ly Ly, în apropie comandanţii lor au folosit pelor americane, aşa cum a cei Acest portoloiiu a (ost deţinut pină in pre
nul eficient sistem de securi re de localitatea Da Nang, toate mijloacele disponibile, procedat şi în clipele cele mai zent de primul ministru Jens Otto Krag.
trupele americane au sufer.t printre care şi gaze, pentru a grele ale luptelor de la colina
una din cele mai serioase în- ieşi din situaţia deosebit de 881, a interzis corespondenţi
fringeri din ultima vreme. In grea în care s-au aflat timp lor de presă accesul în secto 0 Consiliul (le Miniştri al Libanului a liotărîl miercuri
numai 48 de ore, relatează de zeci de ore. Prin amploa rul puternicelor ciocniri din normalizarea relaţiilor diplomatice cu Statele Unite şi Marca
Greva agenţia France Presse, cel de re şi pierderile înregistrate de regiunea Da Nangului, trans Britanic. După cum se ştie. în urma conflictului m ilitar din
Orientul Apropiat, Libanul a cerut retragerea ambasadorilor
al oincilea regiment al puşca
mite A F P. De aceea, se con
americani, luptele din valea
şilor marini a pierdut 114 mi rîului Ly Ly sînt asemuite cu sideră că pierderile suferite celor două ţări şi a rechemat ambasadorii săi de la Washing
constructorilor litari, iar alţi 283 au fost ră cele care au avut loc pe „co mai mari decît cele anunţate făcută după recenta lui arestare. El este însoţit de Papaspy- ton şi Londra.
Mikos Theo'dorakis
de americani ar putea fi şi
Prima fotografie a compozitorului
niţi. Unităţile Frontului na
lina 881", în apropierea loca
ţional de Eliberate au atacat lităţii Kae Song, unde trupe pinâ acum. ropoulos, şeful siguranţei din Atena. 0 Ministrul afacerilor externe al Republicii Arabe Unite.
Mahinud Riad. a sosit miercuri seara la Belgrad, unde va
de automobile trupele americane acţionînd şi le S.U.A, suferiseră în primă face o vizită Ia invitaţia lui Marko Nikczici, secretarul de
din tunelurile săpate încă din
vara acestui an una din cele
timpul războiului cu japone mai grele înfringeri de la în stat pentru afacerile externe ai RS F. Iugoslavia.
NEW YORK 7 (Ager zii. Trupele americane au fost ceperea războiului in Vietna M
pres). — In noaptea de | „Veneţia sub ameninţarea apei • In capitala algeriană a sosit miercuri, venind de la Ha
miercuri spre joi au de noi, Slockeley Cnrmichael. unul din fruntaşii populaţiei de
clarat grevă peste 150.000 PARIS 7 (Agerpres). — nici o pictură sau sculptură dat asalturilor valurilor. Gu culoare din Statele Unite, pentru o vizită dc citcva zile.
de lucrători ai societăţii Congresul sindicatelor britanice Buletinul de „Informaţii al Importantă nu a fost distrusă. vernul italian a alocat o su
constructoare de automo U.N E S C.O." publică un arti In cazul Florenţei a fost lovit mă de 9 miliarde de lire pen • Ministrul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al
bile ..Ford", In această col întitulat „Veneţia sub a- un organism sănătos fără a i tru repararea şi consolidarea Angliei, lordul Chalfont, şi-a încheiat miercuri seara vizita
noapte a expirat contrac LONDRA 7 (Agerpres). — din proiecte nu a întrunit ma menînţarea apei-, în care se se afecta soarta şi nici struc digurilor la Bonn. înapoindu-se la Londra. El a avut convorbiri cu
tul de muncă între societa Principala problemă dezbătu joritatea. arată printre altele : „Veneţia, turile sale fundamentale. Pen Amploarea dezastrului din ministrul dc externe vesi-german. Willv Brand!, şi cu alţi
tea „Ford'1 şi Sindicatul u tă joi la lucrările Congresu Comentînd dezbaterile de la ca şi Florenţa, a fost greu lo tru Veneţia, dimpotrivă, Inun noiembrie a fost determinată membri ai guvernului în problema aderării Angliei la Piaţa
nit al muncitorilor din in lui anual a) sindicalelor bri Brighton, agenţia France Pres vită de inundaţiile devastatoa daţiile din noiembrie au însem de două elemente : o furtună comună.
dustria de automobile şi a tanice (T.UC.) a fost cea a se remarcă că numeroasele lu re din 4 noiembrie 1966. Dar nat o criză într-o maladie gra şi o creştere foarte accentuată
vioane, iar tratativele in aderării Angliei la Piaţa co ări de poziţii ale delegaţilor sftuaţia celor două oraşe este vă şi de durată a nivelului apelor. Marea a 0 Cetăţeanul de culoare Walter Washington a fost numit
vederea încheierii unui nou mună. In atenţia delegaţilor la Congres au demonstrat eâ Patrimoniul artistic al între depăşit cu 1.80 metri nivelul dc preşedintele S.U.A., Lyndon Johnson, în funcţia de comi
contract nu au dat rezulta s-au aflat două proiecte de re nici în problema aderării An fundamental diferită. La Flo gului oraş este în joc. Chiar său obişnuit, lucru neintîlnit sar al districtului Columbia, ceea ce echivalează cu luncţia
te Conducerea societăţii a zoluţii. Unul prezentat de gliei la Piaţa comună guver renţa, biblioteci şi institute şi înainte de luna noiembrie de 2.000 de ani. S-a observat de primar a) capitalei federale a Statelor Unite. Numirea ur
refuzat să îndeplinească Frank Cousins, liderul sindi nul Wilson nu poate conta pe culturale au fost inundate, dar aproape toate fundaţiile edifi că asemenea creşteri maxime mează să iie prezentată spre aprobare Senatului. Populaţia
cererile sindicatului in le catului ,]ucrâtorilor din trans sprijinul sindicatelor. ciilor istorice ale Veneţiei e ale nivelului apelor au deve oraşului Washington este formată in proporţie do 60 la sută
gătură cu majorarea sala porturi, care condiţiona ade rau primejduite de infiltrările nit mai frecvente. Astfel, în din negri.
riilor intr-o manieră care rarea Angliei la Piaţa comu de apă. Valoarea lucrărilor ne ultima jumătate de secol. Ve
să ţină seama de creşterea nă de o garantare riguroasă cesare de a salva oraşul se neţia a fost inundată de 47 de « 0 In capitala Republicii Congo (Kinshasa) s-a anunţat că
productivităţii muncii şi de a intereselor britanice. Celă * • apreciază la suma enormă de ori (de 24 de ori in ultim ii 10 guvernul intenţionează să mobilizeze toţi studenţii pentru
beneficiile societăţii. lalt proiect de rezoluţie, apar- 480 milioane de dolari. ani) In cursul a 50 de ani pre- \ ţinerea cursurilor în şcoli şî licee, deoarece aproximativ 1000
Societatea „Ford" este a ţinînd Sindicalului lucrători Aceasta însă nu e totul U cedenţi nu au avut loc decît 7 dc profesori belgieni şi de altă naţionalitate nu s-au mai re
doua ca mărime dintre oeî lor municipali, se pronunţă în miditatea fundaţiilor se extin inundaţi». întors la posturi.
.trei giganţi" ar Industriei favoarea aderări*. In urma u de asupra pereţilor, agravîn- . Finanţarea unei atît de vaste
de automobile din S.U.A, nor yii dezbateri, nici unul du-le astfel în mod lent situ lucrări este şi va râmîne pro 0 Buletinul de informaţii al U.N.E.S.C.O. relatează c i în
dispunînd de aproximativ aţia ; salinitatea atmosferei şi blema nr. 1. Guvernul italian oraşul pakistanez Islamabad, noua capitală a Pakistanului,
100 de uzine în 27 de sta fumul pe care vîntul îl aduce a acordat credite importante au început lucrările de construire a noii universităţi, care va
te ale S.U A. In ultimii ani In timp ce la Brighton se din zona industrială acţionea şi intenţionează să acorde al fi terminată în 1969.
beneficiile ei au reprezen desfăşoară lucrările celui de al ză corosiv asupra pietrei ; nu tele în viitor pentru restaura
tat în medie 700 milioane 99-lea Congres al sindicatelor trebuie uitat nici pericolul rea Veneţiei. Cu toate acestea, • Din Pnom Penh se anunţă că un detaşament de soldaţi
dolari pe an. britanice avînd drept punct permanent pe cate îl prezmtâ există un decalaj . între nece americano-saigonezi au pătruns din nou pe teritoriu) cam
Tot în noaptea de mier centrai pe ordinea de zi dis marea Toate acestea s-au ma sităţi şi mijloace. . La rîndul bodgian, în provincia Takeo. Ei au atacat punctul de fron
curi spre Joi au expirat cutarea unei moţiuni asupra nifestat atît de dramatic în său. U.N.ES.C.O. se va strădui tieră şi un sat din apropiere. Doi cambodgienl au fost ucişi,
oontractele între Sindicatul politicii economice guverna luna noiembrie... să-şi aducă aportul pe diferite iar 6 răniţi.
unit al munoitorilor din mentale, pe străzi a avut loc Protejarea litoralului îm căi : cooperarea cu Centrul in
Industria de automobile şl o demonstraţie a oamenilor potriva mării este considerată ternaţional de studii pentru 0 Aproximativ 300 incendii de păduri continuă să facă
societăţile „General Mo muncii cerînd o politică de ca sarcina cea mni urgentă. conservarea şl restaurarea bu ravagii în statele Idaho, Montana şl Brltish Columbia. In
tors" şi „Chrysler". „Ford" stabilire a preţurilor şi de fo In prezent, laguna ey.e apăra nurilor culturale din Roma apropiere de Vernon, 100 de pompieri au fost nevoiţi să-şi
o fost aleasă pentru înche losire deplină a braţelor de tă de un sistem de diguri con (instituţie creată de UNESCO), abandoneze echipamentul pentru a-şi salva vieţile de flăcă
ierea unui contract model muncă. împotriva îngheţării struit de Republica Veneţiei a încurajarea şi coordonarea co rile ce au ajuns sâ înconjoare maşinile lor.
care să fie aplicat şi celor salariilor. cum două secoN? şi care in lu lectei de fonduri pe plan inter
lalte două societăţi. In loto : Aspect al demon naţional ; trimiterea de ex
straţiei. na noiembrie anul trecut a ce perţi etc-
40.065
BEDACT1A 81 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i fir, Dr. Pefru Groza or 35. teleloo 12 75. 15 85, 25 17. (TIPARUL întreprinderea poligrafică BuOfldoatB-T «va.