Page 28 - Drumul_socialismului_1967_09
P. 28

PROLETARI  DIN  TOATE  ŢÂRILE,  3IN IŢI-V ÂI
                                                                                                                                                                          Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu


                                                                                                                                                                                a  primit  pe  generalul


                                                                                                                                                                            de  armată  Ivan  Mihailov



                                                                                                                                                                Tovarăşul Nicr.lac Ceauşescu   Ie  odihnă  în  (ara  noastră.  şef  de  secţie  la  C.C.  al  P.C R.
                                                                                                                                                             secretar  general  al  Comitetu­  La  primire  au  participat  to­  Oaspetele  bulgar  a  fost  în­
                                                                                                                                                              lui  Central  al  Partidului  Co­  varăşii  Emil  Bodnaraş.  mem­  soţit  de   ambasadorul  R.  P.
                                                                                                                                                              munist  Român,  a  primit  vi­  bru  al   Comitetului  Executiv,   Bulgaria  la  Bucureşti,  Gheor-
                                                                                                                                                              neri  dimineaţa  pe  generalul  dc   al  Prezidiului  Permanent  al   ghi  Bogdanov.
                                                                                                                                                              armată  Ivan  Mihailov;  mem­  CC.  al  P.C.R.,  prim-vicepre-   Primirea  s-a  desfăşurat  în-
                                                                                                                                                              bru  al  Biroului  Politic  al  C.C.   şedinte  al  Consiliului  de  M i­  tr-o  atmosferă  caldă,  priete­
                                                                                                                                                                                            niştri,  şi  Vasile  Vlad,  mem­
                                                                                                                                                              al  Partidului  Comunist  Bul­  bru  suplJanl  al  C.C.  al  P.C.R.,  nească.
                                                                                                                                                              gar,  vicepreşedinte  al  Consi­
                                                                                                                                                              liului  de   Miniştri  al  R.  P.
                                                                                                                                                              Bulgaria,  care  la  invitaţia  CC.   Tovarăşul  Ion  Gheorghe  Maurer
                                                                                                                           4  PAGINI  —  25  BANI             al  P.C.R.  îşi  petrece  concediul
                     ANUL  XIX.  NR.  3945                                 SIMBATA  0  SEPTEMBRIE  1967
                                                                                                                                                                                               a  primit  pe  Christian  Thomsen

                                                                                                                                                                                              Preşedintele  Consiliului   de   vitaţia  Consiliului  Superior  al
                                                                                                                                                                                            Miniştri,  Ion  Gheorghe  Maurei
                                                                                                                                                                                                                          Agriculturii.
            SĂ ÎMBUNĂTĂŢIM  NEÎNCETAT                                                                                                                                                       a  primit  vineri  la  prînz  pe   Nicolae  Giosan,   preşedintele
                                                                                                                                                                                                                            La  întrevedere  a  participat
                                                                                                                                                                                            Christian  Thomsen,  ministrul
                                                                                                                                                                                            agriculturii  din   Danemarca,   Consiliului  Superior  al  Agri­
                                                                                                                                                                                            însoţit  de  Viktor  Brorson,  ad­  culturii.  s-a  desfăşurat
                                                                                                                                                                                                                            Convorbirea
                                                                                                                                                                                            junct  al  ministrului,  care  fac
            MUNCA  DE  SELECŢIONARE,                                                                                                                                                        o  vizită  în  ţara  noastră  la  in­  într-o  atmosferă  cordială.
                                                                                                                                                                                                Concursul  internaţional
            PROMOVARE Şl  EDUCARE                                                                                                                                                                        Georgc  Enescu“


                                                                                                                                                                                                       M
                                                                                                                                                                                              In  cadrul  celui  de-al  IV-lea   (R.  D.  Germană),   Natascha
            A  CADRELOR                                                                                                                                                                     ge  Enescu"  a  continuat  vineri   nişti  români :   Dan  Grigore.
                                                                                                                                                                                                                          Dorian  (Iugoslavia)  şi  trei  pia­
                                                                                                                                                                                            Concurs  internaţional  „Geor-
                                                                                                                                                                                                                          Tiberiu  Szasz  şi  Radu  Lupu.
                                                                                                                                                                                                                     în
                                                                                                                                                                                            prezentarea  candidaţilor
                                                                                                                                                                                            faţa  juriilor  celor  trei  secţii.  Dintre  cântăreţi  s-au  succe­
                       ■ I ■ I ■  ------------------------------- I  I----------------------------   ----------------------------------------------------                                    Scria  concurenţilor  care  s-au   dat  în  această   dimineaţă  în
                                                                                                                                                    Faţa  nouă  a  oraşului  Brad.          prezentat  la  vioară  a  cuprins   faţa  examinatorilor  Monique
                                                                                                                                                                                            pe  Bernd  Benker  şi  Anita  Fî-   Hanoulle  (Belgia),  Neleon  Emi­
                             G H E O R G H E   C Ă L I N                                               După  8  luni  de  între­                                                            scher  din   R.  D.  Germană,   lio  M arlilotti  (Uruguay).  Ni-
                                                                                                     lărie  electrică  din  cadrul  Bilanj bogat
                                                                                                     cere  salba   realizărilor                                                             Bogodar  Antonovici  Kotorovici   na  Slefanova  Toţeva  (Bulga­
                                                                                                                                                                                            şi  Zinovie  Vladirr.irovici  Vin-
              prim-secretar  al  Comitetului  regional  Hunedoara  al  P.C.R.                        colectivului  secţiei  oţe-                                                            nikov  din  U.RS.S.  şi  pe  Cor­  ria),  Monika  Kaiser-Meves  (El­
                                                                                                                                                                                                                                              (Italia),
                                                                                                                                                                                                                          veţia),  Lidia  Curreli
                                                                                                     Combinatului  siderurgic                                                               nelia  Vasile  (România).     Dionisîe-Ludovio  Konya  (Ro­
                                                                                                                                                                                             La  pian.  juriul  a  audiat  pe
                                                                                                     Hunedoara  apare  îmbo­                                                                următorii  candidaţi  :  Gerard   mânia),  Eva  Marlon  (Ungaria)
              Realizările  deosebit  de  importante  obţinute   că  partidul  este  principalul  Izvor  care   ali­  găţită cu noi fapte  demne                                             Qierrot  (Franţa),  Kiss  Gydngyî   şi  Mărgărită  Vasilievna  Smlr-
            de  poporul  român  în  dezvoltarea  economiei   mentează  cu  cadre  toate  sectoarele  de  activi­  de  laudă.  Două  se  re­  de  realizări                                  (Ungaria),   Dieter   Neumann  nova  (U.R.S S.)
            şi  culturii  socialiste,  în  ridicarea  continuă  a   tate,  adevărata  şcoală  de  formare  a  conducă­  marcă  In  mod  deosebit I
            nivelului  de  trai  al  celor  ce  muncesc  sint   torilor,  trebuie  sâ  considerăm  că  una  din  cele   înregistrarea  in  luna  au­
            indisolubil  legate  de  preocuparea  permanen­  mai  importante îndatoriri  ale organizaţiilor  de   gust  a  celei  mai   mici   In  fiecare  unitate  industrială  din  regiunea   noastră,   Plecarea  unei  delegaţii  a  C.C.
            tă  a  partidului  pentru  selecţionarea  şi  creşte­  partid  este aceea  de  a  se ocupa  cu  răspundere   pierderi  de  metal  şi  rea­  acţiunea  de  organizare  ştiinţifică  a  producţiei  ,şi-  a  muri'cii  ;
            rea  unui  mare  număr  de  cadre  in  toate  do­  de  educarea  marxist-leninistâ  a  membrilor  de   lizarea  integrală  a  pro­  a  creat  o  bază  reală  de  creştere  a  productivităţii  şi  efi­
            meniile  de  activitate.  .Unul  din  factorii  de   partid,  de  formarea  lor  ca  luptători  neobosiţi   gramului   sortimental.   cienţei  economico.  Au  lost  depistate  şi  au  început  sâ  fie   al  P.C.R.  în  Olanda
            seamă  care  stau  la  baza  succeselor  dobindite   pentru  aplicarea  în  viaţă  a  liniei  politice  a   La acestea se adaugă şi un   puse  in  valoare  importante  rezerve  interne.  Se  folosesc  cu
            de  partidul  nostru  —  se  spune  în  Raportul   partidului  şi  statului  nostru.     plus  de  2.100  tone  de  o-   randament  mai  mare  agregatele,  maşinile  şi  instalaţiile  Se   Vineri  a  plecat  la  Amster­  Central  al  Partidului   Comu­
            C.C.  al  P.C.R.  prezentat  de  tovarăşul  Nicolae   Comitetul  regional,  organizaţiile  de  partid   lei  electric,  produs  pes­  utilizează  mai  judicios  şi  mai  raţional  capacităţile  de  pro­  dam  o  delegaţie  a  Comitetului   nist  din  Olanda,  va  face  o  vi­
            Ceauşescu,  secretar  general  ai  C.C.  al  P.C.R.,   din  regiunea  Hunedoara  desfăşoară  o  activi­  te  sarcinile  de  plan  de   ducţie' şi  forţa  de  muncă.            Central  al  Partidului   Comu­  zită  în  această  ţară.
            la  Congresul  al  JX-lea  —  constă  in  formarea   tate  multilaterală  în  această  direcţie.  Urmă­  la  începutul   anului  şi   Preocupările  şi  iniţiativele  organizaţiilor  de  partid,  ale   nist  Român,  condusă  de  tova­  Din  delegaţie  Iac  parte  tova­
            in  decursul  anilor  a  zeci  de  mii  de  activişti   rim,  desigur,  în  primul  rind,  educarea  comu­  pină  în  prezent.  specialiştilor  şi  ale  tuturor  colectivelor  de  muncă  din  între­  răşul  Manea ,Mânescu,  membru   răşii  Gheorghe  Rcşu,  membru
            de  partid  şi  de  stat,  oameni  cu  o  bună  pre­  nistă  a  membrilor  de  partid   prin   muncă.                prinderi,  menite  să  îmbunătăţească  continuu  activitatea  de                         al  CC.  al  p.CR„  şef  de  sec­
                                                                                                      In  legătură  cu  felul  In
            gătire  polit'co-ideologicâ,  cu  un  larg  orizont   Activitatea  practică,  concretă  pentru   care  s-au  obţinut  aceste   producţie,  îşi  arată  roadele.'  Ele  sint  ilustrate  in  bilanţul   supleant  al  Comitetului  Execu­  ţie  la  C.C.  al  P.C.R.,  şi  Alexan­
            profesional  şi  cultural-.                        înfăptuirea   hotărlrilor   partidului   performanţe,  tehnicianul   realizărilor  încheiat  la  capătul  celor  8  luni  care  au  trecut   tiv,  secretar  al  C.C.  al  P.C.R.,   dru  lonescu,  adjunct  de   şef
              Efectivul  de  cadre  —  fondul  de  aur  al parti­  este  cea  maî  bună  şcoală  a  educaţiei                    dîn  acest  an,  bilanţ  care  se  prezintă  deosebit  de  bogat.  care,  la  invitaţia  Comitetului  de  secţie  la  C.C.  al  P.C.R.
            dului  —  a  crescut,  s-a  îmbogăţit,  a  devenit   comuniste,  cel  mai  important  mijloc   NICOLAE   AVRAMES-        Valoarea  producţiei  globale  obţinută  în  perioada  amin­
            un  adevărat  tezaur.  In  procesul  construcţiei   de  formare  şi  călire  a  cadrelor  de   CU,  de  la  secţia  respec­  tită  pe  ansamblul  industriei  regiunii  întrece  prevederile  de
            socialiste  partidul  a  făurit  mii  şi  mii  de cadre   partid.  In  activitatea  de  zi  cu  zi  pen­  tivă  ne  scrie  printre  al­  plan  cu  156.420.000  lei,  iar  cea  a  producţiei  marfă  vîndută   Delegaţia  Partidului  Social - Democrat
            devotate,  călite  în  muncă  şi  luptă,  capabile  să   tru  îndeplinirea  sarcinilor  se  evidenţiază,  îşi   tele :  „îndrumate  tndea-  şi  încasată,  este  mai  mare  cu  198.203.000  lei  decît  era  pre­
            rezolve  cu  competenţă  sarcinile,  să  conducă   dovedesc  talentul,  capacitatea  şl  devotamen­                  văzut.  Aproape  întreaga  depăşire  de  plan  s-a  obţinut  pe  sea­
            şi  să  mobMizeze cu  succes  masele-  Aceasta  este   tul,  se  afirmă  cel  mai  buni  comunişti,  oameni          ma  creşterii  productivităţii  muncii  şi  a  ridicării  indicelui  de   din  Finlanda  a  părăsit  Capitala
            o  operă  minunată,  al  cărei  autor  este  întregul   cu  perspectivă,  viitoarele  cadre  de  partid.  De         utilizare  a  agregatului.                                  Vineri  dimineaţa  a  părăsit   alcătuită  dîn  tovarăşi}  Veikjco
            partid.                                    aceea  ne  preocupăm  cu  perseverenţă,  îndru­                              O  creştere  simţitoare  a  înregistrat  şi  producţia  fizică.   Capitala,  delegaţia'  Partidului   Helle   şi  Valde   Nevalainen,
              In  condiţiile  desâvîrşirit  construcţiei  socia­  măm  comitetele  de  partid  şl  birourile  orga­              Străduindu-se  sâ  traducă  în  viaţă  sarcinile  trasate  dc  partid,   Social-Demoerat  din  Finlanda,  membri  ai  Comitetului  Execu­
            liste  —  cînd  rolul  conducător  al  partidului   nizaţiilor  de  bazâ  sâ  muncească  în  aşa   fel               siderurgiştii  de  la  Hunedoara  şi  Călan  au  contribuit  Ia  spo­                    tiv  al  P.S-D.F.,  deputaţi  în  par­
            creşte  enorm  —  amploarea  şi  complexitatea   îneît  toţi  membrii  de  partid  să  fie  activi,  să-şi   Fapte  noi   rirea  producţiei  de  metal  al  ţării  cu  o  cantitate  suplimen­
            sarcinilor  care  se  ridică  în  domeniul  politic,   desfăşoare  munca  în  organizaţiile  din  care fac           tară  de  19.649  tone  fontă,  18.379  tone  oţel  şi  10.479  tone  de                 lament,  Unto  Niemi,  şeful  sec­
            economic,  social  şi  cultural,  progresul  rapid   parte  pe  bazâ  de sarcini concrete.                           laminate  finite  pline.  Minerii  din  Valea  Jiului  şi  cei  din   Instruirea         ţiei  de  studii  a  P.S.D.F.,  care
            al  tehnicii  şi  ştiinţei,  necesită  sporirea  conti­  Concomitent,  desfăşurăm  o  activitate  mul­               Poiana  Ruscâ,  au  exitras  în  8  luni  pesle  plan  55.761  tone  dc                  la  invitaţia  Comitetului  Cen­
            nuă  a  numărului  de  cadre  cu  înalte  calităţi   tilaterală  prin   mijloacele  muncii  ideologice,   în  munca  cărbune  şi  minereu  de  fier.  Merită  să  fie  subliniată  acti­                      tral  al  Partidului   Comunist
            politico-profesionale  şi  morale.         pentru  însuşirea   teoriei   marxist-leniniste,                          vitatea  rodnică  desfăşurată  Ia  Uzina  chiinico-metalurgicâ   mecanizatorilor
                      Munca  de  cunoaştere,  selecţionare   pentru  cunoaşterea  temeinică  şi  însuşirea  po­                  Zlatna,  întreprinderea  de  materiale  de  construcţii  Bîrcea                          Român  a  făcut  o  vizită  în  ţara
                    şi  promovare  a  cadrelor  presupune   liticii  partidului,  pentru  ridicarea  nivelului  de               şi  Fabrica  chimică  Orăştie,  unde  principalii  indicatori  de   In  această  toamnă  mem­  noastră.
                    în  primul  rind  o  activitate  multila­  cjulturâ  generală.  Educarea  comunistă  a  masei                plan  au  fost  depăşiţi  cu  10—16  procente.              brii  cooperativelor  agricole
                    terală,  intensă  şi  perseverentă,  pen­  membrilor  de  partid  nu  poate  Ii  rezultatul                                                                              din  regiunea  noastră  au  de   jj " ■ 1   • ■ ■  ■ h  a mm ■ n a  a
                    tru  creşterea  şi  întărirea  rîndurilor   activităţii  unui  grup  restrins  de  oameni.  A­                  Perfecţionările  tehnice  şi  măsurile  aplicate  în   scopul   recoltat  tuberculii  de  car­
                    partidului,  pentru  ridicarea  Ia   un   ceasta  este  o  problemă  a  întregii  organizaţi!                sporirii  producţiei  şi  productivităţii  muncii,  au  influenţat   tofi  produşi  pe  o  suprafa­
                    nivel  tot  mai  înalt  a  calităţii   de   de  părtid.  In  rezolvarea  el  sînt  antrenate  nu             pozitiv  şi  creşterea  eficienţei  economice.  In  numeroase  în­  ţă  dc  4.374  hectare.  In  ve­
                                                                                                                                                                                             nizatorii  s-au  pregătit  te­ I Marsilia,  oraş
                    membru  de  partid.  Acest  lucru  il   numai  organele  de  conducere,  cl  întregul  a­                    treprinderi  s-a  acţionat  pe  linia  creşterii  rentabilizării  pro­  derea  sprijinirii  lor,  meca­
            înţelegem  înainte de toate în  sensul  că  parti­  parat  de  partid,  cele  mai  bune,  cele  mal  pre­            ducţiei.  Totodată  s-au  redus  cheltuielile  dc  producţie  şi  s-a
                                                                                                                                 asigurat  gospodărirea  mai  judicioasă  a  materiilor  prime  şi
            dul  a  fost  şi  este  principalul  Izvor  de  cadre.   gătite cadre  ale  partidului.  proape  de  biroul  orga­   consumurilor  specifice,  fapt  care a  condus  la  creşterea  acu­  meinic.  Cele  60  de  maşini
            Din  rîndurile  partidului  fac  parte  cei   mai   De  importanţă  primordială  este  In   nizaţiei  de  bază,  comi­  mulărilor  băneşti.  In  primele  7  luni  ale  anului,  întreprin­  pentru  scosul  cartofilor  sînt
            înaintaţi  muncitori,  ţărani  muncitori  şi  inte­  această  direcţie  desfăşurarea   unei   tetul  sindical  de  secţie   derile  din  regiune  au  realizat  peste  sarcina  planificată  mai   puse  in  stare  dc  funcţiune.  ! multicolor
            lectuali  care.  prin  întreaga  lor  activitate  şi   munci  permanente,  pline  de  răspun­  şi  conducerea   tehnico-   mult  de  66  milioane  lei  economii  şi  116.000.000  lei  beneficii.   Dar,  exploatarea  lor  ju ­
            comportare  se  dovedesc  a  fi  luptători  devotaţi   dere  pentru  studierea  şi  cunoaşterea   administrativă  şi-au  în­  La  ultimul  indicator,  respectiv  realizarea   dc   beneficii,  a   dicioasă  presupune  şi  o  te­
            şi  fermi  pentru  cauza  partidului  şi  poporului,   temeinică  a  calităţilor  politice,  pro­  dreptat  atenţia  In  pri­  fost  îndeplinit  angajamentul  luat   pentru   intreg   anul.  meinică  cunoaştere  a  aces­  ■   _Marsilia  Qvea  deja  „Oraşul
            oameni  cu  o  înaltă  ţinută  morală,  în  stare,   fesionale  şi  morale  ale  celor  care   mul  rind  spre  asigura­  Dacă  mai  există  totuşi  unităţi  care  sînt  rămase  mult  în   tor  utilaje  cit  şi  a  tehnolo­  său  radios",  realizai  de  cele­
            pi in  euvîntul  şi  exemplul  lor.  să  însufleţească   urmează  să  fie  promovaţi.  .Singurul   rea  tuturor   condiţiilor   urmă  in  ce  priveşte  îndeplinirea  angajamentelor  sau  poate   gie»  dc  lucru.   Tocmai  de  I brul  Corbusier.  Acum,  ea a ­
            şi  să  mobilizeze  masele  largi  la  aplicarea  po­  criteriu  de  judecată  a  valorii  oamenilor,  care   necesare  bunei  desfăşu­  chiar  a  unor  indicatori  de  plan,  sîntem  siguri  că  condu­  aceea,  ieri  Ia  S.M.T.  Orăş­  rc  şi  un  „Oraş  multicolor",
            liticii  partidului  şi  statului.  Este  deci  firesc   trebuie  sâ  stea  la  baza  politicii  de  promovare   rări  a  întrecerii  socia­  cerile  şi  colectivele  acestora  işi  vor  intensifica  preocupările   tie  au  fost  instiuiţi  100  de   Pe  o  suprafaţă  de  12  hectare,
            ca  m  i  de  comunişti  să  fie  aleşi  ca  deputaţi   în  funcţii  de  răspundere  —  se  spune  în  Ra­  liste  cu  rezultate  din  ce­  şi  eforturile  pentru  a  ajunge  din   urmă   întreprinderile   mecanizatori  şi   şefi   de   in  cartierul  Maurelette,  ISO
            în  sfaturile  populare,  în  conducerile  organiza­  portul  C.C.  al  P.C.R.  la  cei  de-al  IX-lea  Con­  le  mai  bune.  Astfel,  au   fruntaşe,  pentru  a-şi  respecta  euvîntul  dat.  brigadă  din  cele  cinci  sta­  de  apartamente  oferă  p riv iri­
            ţiilor  sindicale,  ale  U.T.C.  şi  altor  organizaţii   g re s   __  este  capacitatea  de  a  rezolva  cu  com­  fost  aplicate  o  seamă  de                                 ţiuni  de  maşini  şi  tractoa­  lor  faţade  care  oscilează  de
            de  masă  şi  obşteşti,  sâ  deţină  funcţii  de  răs­  petenţă  sarcinile,  verificată  în  procesul  acti­  măsuri  tehnico-organiza-                   A.  ZAHARIA            re  din  regiune.             la  gălbuiul  închis  şi  deschis
            pundere  în  organizaţiile  economice,  în  apara­  vităţii  practice,  aportul  adus  la  aplicarea  po­  torice  menite  să  condu­                                                                          pină  la  roz pal, verde  închis şi
            tul  de  stat,  în  întreprinderi  şi  şantiere,  în  in­  liticii  partiduluiu.        că  la  îmbunătăţirea  a­                                                                                              verde  deschis,  dominate  de  5
            stituţii  culturale  şi  ştiinţifice.                                                    provizionării   tehnico-                                                                                              turnuri  a  cile  16  etaje  al  că­
              Dacă  pornim  de  la  ideea  venlicatâ  de  viaţă       (Continuare  tn  pag.  a  2-a)  materiale  a  locurilor  de                                                                                          ror  albastru  se  estompează  pa
                                                                                                    muncă,  a  condiţiilor  de                                                                                             fundalul  cerului.
                                                                                                     lucru  şi  perfecţionarea                                                                                               Ele  au  losl  inaugurate  re­
                                                                                                    continuă   a   proceselor                                                                                              cent.  Proiectul  acestui   oraş
                                                                        Policlinica  din            tehnologice.  Datorită  e-
                                                                                                    forturilor  depuse  de  spe­
                                                                       Hunedoara  a  fost            cialiştii  secţiei,  printre
                                                                                                    care  inginerii   Adrian
                                                                          recepţionată              Popovici  şi  Vladim ir  Vă­
                                                                                                                    Vasile
                                                                                                           maiştrii
                                                                                                    duva,
                                                                                                     Solcan,  Fabian  Giurcă
                                                                       Ieri  s-a  făcut  recepţia  lu­
                                                                      crărilor  de   construcţie  a   şi  Teodor  Păstrăv,  ca  de
                                                                     policlinicii  de  pe  lingă  noul   altfel  de  întregul  colec­
                                                                      spital  din  Hunedoara   cu   tiv,  s-a  putut  ajunge  la                                                                                           datează  Insă  de  7  ani  şt  pro-
                                                                     700  de  paturi,  aflat  in  faza   asimilarea  in  cele  mai                                                                                         motorul  său  este   Georges
                                                                      de  finisaj.  In  afara  capa­  bune   condiţiuni  a  u-                                                                                            Grandguillot,  directorul  Co­
                                                                      cităţii  sale  impresionante   nor  mărci  de   oţeluri                                                                                              mitetului interprofesional  din
                                                                      de  tratament,  noii  unităţi   pretenţioase,  cum   sint                                                                                           Toulousse.  El  a  încredinţat  re­
                                                                     sanitare  li  este  caracteris­  cele   pentru   rulmenţi,                                                                                            alizarea  pioiectului  unui  nu­
                                                                     tică  şi  o  linie  arhitectoni­  sape  cu  role  şi   oţelul                                                                                         măr  de  trei  arhitecţt  matsei-
                                                                     că  modernă.  De  asemenea,    silicios,  precum  şi  la  a­                                                                                          llezi.  Chirii,  tatăl  şi  Hui,  ca­
                                                                     policlinica  din  Hunedoara,   plicarea  unut  regim  ter­                                                                                            re  au  beneficiat  de  concursul
                                                                     operă  a  constructorilor  de   mic  optim,  necesar  tur­                                                                                           unui  specialist  Jn  studii   de
                                                                     Ia  I.C.S.H.,  este  dotată  cu   nării  oţelului  cu   pier­                                                                                        culori  şi  ambiantă,   Bernard
                                                                     mobilier  oi  aparatură  mo­   deri  minime".                       Cabana  Lunca  Florii  din  împrejurimile  Petri lei  este  foarte  des  căutată  de  către  ama­  Lassus,  lost  elev  ai  iui  Fer-
                                                                     dernă.                                                                                                                                               nand  Leger.
                                                                                                                                   torii  de  'drumeţii.  Poposesc  aici  zilnic  zeci  de  turişti  care  îşi  petrec  clipe  plăcute,  recon­  In  construirea  unei  case  de
                                                                                                                                   fortante,  într-un  frumos  cadru  natural.               Foto :  EMILIAN  DOBOŞ       locuit,  precizează  Bernard  La­
                                                                                                                                                                                                                          ssus.  există  lucruri  ce  nu  se
                                                                                                                                                                                                                          pot  lace  şi  altele  care,  totuşi,
                                                                                                                                                                                                                          se  pol  lace.  De  pildă,  ne  pu­
                                                                         In   codrii  adinei,  şoaptele                                                                                    palmares.  împreună  cu  Nasta   tem  gindi  la  pietoni.  Arhitec­
                                                                       Itunzlşulul  se  îmbină  cu  re­                                                                                    Solomon,  Panliloi  Vasile.  Ză­  ta  ou  început  prin  a-i  elibera
                                                                       zonante   profunde,   pornite      OAMENII MUNŢILOR                                                                 log  Ion  $i  Lugojan  Ion  —  c/-   de  autovehicule,  care   acum
                                                                       din  muşcătura  lacomă  şi  so­                                                                                     [iva  din  cei  peste  120  evi­  circulă  sub  pămint.  Eu  m-am
                                                                       noră  a  Herăstrăului  mecanic,                                                                                     denţiaţi  lună  de  lună.      străduit  să-i  compun  pielonu-
                                                                       din  baletul  graţios  al  buşte­                                                                                                                  ‘lui  un  peisaj  urban.  Mici  pie­
                                                                       nilor  prinşi  In  chingile  luni-   nul  spre  rampă,  de  colibele   MECANIZARE  De  la  joa-   fierăstraie,  48  circulariştl.  Q   In  viola  de  azi  a  lotestie-   le  —  Piaţa  Orologiului,  Piaţa
                                                                       cii/areJor.  Pe  Volen  Frumoa­  îngropate  In  pămint  sau  de   găr  la  fierăstrăul  mecanic.de   gateristi.  16  tractorişti  iar  la   tilor  încă  o  coordonată  vine   Platanului,  sau  Piaţa   Albăs­
                                                                       se/,  pină  la  izvoarele  Sebe­  aşternutul  din  cetină  de  brad   la  corhănitul  manual  la  luni-   /.  F,  Sebeş  18  sortatori,  nu­  să  se  alitme  pregnant  :  C IV I­  trelelor  —  presărate  cu  pie­
                                                                       şului.  sau  pe  apa  Grădiştei.   sau  rogojină.  îşi  mai  amin­  culare,  de  la  plutăritul  sălba­  meroşi  tractorişti,  lunicula-   LIZAŢIA.   BUNĂSTAREA.   triş.  tatadele  multicolore  au
                                                                       pină  dincolo  de  tainicele  şi   tesc  de  zecile  de  kilometri   tic   la  modernul   transport   rişti,  mecanici  de  lierdstraie   Forestierul  de  azi,  slăpin  pe   ca  scop  să  anihileze   unifor­
                                                                       solidele  cetăli  dacice  de  o-   de   drum  chinuit,  străbătut   auto,  de  la  simplul  lemn  de   etc.         tehnica  modernă,  ore  la  dis­  mitatea  monotonă.
                                                                       dinioară.  prezenta  forestieri­  cu  spinarea  încovoiată   de   loc  la  cele  două  fabrici  cu                  poziţie  bibliotecă,  aparat  de   Aş  dori,  adaugă  Bernard
                                                                                                                                                                In  cintecele  de  azi  ale  pă­
                                                                       lor.  a  oamenilor  înălţimilor,   greutatea  sacului  In  care re­  produse  superioare  şi.   In   durii.  coordonata   mecaniza­  radio,  ziare  proaspete,  dispu­  lassus,  culori  cameleon,  care
                                                                       slâpîni  ai  pădurilor   semele   uşiseră  să-şi  cumpere   ceva   perspectivă.   la   modernul   re, a  înscris  încă  un  element   ne  de  cabane  spaţioase,  con­  să  se  modifice  in  Iu net ie  de
                                                                       şi  bogate,  vibrează  elocvent   lăină  de  mălai  sau  pline,   combinai  de  industrializare   inedit  —  munca  nouă.   din   fortabile,  cu  saltele  şi  pături.   vremea  de  atară.  de  ora  zilei
                                                                       Inliorind  peisajul  de  o  rară   cartofi  sau  slănină.  I$i   mai   ce  se  Inallă  lingă  Sebeş.  care  a  lost  înlăturat  balastul   Brutăriile  de  pe  Valea  Sebe­  şi  de  sezon.
                                                                       şi  lulburătoate  frumuşele  a   amintesc  de  singurele  lor  u­  '  CALIFIC ARE.   Lucrurile   împovărător  al  elortuluj  fi­  şului  ol eră  muncitorilor  p ii-   El  a  lost  insă  nevoit  să  se
                                                                       munţilor  noştri.            nelte   de  atunci:  joagârul.   merg  Intr-o  înlănţuire  iireas-   zic.  Bucuria  nestăvilită  frea­  ne  proaspătă,  iar  In  magazi­  mulţumească  cu  diverse  sticle
                                                                         Din  totdeauna  aici.   pe   [apina  si  toporul.       că.  elocventă  prin  măre! ia   mătă  tn  dăruirea  entuziastă   ne  se  găsesc  de  toate,  de  la   multicolore  fabricate  special
                                                                                                                                                                                           conserve  si  carne,  pină
                                                                                                                                                                                                                  la
                                                                       crestele  semeţe,  omul  a  lost   Anii  noştri,  adevărat  llux   ei.  De  la  tăietor  de  pădure",   cu  care  forestierii  înscriu  a­  fructe  şi  iegume.  Si  nu  o  da­  la  Veneţia  şi  eu  plăci  smăl­
                                                                       fnlrălil  cu  codrul.  O  istorie   de  prospeţime   şi  vitalitate   meseria  de  ba2d  din  trecut,   colo.  In  iureşul  ÎNTRECERII   tă  a  stat  de  vorbă  lorestietul   ţuite  aduse  din  Strassbourg.
                                                                       comună  i-a  unit  peste  vreme   care  a  înviorat  şi   reînnoit   ta  profesii  cu  lotul  noi r  ma­  SOCIALISTE,  lapte  demne de   cu  brigada  ştiinţifică  sau  sa­  Fiecare  panou  al  fafadef   a
                                                                       $i  locuri,  înscrisă  In  curge­  întregul  peisaj  al  tării,  şi-au   ni puia nfl  şi  mecanici  de  fie­  cronica  viei ii  lor  noi.  nitară.  a  fosf  trimis  la  odih­  losl  compus  cu  mina  şi  am­
                                                                       rea  timpului  cu  litere  aparte,   lăcul  simfită  pulsaţia  pină  a­  răstraie,  lunicularistl  şi  me­  Pe  Valea  Frumoasei.  21  de   nă  sau  la  şcoală.  plasat  scrupulos  la  locul  res­
                                                                                                    ici,  In  codrii  adinei,  In  viaţa   canici  de  lunlculare,  bohnde-                                               pectiv,  de  lucrători  pasionali
                                                                       săpate  parcă  In  coafa  aspră                                                        brigăzi  frun/nşe,  printre  care   .  Cintecele  codrilor  adinei
                                                                                                    şi  munca  oamenilor  înălţimi­  rişti  şl  manipulatori  de  in­                                                     de  această  experienţă.
                                                                       a  unul  arbore  uriaş.  A  răsloi   lor.  Clnd  Ifi  vorbesc  despre   stalaţii   uşoare  de  corhănil.   cele  conduse  de  Todor  Ha-   din  munlii  Sebeşului  si  Oraş-   Variaţia  de  culori  este  pre­
                                                                       chiar  $i  numaî  cllevo  Iile  în­  zilele   lor  de  azi.  forestierii   tractorişti  etc.  pău  (Bistra).  Traian   Teoc   tiei  au  multe  de  spus  despre   zentă  şi  in  interiorul  fiecărui
                                                                       seamnă  mult,  foarte  mult.  de  pe  Valea  Sebeşului  şi   a   Oamenii   tnvafă,  studiază,   (Gropala}  şl  Ion  Cornea  (Pi-   prietenii   lor.  forestierii.   E   apartament.  Au  tosl  fea/izale
                                                                                                                                                              rtul  H iibeicii)  se  menţin  evi­
                                                                                                                                                                                           tnindră  pădurea  că  oamenii
                                                                         Îşi  mai  amintesc  şi  azi  oa­  Grădiştei  aduc  In  disculic  ct-   devin  stâpinii  unor  meserii   denţiate  lună  de  lună.  alături   munţilor   se   situează   In   nouăsprezece  combinaţii,  mer-
                                                                                                                                                                                                                          gind  de  la  bleumarin  şl  pină
                                                                       menii  de  pe  Valea  Sebeşului   leva  cuvinte  devenite  coor­  noi,  ai  tehnicii  moderne.  $/   de  cei  aproape  200  de   evi­  înălţimea   unei   profesiuni   la  galben  de  nuanţa  paiului.
                                                                       sau  a  GrădişteI  de  sudoarea   donate  contemporane :  meca­  titm ul  este  alert.  Intr-un  sin­  denţiaţi  individuali.  18   bri­  complexe,  moderne  şi  nease­  Locatarii  slnf  mulţumiţi.
                                                                       cu  care  udau  joagăre/e.  de   nizare,   calificare,  întrecere   gur  an  Ia  I.  P.  Orăştic  s-au   găzi  si  echipe  de  la  I.  F.  O-   muit  de  Inimoase.  '  Camerele  din  apartamente
                                                                                                                                                                                                                          slr.t  spaţioase,  izolarea  Ionică
             Braţul  întiiv;  al  macaralei  se  supune  docil  comenzilor,   caznele  cu  care  trăgeau  lem­  socialistă,  vială  nouă.  'calificat  57  manipulanţi  de  răşlie  se  mlndresc  cu  acelaşi  T  1STRATE  este  mai  bună.  sistemul  de  In-
          aşezind  în  stive  fîşiile  din  beton.                                                                                                                                                                       ’călzire  este  reglabil.
                                               Foto:  V.  ONOIU
                                                                                                                                                                                                                                (După  „L ’Express")
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33