Page 30 - Drumul_socialismului_1967_09

I ln anul agricol care se încheie, cooperativele cooperatorii au fost nevoiţi să folosească cantităţi mai giunea noastră demonstrează că fertilizarea terenului
în rr.od corespunzător, alături de celelalte măsuri agro­
agricole de producţie din regiunea noastră au
mari de sămînţâ deeit norma stabilită iniţial la hectar.
cultivat cu grîu 38.599 hectare. După terminarea Necorespunzâtor s-a desfăşurat in unele unităţi şi tehnice, constituie unul din mijloacele cele mai eficace Grijă pentru
recoltărilor, cu prilejul bilanţurilor făcute, s-a tratamentul seminţelor cu antimâlurice. La Boz, ra­ pentru sporirea recoltei de grîu. Concludent în aceas­
constatat că nivelul producţiei realizate Sn ionul Sebeş, consiliul ele conducere nu s-a pre a tă privinţă este şi suocesul înregistrat la Ferma ar. 4
medie pe regiune esrte sub posibilităţi. Nu­ suficientă măsură de acţiunea de combatere a bolilor din Miercurea, aparţinind întreprinderii agricole de
meroase unităţi au obţinut rezultate bune, care la grîu, Tocmai de aceea, în lanuri a apărut atacul de stat Apoldul de Sus, unde s-a realizat o producţie me­ puritatea
oglindesc preocupările manifestate de coopera­ mâlurâ, oare a contribuit la diminuarea recoltei. De die de 2.860 kg grîu la hectar. Aici, pe întreaga supra­
tori pentru sporirea producţiei. In general s-a asemenea, la cooperativele agricole din Rapolt, Totia, faţă cultivată s-au aplicat în vara sau in toamna anu­
făcut o amplasare judicioasă a culturii, pregă­ Sîntandrel şi altele, specialiştii au privit cu superfi­ lui trecut cîte 300 kg îngrăşăminte complexe la hectar.
tirea terenului şi semănatul s-au realizat In con- cialitate metodele folosite pentru tratarea seminţelor, Pe suprafeţele mai puţin fertile au fost aplicate în plus
diţiuni agrotehnice corespunzătoare, au fost cul­ admîţînd oa această lucrare să fie realizată- în coşu­ îngrăşăminte azotoase în două reprize. înaintea însâ- lanurilor
tivate soiuri valoroase pe suprafeţe mai mari, rile semănătorilor. > mînţârll griului în cantitate de 50 pînâ la 150 kg la
iar întreţinerea şl recoltatul griului s-au realizat Pentru ca neajunsurile manifestate în toamna tre­ hectar şi la ieşirea din Iarnă 100 kg.
la timp. Dar, într-o bună parte din cooperative cută Să nu se mai repete, consiliile agricole, uniunile Şi la cooperativa agricolă din Pianul de Sus, de pe
nu s-a acordat atenţia cuvenită factorilor res­ cooperatiste şl specialiştii din fieoare unitate trebuie o tarla de 63 hectare cultivată cu grîu din soiul Be­ In cadrul complexului de lucrări ce se aplică Ia cul­
pectivi, ceea ce a determinat ca şi recoltele să să urmărească extinderea soiului Bezostaia pe supra­ zostaia. după mazăre, unde au fost administrate în tura griului, îngrijirea lanurilor prezintă un rol deo­
fie scăzute. Mai mult chiar, in oceleaşl unităţi, feţe oft mai mari, acordînd totodată atenţia cuvenită vară 320 kg superfosfat, iar în cursul perioadei de ve­ sebit. Au existat însă şi cazuri cînd acestei probleme
producţiile diferă de ia o tarla Ia alto, Acest lu­ aprovizionării cu seminţe, condiţionării şl tratării getaţie 250 kg azotat de amoniu Ia hectar, s-a recoltat nu i s-a acordat atenţia cuvenită. Astfel, la coope­
cru oglindeşte imensele rezerve ce stau Ia dis­ acestora. în medie cîte 3.800 kg la hectar. rativa agricolă din Deva. unde erau asigurate din timp
poziţia unităţilor pentru sporirea producţiei de La aplicaroa îngrăşămintelor chimice trebuie să se cantităţile necesare de ierbicide, datorită slabei preor
grîu. ţină seama de asigurarea unui raport echilibrat intre cupâri a mecanizatorilor din brigada care a deservit
această unitate, ele au fost aplicate cu mare întîrziere,
Se ridică însă Ia ora actuală probleme de strin­ fosfor şi azot, care in general să fie dc 2:1, respectiv
gentă actualitate, referitoare la pregătirea recol­ Cînd şi cum se la 300 kg superfosfat să revină 150 kg azotat de amo­ iar unele cantităţi au rămas chiar nefolosite, fapt pen­
tei de grîu din anul viitor. In principal este vor­ niu. S-a ajuns la această concluzie întrucît acolo uncie tru care cultura griului a fost invadată de buruieni.
Slabă preocupare pentru soarta recoltei de griu au
ba despre amplasarea culturii, pregătirea tere­ au fost aplioate doze mai mari de azotat, plantele s-au manifestat cooperatorii din Băcia şî Bucerden, unde
nului, soiul şl sămînţa folosită, aplicarea îngră­ dezvoltat luxuriant şi au căzut, dimlnuînd simţitor suprafeţe însemnate nu au fost îngrijite la timp. As­
şămintelor etc. Pentru elucidarea acestor pro- pregăteşte patul producţia medie Ia hectar. pecte negative s-au semnalat şi în ce priveşte comba­
bleme, Ia nivel de regiune şi raioane au fost or­
ganizate plenare ale consiliilor agricole şi ale Tot legat de problema folosirii îngrăşămintelor chi­ terea bolilor şi dăunătorilor.
Abordînd problema îngrijirii culturilor, tov. Marcel
uniunilor cooperatiste. Aici, pe baza analizei rezul­ mice a fost criticată atitudinea unor consilii de con­ Nedelcu, — inginer şef la staţiunea de maşini şl trac­
tatelor din acest an şi a experienţei acumulate ducere dm cooperativele agricole cane au refuzat să toare din Alba Iulia — arăta câ gradul mare de îrn-
s-au stabilit măsuri chibzuite pentru sporirea germinativ ? facă aprovizionarea eu oantitâţile planificate. La fel buruienare a lanurilor în multe unităţi a împiedicat
substanţială a producţiei viitoare de grîu. Pre­ s-a insistat asupra necesităţii folosirii îngrăşămintelor desfăşurarea în bune condiţiuni a recoltării griului cu
zentăm în cele ce urmează, principalele aspecte ajutorul combinelor. Acest lucru s-a oglindit, de altfel,
ale problemelor dezbătu/te şi concluziile des­ organice. In cooperative agricole ca cele din Nâdăştia în randamentul zilnio destul de scăzut al utilajelor
I prinse. Executarea în rr.od corespunzător a lucrărilor de pre­ Inferioară, Şlbot, Ludoş şî altele, sute de tone de gu­ respective. Deci, se impune o mal mare grijă din par­
gătire a terenului în vederea asigurării unul bun pat noi de grajd stau în preajma fermelor de animale, tea cooperatorilor pentru asigurarea unei purităţi co­
germinativ condiţionează în mare măsură eficienţa ce­ fără ca cineva să se gîndească la încorporarea lor sub respunzătoare tuturor lanurilor de grîu.
lorlalte măsuri agrotehnice aplioate la cultura griului.
După udle mai Dicit, — inginer la cooperativa agricolă din VlnVul de brazdă o dată cu executarea arăturilor. cultura griului de către brigăzi şi unităţi agri­
Referindu-se la această problemă, tovarăşul Pompiliţi
Comparînd rezultatele diferite înregistrate Ia
Cooperativele agricole din regiunea noastră deţin un
Jos — arăta câ deşi pe o suprafaţă de 14 hectare griul număr însemnat de mijloace de transport. Numai In­ cole care îşi desfăşoară activitatea In condiţii
a urmat după trifoi, totuşi, din cauza întîrzierii pre­ tr-o singură zi. cu cele 200 camioane şi 50 de remorci, asemănătoare de sol şi climă ies clar în evi­
bune plante mai mică cu circa 1.500 kg la heotar. s-ar putea transporta circa 3.000 tone îngrăşăminte or­ denţă rezervele însemnate existente in privinţa
gătirii patului germinativ, producţia realizată a fost
sporirii simţitoare a producţiei la hectar. Con­
ganice care ar aduce un spor do producţie de 100 tone
cludente în această direcţie sînt citeva exemple.
S-a apreciat, de asemenea, faptul că pe suprafeţele
unde griul a urmat tot după griu în al doilea an. ară­ de grîu. Râu este însă câ în majoritatea unităţilor, m ij­ Cooperativele agricole din Şard şi Teiuş au ob­
loacele de transport sînt utilizate în alte activităţi,
ţinut producţii cu aproape 600 şi respectiv 479
turile de vară executate imediat după strîngerea re­
premergătoare coltei au influenţat pozitiv nivelul recoltei. Rezultate care de fapt ar putea suferi amînare. kg grîu la hectar mai mari faţă de cele realizate
In Ighiu şi Stremţ. Un simplu calcul ne dove­
deşte că dacă la Ighiu recolta se situa la nivelul
celei înregistrate la Şard, cooperatorii din prima
unitate realizau în plus circa 115.000 kg grîu,
Griul de toamnă se cultivă după plante care pără­
sesc terenul mal devreme ca: mazăre, borceagurl, după ceea ce ar fi permis creşterea cu cel puţin 1,5
grîu în al doilea an, culturi furajere sau chiar după po­ kg a cantităţii repartizate la zuia-muncâ. De ase-,
menea, din eouza neoplioărli înt<*. mai a măsu­
rumb, sfeclă, cartofi etc. Practica unităţilor a scos în rilor agrotehnice, la brigăzile din Mereteu şi
evidentă faptul că planta premergătoare are mare In­ Vurpăr aparţinind cooperativei agricole dîn Vin-
fluentă asupra producţiei de grîu. Din dezbaterile ce ţul de Jos, recolta a fost maî mică cu 701W900
au avut loc s-a desprins concluzia că acolo unde so­ kg (a hectar faţă do cea obţinută de brigăzile
iurile intensive, şi in special Bezostaia, au fost ampla­ m
sate după leguminoase, s-au înregistrat cele mai bune dîn Vinţ şi Sibişeni.
recolte. In cooperativele agricole de pe raza oraşului Dîn exemplele amintile se desprinde conclu­
regional Deva. 23 la sută din cele 1,803 hectare cu zia câ rezervele centru sporirea producţiei de
>grîu s-au’ cultivatdupă leguminoase, .rn unele unităţi griu la hectar nu au fost nici pe departe epui-»
* printre oare Tîmpâ, Simeria şi în altele, unde procen­ zale Dar, după cum demonstrează experienţa
tul a fost mai mare şi unde a existat o bună orjentare unităţilor fruntaşe in cultura griului, rezultate­
în amplasarea griului, respectiv a fiecărui soi în parte, - - le depind de măsurile agrotehnice Şi organiza­
producţiile au ajuns la 2.000 kg la hectar. torice ce sc iau în cooperativele agricole şi în­
treprinderile agricole dc stat in vederea valori­
„In cadrul cooperativei agricole din Sîntamdrei
preciza tovarăşul inginer Mircea Onea — pe patru ficării optime a tuturor resurselor ce influen­
ţează nivelul recoltei
hectare cultivate cu grîu Bezostaia după leguminoase
s-au realizat 3.850 kg la hectnr. In schimb la amplasarea Faptul că no aflăm în perioada cînd trebuie
lui după alte premergătoare care au eliberat terenul puse bazele producţiei viitoare de grîu, în toa­
tîrziu. unde întreţinerea nu s-a executat în mod co­ te unităţile agricole se ridică în faţa specialiş­
respunzător, producţia a ajuns doar la jumătate". tilor şi conducerilor acestora, a consiliilor agri­
cole şi uniunilor cooperatiste o scrie de pro­
Aspecte asemănătoare s-au întîlnit şi în alte ooope-
rative. In discuţiile din cadrul plenarelor s-a arătat bleme ce trebuie să-şi găsească o rezolvare grab­
nică.
că griul a dat rezultate bune după cerealele pâioase,
dar numai atunci cînd s-au aplicat cantităţile cuve­ Pe suprafeţele unde griul urmează tot după grîu, arăturile trebuie executate imediat ce terenul a fost eliberat. De In primul rînd ne referim la necesitatea întoc­
nite de îngrăşăminte şi respectiv cînd lucrările de în­ acest lucru ţin seama şl cooperatorii din Ighiu, brigada Ţelna. mirii în cel mai scurt timp a schiţelor de ampla­
grijire s-au realizat în bune condiţiuni. Concluzia des­ In foto : Se lucrează la executarea arăturilor în tarlalele destinate însămînţârll grîuluî, sate a culturii şi la pregătirea patului germina­
prinsă este că acolo unde porumbul ajunge cu intîr- tiv. In vederea urgentării arăturilor pentru Insă-
ziere la maturitate şi unde se cunoaşte că eliberarea mînţările de toamnă, sc impune acordarea uneî
terenurilor de culturile de toamnă se face mai ane­ dc acest fel s-au înregistrat la cooperativele agricole ■ Mal multă preocupare se impune şi din partea uniu­ atenţii deosebite eliberării terenului de tri fol ie­
voios, se poate merge pc cultivarea unei suprafeţe mai din Simeria, Alba Iulîa, Galda de Jos. Mihalţ şi în nilor cooperatiste pentru urmărirea sistematică a mo­ rte, cartofi, sfeclă şl alte culturi premergătoa­
mari de griu după gnu. Important este ca terenul să oiţele. Pe aceste tarlale, producţia a fost frjaţ mare cu dului cum se face aprovizionarea unităţilor agricole re griului.
Deosebit de important este ca acolo unde s-au
fie arat şi fertilizat imediat ce s-a recoltat cultura pre­ cîte 200—400 kg griu faţă de cea realizată (le pe su­ eu îngrăşăminte chimice pentru ca ele să fie primite efectuat arături, acestea să fie menţinute în
mergătoare. prafeţele unde s-a Intîrzjat executarea arăturilor cu şi aplicate în perioadele stabilite. stare curată de buruieni pînâ la însămînţâri. Nu
Ca sarcini Imediate s-au prevăzut întocmirea schi­ circa 2-3 săptămini. suferă nici o amînare acţiunile de asigurare a
telor de amplasare a culturii şi a fiecărui sol în parte In afară de încadrarea pregătirii terenului în epoca seminţelor, condiţionare şi tratme a lor. Este
în toate cooperativele agricole. Aici se va preciza şl optimă, este necesar să se acorde mare atenţie cali­ necesar, totodată, să fie trimise Drobe pentru
ordinea de însâmînţare a parcelelor. In principal tre­ tăţii lucrărilor. Arătura de vară pe terenurile desti­ analize la laborator într-un timp cît mai scurt,
buie reţinut că amplasarea judicioasă a griului după nate grîutui trebuie să se execute cu pluguri In agre­ bineînţeles acolo unde această acţiune nu s-a în­
plante bune premergătoare pe terenuri fertile, înso­ gate cu grape stelate, care permit mârunţirea solului. Semănatul - în treprins încă, neadmiţîndu-se încorporarea în
ţită de îngrijirea corespunzătoare a culturii, asigură Cu toate câ se cunoştea această regulă, la unele coope­ sol a seminţelor care nit au buletinul roşu de
recolte sporite. rative agricole, printre care la cele din Leşnic, Şoi-- analiză
muş şl altele, chiar în această vară arăturile nu au
fost grâpate. Specialiştii din unităţile respective nu pri­ Pe lingă cele amintite, succesul însămînţărilor
vesc cu suficientă răspundere aplicarea întocmai a depinde în măsura hotărîtoare de modul cum
Sosuri intensive însâmînţâri, Bine ar fi dacă în toate unităţile s-ar pro­ opaca optimă conducerile staţiunilor de maşini şi tractoare şi
regulilor agrotehnice la pregătirea terenului pentru,
cele ale unităţilor cooperatiste sc vor preocupa
ceda ca la Galda de Jos. unde an de an se acordă de asigurarea condiţiilor necesare folosirii eu
mare atenţie realizării unui pat germinativ corespun­ maximum de randament a utilajelor.
Asigurarea desfăşurării la un nivel agrotehnic
pe suprafeţe c it zător. Tovarăşa Maria Suhov, — inginerul agronom al epoca de semănat, cantitatea de sămînţâ dată la hec­ superior a însămînţărilor din această toamnă,
Nivelul recoltei de grîu depinde în mare măsură de
cooperativei. — sublinia câ pentru a asigura o răsă­
osie determinată de activitatea pe care o desfă­
rire uniformă a plantelor, în afară de faptul câ ară­
turile au fost grăpate, pe uncie tarlale unde solul era tar, adîncimea de încorporate a boabelor în sol etc. şoară organele şi organizaţiile de partid. Elo
mal bulgăros, s-a trecut şi cu tăvălugul inelar. De ase­
■ 5 menea, adîncimea arăturilor este stabilită în mod di­ In ultimii ani, ca urmare a dotării agriculturii din re­ sint chemate să ajute şi să controleze îndeaproa­
ma’ mari ferenţiat de la o parcelă la alta. liza într-un timp scurt. Acolo unde această lucrare s-a cii şi să urmărească cu răspundere înfăptuirea
pe conducerile unităţilor agricole în
stabilirea
giunea noastră cu maşini, însâmînţai’ea se poâte rea­
unor planuri judicioase do organizare a mun­
executat în cadrul perioadei 20 septembrie — 20 oc­
Pe suprafeţele unde grîul urmează după culturi tîr-
zil de toamnă, eliberarea acestora într-un timp cît ma! tombrie, s-au obţinut rezultate bune. La Secâşel. Alba lor pas cu pas, astfel ca însâmînţările să se efec­
scurt prezintă o însemnătate deosebită. La coopera­ Iulîa. Timpa, Târtâria şî în multe alte cooperative tueze în cadrul epocii optime şi la un nivel agro­
Pentru a putea obţine producţii ridicate şl constante, tivele agricole din Stremt şi Benic, unde premergă­ agricole, producţiile au ajuns la 1.900—2.100 kg grîu tehnic superior. Sc vor asigura pe această cale
în scopul valorificării mai bune a condiţiilor pedocli­ toarele au fost recoltate cu întîrziere, s-a decalat mult Ia hectar. Spre deosebire, la Câpud, Stremţ, Bîrcea baze trainice producţiei de grîu dîn anul vii*?
matice. în fiecare unitate agricolă se urmăreşte culti­ şi semănatul griului, ceea ce s-a concretizat în pro­ Mică, Petreni, unde perioada semănatului a fost mult tor, vor fi puse in valoare noi rezerve de spori­
varea soiurilor de grîu cu însuşiri biologice superioare. ducţiile miri care au fost cu 4h0 kg grîu la hectar sub decalată, recoltele medii nu au depăşit l.ROO kg griu re a producţiei şî veniturilor în unităţile agri­
In toate cooperativele agricole din regiunea noastră media raionului. la hectar. cole.
soiul Bezostaia a dat cele mai bune rezultate. Astfel, In vederea eşalonării judicioase a însâmînţârilor, Referindu-se la epoca optimă, tovarăşul ing.. Antoniu
la Ighiu, de pe fiecare heotar cultivat eu acest soi, cooperatorii din Mihalţ au prevăzut ca 260 hecbare să Iuga — vicepreşedinte la Consiliul agricol regional
s-au obtinut 3.000 kg grîu, la Cîstei 4.060 kg, la Secă- fie cultivate cu griu după porumb. Inginerul Sîmîon — arăta câ în toamna trecută s-au înregistrat nume­
şcl 2.800 kg. Semnificativ este faptul că în aceleaşi Cristea releva câ la amplasare s-a avut in vedere ca roase deficienţe legate de însâmînţarea griului în pe­
condijii de sol şi climă, soiul Bezostaia a fost mult mai griul să urmeze după porumb pe parcelele unde acesta rioada optimă, care au dus la diminuarea producţiei
productiv decit l»onea. Bunăoară, la cooperativa agri­ se coace cel mai devreme, fapt ce permite şi elibera­ cu peste 1.200 tone griu pe regiune.
colă din Băcia, recolta medie a depăşit cu 1.110 kg l-a rea grabnică a terenului. Aspecte interesante s-au ridicat şi în legătură cu ca­
hectar pe cea a soiului Ponca. Pe baza experienţei de pînâ acum, in planurile de litatea lucrărilor care depinde în special de activitatea
Fiecare participant la dezbateri a subliniat eficienta măsuri adoptate s-au prevăzut ca în cel mai scurt timp inginerilor agronomi din cooperative. Dacă în majo­
economică a soiului Bezostaia. Acest lucru a Ieşit in să se treacă la eliberarea suprafeţelor ocupate cu cul­ ritatea unităţilor agricole s-au respectat regulile agro­
evidenlâ maî ales la plenara Consiliului agricol ra­ turile de trifoi, borceng, cartofi, porumb siloz etc., dtn- tehnice privind tehnica semănatului, există şi coope­
ional Alba. Aici s-a arătat că în acest an, cooperati­ du-se posibilitate ca şî pregătirea terenului să se des­ rative agricole unde au fost semnalate neajunsuri.
vele acricole din raion au cultivat cu gnu din soiul făşoare în perioada optimă. Bunăoară, la Ludos. datorită reglării necorespunz.âtoare
Ponca, 5£ I* sută din cele 7.690 hectare, iar ou Be­ a maşinii de semănat, pe unele tarlale s-au dat 400
zostaia, 10 la sută. Producţiile realitate au fost de kg grîu la hectar, iar cînd s-a constatat acest lucru
1 540 kg la hectar la Ponca, iar la Bezostaia 2.104 kg. de către conducere şi specialistul cooperativei, canti­
Dacă proporţia acestor soiuri era inversă, un simplu IngrăşăminteSe tatea a fost redusă la 100 kg pentru ca în medie sâ
calcul ne arată că se puteau obţlpe In plus peste 970 nu se depăşească norma stabilită. Tocmai din acest
tone de griu, ceea ce ar fi însemnat sporirea venitu­ motiv, pe unele porţiuni griul a fost foarte dens, iar
rilor băneşti ole cooperativelor cu peste un milion lei. pe unele rar, fapt pentru care producţia medie nu a
Tinîud seama de rezultatele bune obţinute în acest depăşit 1 000 kg la hectar. In alte unităţi, printre care
an s-a stabilit ca în toamnă circa 80 la sută din su­ aduc sporuri
prafaţa destinată griului să fie cultivată cu soiul Be­ Girbova, Câpud. Gusu şi Păuca, semănatul s-a făcut
zostaia. ^ cu maşini fără tuburi contribuindu-se la o diseminare
învăţăminte preţioase in această privinţă au desprins neuniformâ şi la răsărirea inegală a plantelor.
şi cooperatorii din Simeria, care şi-au prevăzut să ex­ însemnat i cte Pentru ca semănatul griului în această toamnă să
tindă suprafaţa cu soiul respectiv de la 17 hectare se desfăşoare în bune condiţiuni agrotehnice, condu­
la 140. cerile unităţilor, inginerii agi'onomi, au datoria de a
Pe lîngă soi, calităţile culturale ale seminţelor pre­
zintă un rol deosebit’ în sporirea producţiei. Neţinîn- organiza munca în aşa fel îneît lucrarea respectivă sâ
du-se seamă de acest lucru, în multe unităţi produc­ recoltă se încheie plnâ la data de 20 octombrie. In vederea
ţiile medii de grîu au fost diminuate simţitor. La coo­ realizării unor lucrări de calitate superioară, este ne­ Verificarea cnlilâţilur culturale ale seminţelor de griu
perativele agricole din Deva şi Sfrjtandrei, s-.au trimis cesară stabilirea diferenţiată a cantităţii de sămînţâ este principala preocupare a lucrătorilor de la Laboratorul
probe pentru analiză la laborator cu mare întîrziere. regional de controlul seminţelor din Deva. Pînâ ha 7 sep­
Aici s-a constatat că loturile de sămînţâ aveau germi­ Rezultatele obţinute in producţie de câlre întreprin­ la hectar în funcţie de soi, sol, planta premergătoare, tembrie a.c. circa 125 de unităţi agricole au primit rezul­
naţia şi puritatea sub cele admise, fapt pentru care derile agricole de stat şi cooperativele agricole din re- fertilizare etc. tatele analizelor la probele trimise.