Page 32 - Drumul_socialismului_1967_09

CoBTerMrl privind colabo­
PROLETARI blN TOATE ŢÂRILE. U N IŢI-V Â !
rarea tehnico-ştiinliiicâ

Intre România şl Danemarca

Sâmbătă dimineaţa. Chris- Agriculturii, au vizitat apoi
tian Thomsen, ministrul agri­ întreprinderile de stat avico­
culturii al Danemarcei, şi lă Crevedia şl de sere Plo­
persoanele care îl însoţesc au ieşti, staţiunea experimentală
continuat, la Consiliul Supe- Valea Călugărească, precum şi
perlor al Agriculturii, convor­ localităţi de pe Valea Pra­
birile privind colaborarea hovei.
tehnico-ştiinţificâ în domeniul Seara, Richard Wagner
agriculturii între România şi Hansen, însărcinat cu afaceri
Danemarca şi posibilităţile ad-interim al Danemarcei la
rondul al COHnCTULUI REGIONAL HUNEDOARA a M l 9 STATULUI POPULA# D E M de lărgii* a acesteia. Oaspe­ Bucureşti, a oferit un dineu
cu prilejul vizitei delegaţiei.
ţii danezi, însoţiţi de Angelo
Miculescu, prim-vicepreşedin-
te al Consiliului Superior al (Agerpres)
4 PAGINI — 25 BANI
ANUL XIX. NR 3948 DUMINICA 10 SEPTEMBRIE 1967
Concursul internaţional

INVESTIŢIILE ANULU11967 „Georqe Enescu'1

După încheierea primei e­ Cu prilejul Festivalului in­
tape la secţia de canto a celui ternaţional „ George Enescu",
de al iV-lea Concurs Interna­ în Editura muzicală au apă­
ţional „George Enescu", sîm- rut patru dintre cele mai im­
portante creaţii enesciene —
bâtâ au fost audiaţi şl la vioa-
REALIZATE INTEGRALI i ră ultim ii concurenţi din a­ partiturile Cvartetului major,
de
coarde nr. 2 în sol
. ce astă etapă. Aceştia au fost:
Peter Mirring (R. D. Germa­ poemul simfonic „Vox maris",
nă). Andrzej Hanzelewicz (Po- suita a IlI-a „Sătească" pen­
în acest an întreprinderea deosebit !n executarea lucrări­ La întreprinderea minieră cităm şi părerea constructo­ | lonia), Didier Lepauw (Fran­ tru orchestră şi Uvertura de
concert.
minieră Barza are de executat lor de suprafaţă amintesc lo­ Ţebea, -deşi volumul de lu­ rului. ţa), Robert Kunz (Elveţia), Ed- *
lucrări de investiţii în valoare tul Brad al şantierului crări planificat este mai mic — De cînd am preluat con­ • ward Polldi (Izrael), Elena In holul sălii mari a Pala­
de 43.621.000 lei. Din această T.C.M.M. Teliuc, care şi-a în­ cu aproape 20.000.000 lei decil ducerea iotului — ne spune tului a fost amenajată, cu
sumă trebuie să se efectueze deplinit planul în proporţie de la Barza, în opt luni s-au rea­ şeful lotului Brad al şantie­ Constantinova Adjemova (Bul
lucrări miniere, construcţii de 118 la sută. lizat lucrări în valoare de nu­ rului T.C.M.M. Teliuc, Grigo- garia) şi Jurgen Pilz (R. D. acelaşi prilej, o expoziţie de
suprafaţă, lucrări geologice, a- — Ce a stat la baza acestor mai 13.686.000 lei, adică 55.86 re Ţârlnă — am predat toate Germană). instrumente de coarde realiza­
chiziţionâri şi montări de uti­ realizârl ? In sută din planul anual. Sar­ lucrările restanţă (la o analiză ! Competiţia pianiştilor a con­ te de fabrica din Reghin.
laje ş.a. Ce s-a realizat din — Cred că cea mai impor­ cina de punere în funcţiune a atentă Insă, făcută împreună tinuat prin prezentarea în fa­ ★
acest volum destul de mare de tantă măsură luată a fost con­ fost îndeplinită ' in proporţie cu tov. Vasile Rădulescu, In­ ţa Juriului a tinerilor Stela Ca şi la ediţiile precedente,
obiective ? In ce proporţie este stituirea secţiei de investiţii. de 35 ia sută. Mult prea pu­ giner şef al şantierului Petrova Dimitrova (Bulgaria), o echipă de regizori şl ope­
îndeplinit planul anual de in­ S-a creat astfel premisa per­ ţin dacă ne gîndim că pinâ T.C.M.M. Teliuc — s-a consta­ Ariene Portney (S.U.A.), Sam- ratori de la Studioul cinema­
vestiţii ? manentizării cadrelor de mun­ la finele anului mai sînt doar tat că mai sînt restante înrâ vel Smbatovlci Alumian tografic „Alexandru Sahla-
— După opt luni — ne râs- citori, tehnicieni şi ingineri 3 luni şi jumătate. 6 obieotive cu termene de pre- (U.R.SS), Christel Dannen- filmeazâ diverse aspecte de la
berg (R.D. Germană), Odile manifestările muzicale ale
La I.M. Barza La I.M. Ţebea Poisson (Franţa), Joseph A lfl- Concursului şl Festivalului
Internaţional .George
Enes-
dl (S.U.A) şi Anatolii ZalJPa-
. novici Ugorski (U.R.SS.) cu . (A gerprea)
Tolal investiţii - 79 la sutâ I •T o tal investiţii-5 6 la sută

Construcţii-montaj - 86 la sută Construcţii-montaj —57 la sută O inverse a arhitectului
— Ne-a fras in urmă antre­ dare expirate. Practica de a
punde «ngînerul Cornel Gher- care au continuitate în muncă. prenorul, lotul Brad al şan­ considera lucrările terminate Şeful tic (ură Dumitru Ţîganea urmăreşte în camera Virgil Salvanu
man, şei al secţiei de investiţii Apoi, s-a îmbunătăţit îndru­ tierului T.C.M.M. Teliuc — clar nerecepţionate ca fiind de comandă a Staţiei de /transformare şi conexiuni do
— putem spune că ritmul de marea şi controlul tehnic, iar ne-a declarat tehnicianul eu predate, nu este nouă — n a.). 110/15/6 kV. din Alba lulia. modul dc funcţionare a apa­
CLUJ.
clu­
— Arhitectul
execuţie ne satisface. S-au pus analizele decadale şi operati­ probleme de investiţii de la Nu pot spune eâ beneficiarul ratelor de control şi manevră. Foto : I. TEREK jean Virgil Salvanu. autorul construit de el, specialiştii pot
în funcţiune 10 obiective. A- vele pe care le avem de trei I.M. Ţebea, Nîcolse Corinda. nu ne-a ajutat. Nu ne împă­ cunoscutului monument de la aprecia proporţionarea şl dis­ a
punerea corectă în spaţiu
mintese instalaţiile pentru ne­ ori pe sâptâmînâ ne-au asigu­ La lucrări miniere în regie căm însă cu dirigintele de Bobîlna, este şi un pasionat noilor construcţii. Sistemul de
utralizarea apei de mină în rat operativitatea în luarea proprie planul valoriG pe opl şantier, Florea Sabin. In loc Inventator. Una din numeroa­ lentile-oglinzi, cu care este
vederea folosirii la perforajul măsurilor. In condiţiile asigu­ luni a fost realizat în propor­ să colaboreze cu noi, ne sus- sele sale Invenţii, brevetată de
umed de la puţurile Iile Pinti- rării forţei de muncă şi a ne­ ţie de 103,9 la sută, pe cînd la peoteazâ pur şi simplu (tehni­ curînd. se referă Ia o metodă prevăzut dispozitivul, dă celor
1 ie. Brâdişor şi puţul nou Mu- cesarului de materiale, organi­ construcţiile de suprafaţă în cianul cu probleme de inves­ fP re lu d iu La de mărire optică la proporţii care cercetează machetele im­
sariu, instalaţia de evacuare a zarea lucrului, îndrumarea şi antrepriza T.C.M.M., planul tiţii de la I.M. Ţebea şl secre­ presia că se află înăuntrul lor,
apelor de la orizontul —410 m controlul sînt elementele cheie valoric anual a fost îndepli­ tarul comitetului de partid, normale, a unej machete Pri­ că sînt pietoni pe străzi reale,
Musariu ş.a. Totuşi, faţă de care au stat la baza succesului nit în proporţie de 55,15 la tov. loan Tiifan, s-au declarat vind prin dispozitivul optic văzute la scară normală. Prin
invenţia arhitectului
clujean
planul valoric anual de pune­ obţinut. De altfel concordanţa sută. mulţumiţi de activitatea diri­ n o u l an şe&lai se evită surprizele neplăcute
re în funcţiune s-a realizat Intre realizările valorice şi Cît priveşte asigurarea gintelui — n.a.). Dirigintele ce apar uneori la terminarea
doar 54,7 la sută. Aceasta pen­ cele fizice demonstrează preg­ cu documentaţii, deschiderea tergiversează încheierea pro­
tru că majoritatea obiectivelor nant acest lucru. Au fost exe­ finanţării şi exproprierile, am ceselor verbale de recepţie şî Important pentru construcţiilor, cînd anumite
au termene scadente în tri­ cutaţi în piua 653 m.L de lu­ ne provoacă greutăţi financia­ Deşi se repetă în fiecare toamnă, evenimentul începerii a­ lin ii arhitectonice sau elemen­
mestrul IV. crări miniere şi avem garan­ avut asigurate toate condiţii­ re­ nului şcolar aduce întotdeauna cu sine o notă de inedit şi te decorative, de mare efect în
— Spuneaţi că ritmul de ţia că şi la finele trimestrului le de la începutul anului — — Cind ne-am aşezat îm­ emoţie tinerească. Noul an de învâţâmînt, care va fj inau-. automobilişti machete, se estompează ori
execuţie vă satisface. Pe ce III vom raporta depăşiri. Pre­ continuă tov. Corinda preună la masă şi am anali­ gurat peste cîteva zile, marchează trecerea la învâţâmîntul de dispar total prin schimbarea
v-aţi întemeiat afirmaţia? liminăm realizarea a peste 80 — $i totuşi planul fizic la zat situaţia lucrărilor, am a­ • 12 clase în liceele de cultură generală şi accentuarea proce­ Ediţia a II-a a proporţiilor.
— Analiza realizării planu­ la sută din planul anual de in­ lucrările miniere nu s-a rea­ juns Ia înţelegere — ne-a de­ sului de aprofundare a învâţâmîntului prin introducerea de (Agerpres).
lui pe categorii de lucrări de- vestiţii. lizat, deşi la valori sînt de­ clarat tov. ing. Lazăr Pop, di­ noi discipline menite să asigure absolvenţilor o pregătire
,monslreazâ acest lucru. La Rezultatele obţinute pînâ a- păşiri. rectorul I.M. Ţebea. temeinică şi multilaterală. Elevii vor studia obiecte introdu­ „Raliului
lucrări miniere planul valoric cum.atitcele valorice cit şi cele — Intr-adevăr nu s-a reali­ — Pe baza acestor a- se pentru prima oară în programa analitică a liceului de
anual a fost realizat în pro­ fizice, sînt de necontestat, dar zat decît 51,3 la sută din pla­ nali2e am certitudinea că cultură generală : teoria probabilităţilor şî statistica matema­
porţie de 83 la sută. construc­ .faţă de acestea procentul de nul fizic anual (o râmînere la finele trimestrului III, tică, mecanica teoretică, istoria hteraturii universale. Mul­ României"
ţiile de suprafaţă s-au înde­ 'realizare a planului de pune­ în: urmă de aproape- două vom realiza 73 la sută din tiple elemente noi, caracteristice tendinţei generale de mo­ Brasilia -
plinit in proporţie de 111 la re în funcţiune este încă scă­ luni — n.a.). planul anual — completează dernizare şl perfecţionare a învâţămîntului, de adaptare a lui In calendarul competiţio-
sută, lucrările geologice au zut. Trimestrul IV este hotârî- Deci, nerealizarea planului tov. Vasile Rădulescu — pen­ la cerinţele majore ale contemporaneităţii, Ti aşteaptă pe e­ nai al A.C.R. (Automobil
fost executate în proporţie de tor. De aceea, ritm ul de exe­ de investiţii se datoreşte, după tru acest procent avem reale le vi din toate clasele. La cîteva din liceele existente în ora­ Clubul Român) pe anul
75 la sută, iar la utilaje am cuţie trebuie accelerat şi să părerea tovarăşului Corinda, condiţii. Sperăm să încheiem şele Piteşti, Sibiu. Crai ovaPloieşti, vor funcţiona, spre exem­ 1967 este înscris şi Raliul oraş în plină
înregistrat 71 procente. In to­ nu se aştepte data scadentă unor cauze strict obiective şi anul fără restanţe plu, noi clase experimentale cu profil special de matematică României — ediţia a Il-a
lal. s-a realizat 7f) la sută din lotului Brad al şantierului pentru elevii cu înclmaţii în domeniul ştiinţei. La liceele — care arc drept scop :
planul anual Dintre antrepre­ pentru punerea în funcţiune a T.C.M.M. Teliuc, nicidecum Anchetă realizată de „Ion Creangă' din Bucureşti, „Mihail Emineseu" din Cluj şi dezvoltarea aptitudinilor dezvoltare
norii care ne-au ajutat în mod obiectivelor de investiţii. activităţii întreprinderii. Să S. POP sportive şi ridicarea măies­
„Horia, Cloşca şi Crişan" din Alba lulia, s-au înfi'nţat secţii
de limbi clasice în cadrul cărora obiectele preponderente tre i în conducerea automo­
vor fj latina şi greaca- Ele vor contribui la pregătireatemei- bilului, educarea aulomobi- In istoria noii capitale bra­
nicâ a .tinerUor.ee se vor specializa mai .tîrziu în istorie, ar­ liştilor in respectarea regu­ ziliene, 1967 va fi un -in
heologie, numismatică, drept. Tot cu începere de la 15 Sep­ lilor de circulaţie, cunoaş­ important. Brasilia ua trebui
Talerele balanţei fînurilor tembrie, lim bilor moderne care s-au predat pînâ acum în terea frumuseţilor patriei, să-şi preia pe deplin rolul
Sfecla a acumulat fn liceele de cultură generală, li se adaugă germana, iar în precum şi pregătirea şi ca­ ce t-a fost încredinţat la 21
rădăcini timp de mai unele licee, ca de pildă „Gheorghe Şin'cai" şi „Gheorghe La- lificarea automobiliştilor aprilie 1960 In faţa întregii
multe luni doze mari zâr“ din Bucureşti, L'ceul nr- 8 din Iaşi; Liceul „Gheorghe pentru a participa în com­ lumi. Din luna martie a a­
de zahăr a cărui con­ Bariţiu" din Cluj, vor fi incluse, la alegere, italiana şi spa-‘ petiţii internaţionale. cestui an de cind Costa e
centraţie creşte. Şi iată să fie la acelaşi nivel! niola. 1 . ■ i Cea de-a H-a ediţie a a­ Silva a devenit preşedinte­
că a sosit momentul Prima zi de şcoală va aduce pe pupitrele elevilor peste 26 cestei competiţii, la care se le ţă rii el îşi exercită şi
cind recoltatul poate să milioane manuale distribuite gratuit,- a căror valoare se ri- pot înscrie, pînă la 15 sep­ funcţiunile sale in oraşul
înceapă. Iai Sîntandrei, dicâ la cîteva sute de mtiioane de lei. Ca şi în ceilalţi ani, tembrie şi automobilişti Brasilia. Costa e Silva a ce­
aproximativ 130 de coo­ In cooperativele agricole de tea stau şi acum în dmp fi­ să fie substituite prin alte şcolilor'le-au fost expediate 1.000 tipuri de materiale didac­ din regiunea noastră, fie rut in acelaşi timp întregii
peratori sint zilnic pre­ producţie din regiunea Hune­ ind supuse deprecierii şi risi­ sortimente de furaje, mai a­ tice, dintre care 300 noi. Enunţăm printre aparatele, de deo­ la filiala din Deva, fie la echipe guvernamentale să-şi
zenţi in lanurile de sfe­ doara, furajul de bază în hra­ pei. Se cunoaşte faptul că fi­ les prin nutreţuri suculente în- sebită . importanţă în lucrările practice de fizică, generatoa­ centrala din Bucureşti, se mute sediul din Rio de Ja-
clă ce se întind pe 32 de na animalelor pentru perioada nul oare stă pe eîmp un timp silozate. In acest scop se pot rele de ultrasunete, generatoarele de sunete cu frecvenţă va­ va desfăşura în zilele de neiro — vechea capitală —
hectare. de stebulaţie îl constituie fi­ îndelungat după recoltare, în folosi culturile de porumb pen­ 23-24 septembrie a c. pe un In Brasilia. Rio a rămas fi
nul. El intră în raţie in pro­ bătaia vîntuluj şi a ploilor, su­ tru siloz, porumbul semănat riabilă, ca şi trusele moderne pentru experienţele de chimie. traseu dc 1-524 km. Raliul după 1960 capitala propriu-
Animaţie mal mare porţie de peste 60 la sută, Iar feră importante deprecieri ca­ în cultură dublă, iarba de Su­ Acelaşi drum îl vor lua alte cîteva sute de aparate de pro­ României cuprinde 16 pos­
se remarcă In tarlaua în unităţile din zona muntoa­ litative. Pierderile sînt cu a- dan, lucerna, trifoiul, ierburi­ iecţie, magnetofoane, picupuri şi diferite alte auxiliare. zisă. De abia acum are loc
turi de control obligatoriu
mpe drumul Orâştlei“, să ajunge pînâ la 80 la sută. tît mai mari cu cît fînul este le din fineţe, otava, frunzele Mulţi copii şi tineri ,vor începe apropiatul an de studii în şi 7 probe speciale. Traseul mutarea tuturor ministerelor
In noua capitală.
Datorită condiţiilor climateri­ clădit în căpiţe sau stoguri şi coletele de sfeclă. clase şi şcoli noi. In acest an vor fi date în folosinţă în total trece şi prin cîteva oraşe
ce deosebit de favorabile din mici, aşezate direct pe pâmînt. * Prin măsurile ee se vor lua 2.300 săli de clasă ce se vor alătura celor aproape 27.000 con­ din regiunea noastră :
acest an, cit şi lucrărilor a- In aceste cazuri fînul se mu­ de către cooperative, cu spri­ struite între anii 1960-1966. Sebeş, Orăştie, Deva, Brad,
In încheierea acestui succint preludiu la apropiatul
an
grotehnîce şi de fertilizare a- cegăite sau este risipit de a­ jinul consiliilor agricole şî- at şcolar, amintim faptul că. peste cîteva zile, aproape 4.000 ti­ Alba lulia. PE TOT
nimalele introduse pe fîneţe
uniunilor cooperatiste, se 'va
Culegă­ pllcate pe lîneţele naturale şi pentru a păşuna. reuşi ca în fiecare unitate să nere cadre didactice, constituind ultima-promoţie a.univer­ fi acordate de Automobil- GLOBUL
Premiile principale vor
cultivate, s-au asigurat
pro­
sităţilor şi.institutelor,pedagogice, ver păşi pentru prima oară
ducţii sporite de fîn. Bunăoară,
se asigure o balanţă furajeră
Pentru transportul furajelor
cooperativa agricolă de pro­ de pe oîmp, este necesar să echilibrată. 1 • la catedră, tră'nd o dată cu elevii, emoţiile premierei şcolare. Clubul Român şi de Uzine­
din Franţa
le ,/Renault"
torii de ducţie din Sîntimbru pe o su­ atelajele pe care le deţin uni­ Ing. EUGEN CERNELEA redactor la Agerpres care sprijină organizarea Brasilia este şl astăzi ar,
ADINA PRISTAVU
se folosească din plin toate
cu
prafaţă de 40 de hectare
de la Consiliul agricol
acestei ediţii.
trifoi, a obţinut la prima ooa- tăţile, remorcile de la S.M.T. regional oraş încă neterminat, dat
sâ ente 5.800 kg. fin la hectar, şi atelajele membrilor coope­ construirea lui se află Ir,
„zahăr" •la Vinţul de Jos de pe 44 hec­ ratori. Trebuie combătută eu plină desfăşurare, deşt In­
tare tot la prima coastă s-au
hotârire
atitudinea ce mal
obţinut cîte 4 500 kg. La fîne- dăinuie la unii preşedinţi de tr-un timp opera lui Oscat
Niemeyer şi Lucto Costa pă­
ţele naturale, unităţi oa cele ooopenatîve agricole care sus­ rea să fie sortită eşecului
d'in Beriu, Pianul de Jos, Oar­ ţin că nu este nevoie ca finul ILUSTRATE H U N E D O R E N E In cele din urmă Brasilia
unde lucrează 50 de coo­ da, Sîntimbru şl multe altele să fie transportat acum pen­ născută in mijloctd păduri•
peratori din brigada au obţinut producţii de fîn tru că în dmp „stă bine". lor virgine, s-a dovedit a f\
Săuleştl, condusă de Ion cuprinse între 3.000 şi 4.200 In numeroase cooperative a creaţie trainică.
Toth. Dar şi fn cele din kg. Ia hectar. agricole s-au amenajat parcuri In prezent, aici trăiesc a-
Sîntandrei, ale lui Sido- In această direcţie, condu­ de furaje* pe lingă ferme pe proxim aliv 350.000 de oa­
nia Muntean $1 Juja cerile majorităţii cooperative­ care le-au împrejmuit, iar fie­ meni, dintre care lOO.OOC
Beda, se munceşte din lor agricole din regiune şi care şiră sau stog de fîn sînt In nucleul propriu-zis al o­
plin. Grupuri de coope­ membrii oooperatori, au depus etichetate cu indicaţia canti­ raşului Plano Piloto. A lţi
ratori dislocă din sol ră­ mult interes pentru recoltarea tăţii existente. Acesta este un 200.000 locuiesc în şase oraşe
dăcinile de sfeclă pe fînurilor, urmărind produce­ lucru bun şi gospodăresc care satelit. Unul dintre ele, Ta-
care le string în gră­ rea furajelor de calitate supe­ va trebui generalizat în toa­ guatunga, cunoaşte o dezvol­
mezi mai mari, a lţii de­ rioară şi cu pierderi minime. te cooperativele, iar inventa­ tare rapidă şi are tot atlţia
taşează frunzele şi cură- Se poate afirma că toate rierea fînurilor să se facă pe locuitori ca şi Plano Piloto.
Id sfeclele pregătindu-le cantităţile de finuri cultivate, bază de cîntărire. Acolo unde Noua capitală cunoaşte o
pentru transport. în special leguminoasele, au nu sînt cîntare se va executa dezvoltare proporţională. In­
Recolta este bogată. fost uscate pe capre şi pnepe- cubajarea. In acelaşi timp se frastructura sa este solidă,
De pe primele suprafeţe leci, ceea ce a permis obţine­ impune ca şirele, clâile şi sto­ înzestrată pentru a face faţă
s-au obţinut peste 20.000 rea unor fînurî cu un conţi­ gurile să se facă cu multă a­ oricărei noi extinderi a ora­
kg rădăcini de sfeclă la nut ridicat de proteine. In coo­ tenţie şi să se acopere la vîrf şului. Un sistem inventiv de
hectar. In numai cîteva perativele amintite, finuri le cu paie pentru a împiedica străzi, fără intersecţii şi
zile de cind s-a declan­ naturale au fost uscate în timp pătrunderea apei provenite semnalizatoare, lasă cale li­
şat această acţiune mai scurt, cu puţine manipulări şi din ploi şi zăpezi. beră circulaţiei, ta aproxima­
la
fără expuneri prelungite
bine de un sfert din pro­ soare. La sfîrşitul lunii iunie in tiv 40.000 de automobile stau
ducţie este gata pentru toate cooperativele agricole s-a la dispoziţie peste 1 500 km
a lua drumul fabricii de Mai trebuie slrînse însă u­ făcut estimarea producţiei de de străzi largi şi asfaltate.
zahăr din Luduş. nele cantităţi de otavă. Dar, furaje fibroase apreciindu-se Numai in 1966 au fost con*
La început s-au trans­ pe lingă de această lucrare, o măsura în care acestea a­ struite 800 km de străzi noi.
mare
acţiune
impor­
portat 30 tone de rădă­ tanţă la ora actuală este trans­ sigură balanţa furajeră pen­ Marea itvdustrr.e lipseşte in
Brasilia aprpape
complet.
cini, apoi au urmat al­ portul furajelor de pe oîmp în tru perioada de slabu- Ea nu va deveni un oraş in­
laţie. S-a constatat astfel «â
tele. Ritmicitatea este apropierea fermelor de anima­ marea majoritate a cooperati­ dustrial ca Sao Paulo sau
perturbată insă de be­ le. Cooperative agricole ca velor îşi asigură întreaga can­
neficiari. La rampă nu cele din Bretea Mureşană, Peş- titate de finuri necesare. Une­ Belo Horizonte, ci un centru
a fost instalat podul tişul Mare, Sîntandrei. Bampo- poliiico-administratlv. Cu toa­
bascul de 15 tone. Faptul toc, Orâştie etc. au terminat le cooperative sînt deficitare te acestea, după multe ezi­
în finuri încă de pe acum.
tări 200 de firme ind'jstriak
îngreunează parţial e­ cu mult timp in urmă trans­ Printre ele amintim pe cele f i 14.000 de întreprinderi co­
lanul culegătorilor de portul tuturor finiîrilor pe ca­ din Bejan, cu peste 120 tone,
merciale au fost constituit o
Hzahăr“. Remedieri se pot re le-au şi depozitat în bune Zam, Dobra, Lâpuşnic, Lunca, In Brasilia. Activitatea finan­
aduce grabnic şi sint aş­ condiţiuni. Sînt însă unităţi, Ţebea, Unirea, Bretea Strei, Dintotdeauna pădurile, fie ele de brazi, fagi, stejari, te copleşesc, te fascinează prin imensul lor covor verde, prin ciară este asigurată de o re­
teptate de multă vreme. aromele puternice ce le degajă, prin sunetele lor profunde ca de orgă. Prîvindu-le chiar ŞÎ în această ilustrată ai sen­
cele mai multe în raioanele Bâcâinţi, Pricaz, Turdaş, Pău- ţea de 52 de bănci.
A. POTOPEA Haţeg, Brad şi oraşul Hune­ oa şi altele. zaţia farmecului Jor inegalabil. Şi asta n-o spunem noî prima dată. A spus-o,cu - mult •îruaînte şl neîntrecutul îndrăgostit C. VAR VARA
de păduri, maestrul .Sadoveanu care şl-a petrecut paşii de atîtea ori’ pe această Vale a Frumoasei.
doara, cai^i deşi au recoltat Acoilo unde există deficite
mari cantdiăţl de finuri, aees- de finuri, acestea vor tnebuî
(Continuare tn pag. a 4-a). *