Page 34 - Drumul_socialismului_1967_09

3 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3946

Arcurile în chirurgia facială

CURA/, Medici francezi au prezentat la un congres de me­
dicină o informaţie despre o nouă operaţie facială.
După cum se ştie, la bolnavii cu lezări ale nervului
facial se deformează trăsăturile feţii. Acest neajuns
BĂIEŢI! poate fi remediat prin Implantarea de arcuri în muşchi.
Graţie unor arcuri, chipul pacientului capătă un aspect
cu totul normal. Şi mai impor tant este faptul că după
o astfel de operaţie bolnavii care nu puteau închide
ochii, sînt acum în stare să facâ acest lucru.
Intr-o noapte, la ora 4
dimineaţa, jqu Invers,
tntr-o dimineaţă, la ora
patru noaptea, (n-are Mexicul în aşteptarea „ olimpicilor
Importanţă !), mergeam
cu paşi rari şi prudenţi
pe bulevardul din cen­
tru l Devei, oraşul (va
urma un epitet absolut De data aceasta, pentru a prezent „VJja Olimpica* ce onoare, reprezentanţi al presei multe secole în.urmă s-a dez­
nou şi original) mde la participa la a XlX-a Olimpia­ cuprinde 25 de edificii cu mondiale etc- Stadionul va dis­ voltat uimitoarea civilizaţie a
poalele bătrlnei cetăţi*. dă, tineretul sportiv al lumii irite 11. 10 şi 4 etaje des­ pune de un sistem de ilumina­ toltecilor şi aztecilor, care a Cele mai cunoscute tim­
Cifiva P.C.C.-lşti strinşi se va Intîlni pe meridiane la- tinate cazării oaspeţilor. Res­ ţie perfecţionat pentru compe­ uluit mai întîi pe conquisla- bre poştale din lume sînt
pe sub porţi, să le mal tlno-americane, în Mexico. taurante noi vor oferi atleţilor tiţiile nocturne şl de un spa­ dorii spanioli şi apoi pe cerce­ considerate timbrul albastru
treacă de urlt, îmi a­ Gazdele se pregătesc de mult meniuri la alegere de pe toate ţiu de parcare pentru 7.000 dc tătorii Europei. In locurile deschis in valoare de 2 peti­
ca această olimpiadă să se des­
runcau din etnd In cind meridianele, ştiut fiind că mo­ vehicule. Piscina olimpică, îm­ unde strămoşii mexicanilor au ce şi timbrul galben-roşu in
cite o privire mde ser­ făşoare în condiţii optime. E dificarea bruscă a regimului părţită in patru secţii, oferă durat temple semeţe pentru a­ valoare dc 1 ponce emise in
viciu9, plictisiţi la culme o chestiune de mîndrle naţio­ alimentar se poate râsfrlnge viitorilor spectatori 5.600 lo­ dorarea zeilor şi alte opere de 1847 pc insula Mauritius.
fiindcă nu aveam ntcl nală, ceea ce la mexicani în- nefavorabil asupra performan­ curi pe bâncj şi cam 2.000 în artă, mexicanii secolului XX Din aceste timbre s-au păs­
cel mai neînsemnat aer searnănâ mult de tot ţelor atletice. In ce priveşte picioare. Complexul sportiv şi-au instalat cetatea un'versi- trat 20 dc exemplare a căror
de suspect. Începusem Ca să ajungi din centrul o- terenurile de competiţii sporti­ include de asemenea 12 tere­ tarâ. cate e principalul centru valoare este apreciata la
să nu mal cred In ciu­ raşulu! pînă la locul unde va ve organizatorii depun eforturi nuri de baschet (adaptabile de cultură al ţării şi pe deasu­ 40.000 de dolari,
data anonimă care mă fl InstaJat cartierul general al din cele mal mari, In prezent pentru volei), patru terenuri pra poate oferi găzduire co­
invitase la această fnlll- Jocurilor olimpice, trebuie să se lucrează intens la lărgirea de fotbal, 12 de tenis, 10 de respunzătoare unei competiţii
nire, cind In ţaţa 6trâbaţi Avenîda Insurgentea. capacităţii stadionului univer­ handbal .şi multe altele destina­ Internaţionale de talia Olim­ Primele timbre poştale din
D.S.A.P.C.-ului mă opri un bulevard de 22 de km, con­ sitar (în afara altor trei tere­ te altor discipline. Este intere­ piadei. Europa au apărut în Anglia
un glas subţirel şl firav. siderat de localnici ca fiind cel nuri de fotbal) pentru ca el să sant de remarcat că toate a­ in anul 1840.
— Am venit, nene. mal lung din lume. Din di­ poată cuprinde 110.000 specta­ ceste Instalaţii modeme se a- vASiLr; o ros Cel mai marc colecţionar
mensiunile acestuj bulevard se tori. Se ridică tribune speciale corespondentul Agerpres la
— Salul. dc timbre din lume este con­
poate deduce lesne care sînt pentru oficialităţi, Invitaţi de llâ tocmai pe locurile unde cu Kio de Janeiro
— Salut. dimensiunile metropolei mexi­ siderată familia regală a Ma­
— Ţi-a fost frică f cane, populată azi de circa şase rii Britanii Ea posedă 400
dc colecţii care sînt păzite
— Da de unde, mie ? milioane de locuitori. Din A- dc cîţiva detectivi speciali.
De ce m-aţl chemat 7 venida Insurgentes cobori pe
— O să vezi. şoseaua ce duce la Cuernavaca
Intr-o clipă am fort şl ajungi în cartierul „Jardfns Cea mai veche .Carte de
înconjurat de numeroa­ de Pedregal' (grădinile Pedre- medicină'* a fost descoperită
se afişe, etichete, h lrlli gal). Aici se înalţă orăşelul u- în oraşul Ispalian. Este vor­
jl hirtiufe. Deşi nu s-au nlversitar unde în prezent se ba dc un îndreptar medical
înscris la cuvint, vor- construieşte complexul olim­ editat cu 770 de ani în urmă.
pic. Acum cîteva milenii vul­
canul AJusco a intrat în erup­ In carte se dau, printre al­
ţie acoperind cu lavă zona tele, sfaturi cum să se lupte
dimprejurul actualei capitale. împotriva somnambulismu-
Acum vreo 15 ani, un grup de lut.
urbanişti şi arhitecţi mexicani
FO ILETO N au elaborat un proiect îndrăz­ Sergentul major Daniel
neţ care apoi a transformat a­
cest teritoriu vulcanic în unul Armstrong, din armata en­
din cele mai frumoase şi ori­ gleză a obţinut titlul de „o­
ginale cartiere urbane ce se mul care gîndeşte cel mal re­
pot imagina. Poţi vedea aici pede". Atît lui, cft şi unul
ediIici 1 construite în cel mal calculator electronic li s-au
beau clar răspicat. Răsare soarele.,. Foto : M. MOSBERGER riguros stil funcţiona! — cu­ dat concomitent spre rezol­
— Sintem abandonaţi. Hunedoara buri de ciment de culoare roz, vare o problemă privind
Nu ne mal recunosc pâ- verde, violet, albastră, roşie — transportarea unor mărfuri
rin ţii. Salvează-ne ! instalate pe un teren acciden­ cu maşina in cinci localităţi.
— A ţi făcut vreo pros­ tat. Nu ştii ce să admiri mal Armstrong a rezolvat proble­
tie ? întîi : cutezanţa constructori­ ma In trei minute şi cinci­
— Nu, credeţi-ne. CALEIDOSCOP lor sau sensibilitatea celor ce zeci de secunde, în timp co
ou plantat aici superbe gră­
— <41 unei ? dini cu flori. Mî s-a spus că calculatorul a avut nevoie de
— Stdm In vitrine da trei minute şi cincizeci şi
pentru a construi acest cartier, nouă secunde.
atlta vreme şi nimeni excavaţiile şi nivelările de te­
nu ne Iubeşte. Oamenii Negresa Lucy Morris a cin- ren au fost reduse la mini­
se uită la noi, rid şi Controlori nebărbieriţi târit peste 303 kg şl a obţinut mum. S-au folosit în schimb Negustorii ambulanţi din
pleacă. Părinţii nu ştim „primul loc” în lume în rân­ cu curaj şi fantezie toate par­ Costa Rica, care tşl transpor­
cine ne sînt, că nu mal Muncitorii fabricii de lame durile femeilor. ticularităţile solului.
vor să ne vadă, să ne de ras .Rawa Luks" din Var­ Englezul Thomas Wedders a în acest cartier se află oră­ tă mărfurile pe măgari, sint
întrebe cum o ducem. şovia sînt obligaţi să vină la fost posesorul celui mai lung şelul universitar, altă dovadă obligaţi să prezinte pentru
serviciu nebărbieriţi. In obli­
— Fără complexe de nas din lume — 19 cm. a tenacităţii, curajului şi spi­ a primi o autorizaţie pentru
inferioritate. Fiţi opti- gaţiile lor de serviciu intră şi Primul loc în lume în ce ritului inventiv mexican. Este comerţul cu amănuntul două
■ ! verificarea calităţii produselor priveşte numărul copiilor l-a poate expresia cea mai vie a -
fabricii la oare lucrează. De fotografii ale.., măgarului.
* — Lasă, am mal auzit aceea, ei se bărbieresc Ia lu­ ocupat Barbara Schlutzer, ca­ Mexicului modern. La con­
noi de-astea. Mal bine re a încetat din viaţă în 1504 strucţia lui au lucrat patru ani ★
citeşte-ne. cru numai cu lame „Rawa în Germania. Ea a născut 53 cîteva mii de muncitori sub Capitala Coliviei. La Paz,
Şi au trecut prin faţa Luks". Fiecare muncitor îşi de copii — 30 dc băieţi şi 15 îndrumarea a 150 de ingineri
mea fiecare: alege lama din cele fabricate fete. şi arhitecţi, toţi mexicani şl a­ localitate aşezată la con mai
proape toţi tineri. Orăşelul o-
.Motor complect Fiat de colegul său. De aprecierea eupâ 225 hectare şi aici studi­ mare altitudine, este singu­
1300' ; rul oraş din lume unde nu
d6tâ depind premiile trimes­ Familia „Anul 1792*’ ază circa 60.000 de studenţi,
„Mingină paralelă" mulţi veniţi din alte ţâri ale există un corp de pompieri,
(probabil menghină) ; triale. Americii Latine, Construcţia a şl asta pentru că din cauza
.Luai după, masă în­ Cu multă vreme în urmă, costat 300 milioane de pesos,
chis. Toate recetele şi în Franţa a trăit o familie, ca adică 25 milioane de dolari. rarefierii apreciabile a ae­
gratuite se deservesc la Cei mai înalţi, cei multe altele, dar care nu avea rului aici nu Izbucnesc in­
Farm. N. 2“ ; nume ca toţi oamenii. Cine Pe 10 ha din orăşelul stu­ Se pregăteşte balmoşul, la stîna din .Poiana Prigoonei" — Munţii Sebeşului, cendii „serioase".
„Briciag conbinat* ; mai grei şi cei mai ştie cum s-o fi întîmplat ! Po­ denţesc se construieşte în
.Cias butelie" ; sibil ca acest lucru să fi fost
„Minium de plunb* ; prolifici oameni urmarea unei gîurre a vreu­
.Vâpsea de pâr San­ nui strămoş. Cert este însă că Nava pentru cercetări
da" ; din lume această familie purta indica­ 1 Concursul de jocuri distractive
tivul 1792. Patru fraţi din a-
„Ingiâşeminte citrice": ceastâ familie purtau numele arheologice subacvatice
.Peri lustru' ; unor luni, urmate de anul
„Piaptcn" ; Cel mai înalt cm din lume 1792. In actele ’.or de Identi­ La Arcachon a fost lansată la apil prima navă fran­
..ş.a.m.d. este considerat Franz Winkel- tate, ca şi în alte documente, ceză echipată pentru cercetări arheologice subacva­
meyer, care a încetat din via­ tice.
— Ei, acuma vezi ? în dreptul numelui fiecăruia Cu ajutorul acestei nave vor fi readuse la suprafaţă Monoverb (4 — 9)
Ne-au pocit, pe toţi tă la Londra in 1007 în vîrstă din fraţi se putea citi : ianua­ epavele de pe fundul Mediteranei şi, în felul acesta,
ne-au pocit. Cum să nu de 24 de ani. El avea înălţi­ se va putea afla care anume a fost încărcătura lor.
vidă lumea de noi ? mea de 2,73 m. In Germania, rie 1792, februarie 1792. mar­ Prima epavă va fi aceea a unei nave romane din se­ •s9 < U -1 9 € 7
— Şi eu? Ce pot să recordul a fost deţinut de Ma- tie 1792 şi aprilie 1792. Un ul­ colul al II-lea, care zace pe fundul apei. în rada por­
vă far. 7 rianna Wedde — 2,55 m. tim amănunt: domnul martie tului Marsilia. Obiectele descoperite de scafandri vor
— Poţi. Cei mai grei oameni au fost 1792 a decedat în septembrie
englezii Danie] Dampert (369 fi expuse intr-un muzeu la Marsilia.
Mi-au suflat la ureche kg) şi Gray Jevett (364 kg). 1904.
procedeul. Am Inolfat
pe gestionarii şl vtnză-
torii din oraş la o recep­ BL X. SnUCHEA
ţie. Au venit toţi In păr, Haţeg
eleganţi, oarfumaţi. La fa rţj o
un moment dat, am des­ Copertă literară
chis o uşă laterală si N i i O R < ŢA L A C
am dat drumul Înăun­ L A C â U C 4 L A 6
tru tuturor afişelor, eti­ S A L A 0 6 C U L T U R A
chetelor, h îrliilo r şi Mr- S A N U F / C - N $ U Q A
tiuţelor din noaptea a­ m
ceea. Au sflrit de gftul Ş t S A S £ r C Q V i N L
părinţilor lor, i-au săru­ P I N ' I 4 D N A N u t / / N £
tat, le-au spus tot oful.
Să păţeşti una ca asta
la o recepţie t Ca prin
farmec, bieţii părinţi ORIZONTAL : 1) îşi pelrec
şt-au ascuns odraslele timpii] liber pe malul apelor VERTICAL : l) Pescari zbu­
in buzunarele hainelor, — Taxă la graniţă pentru peş­ rători — Ion Pribeagu ; 2) Şi-a
pierdut calmul pescuind în za­
in poşetele soţiilor. tele importat ; 2) O întindere dar — Peşti slabi şi uscaţi ;
— Curaj, băieţi / Nu de apă cît vezi cu ochii — 3) Există şi o organizaţie a
vă mal recunoaşteţi Peşte pus la păstrare ; 3) Lac pescarilor — început de es­
copiii ? fără apă — Delta le oferă din tuar ; 4) Sat in raionul Vaslui
plin cele necesare traiului — Rochie de pescuit ; 5) Dis­
T. ISTRATE (smg) ; 4) Numele comun a trei trict danez — Nade pentru
rîurj din Ardeal — Mult su­ peşti ; 6) Se oglindeşte în ape­
perioară unui lac — pronume; le Nitului — A da formă unui
5) Călătorie îndrăzneaţă pe ape ob'ect — Un singur pescar; 7) Prin anagramare veţi ob i--
necunoscute — Pescaru Nt- O baltă în voia soartei ; 8) A- numele unui lînăr prozit»
colae ; 6) Se vîneazâ pe ma­ pâ cu sare — Mal lărâ înce­ român şi titlul unui roman i
lul bălţilor — Compus din la­ put ; 9) Ambarcaţii moderne acestuia care a fost distin:. c
premiu) „Ion Creangă" al A>~t
mele ; 7) Echipă de fotbal din pentru pescari — Zi cu care demiei. pe anul 19/15.
dinţe de fisurare. Obiectul, o
geometrice, dar nu lipsesc nit*
cu turmele pe păşunile de mă­
du-şi câuc din palme. La un
ăiestria poporului nos­
M tru, gustul artistic dez­ tase dtn zonele alpine. moment dnt, apoi, I s-a Înfiri­ dată realizat, primind o formă cele florale şi zoomorfe. Cău­ Divizia naţională A — Nu e gal de dincolo de ocean; 10) TACJIE OCHIŞOR
nu te mai întîlneşti — Papa­
bine să fie întrecută ; 8) Teo­
cul are întotdeauna o toartă,
pat uleea de a-şi face un vas
voltat. priceperea şi talentul în Căucul era întotdeauna le­
potrivită, a fost îndrăgit de
dor cel mic — Supărat ; 9) Fă­
executarea multiplelor obiecte gat de traista de plotog sau de care să îndeplinească acest rol creatorul lui şi. pentru a-l lega un miner, care se armonizează cute să se încurce — Tace ca .Sfîrşitul Mării Marmara — Dei n
Metal preţios aib-cenu.şiu ; 11)
de uz gospodăresc şi de po­ cea ţesută a păstorului şi era şi astfel a inventat „căucul" şi mai mult de sufletul său, intru toate cu forma şi cari tul peştele — Cureluşe de meşfl Apără graniţele Mării Negre
doabă sint tot atîtea calităţi e­ un obiect preferat al acestuia. sau „căpcelul", după cum îl ornamental al piesei. nâ ; 10) Curge prin Paris — de duşmani — Ajută peştelui Dezlegările jocu­
vidente pentru a situa aceste Viaţa aspră a păstorilor din mai numesc o parte dintre lo- l-a împodobit cu acele orna­ In ornamentarea lui nu lip­ Atîrn un pom ce creşte pe ma­ la mişcări; 12) Comună în ra­
seşte cercul, aşa-numitu! „sim­
realizări pe scara înaltă a cre­ lul rîurilor ; 11) Adevărate ca ionul Mediaş — Vestit vas scu­ rilor publicate
aţiilor populare de pretutin­ bol solar al antichităţii", care poveştile pescăreşti (masculin) fundat în împrejurări drama­
deni. In căutarea frumosului, marchează plin prezenţa lui o — Bronzaţii din poveste ; 12) tice. în ziarul nostru
artiştii din popor au izbutit să continuitate evidentă in viaţa O carte cu subiect pescăresc
creeze un complex de forme şi r e a liz a r e a r t is t ic ă a autohtonilor şi din acest punct — Indică nordul celor ce folo­ AVRAM OARGA
ornamente cu adîncr rădăcini de vedere poate fi socotit ca sesc busola Alba Iulio nr. 3940
de tradiţie, pe care apoi le-au un document istoric şi social
dezvoltat şi îmbogăţit cu mul­ cre a to fi*il$ M ” cifra p o p o r Realizarea I m este legată de o De-ale vieţii (cuvinte în­
veche tradiţie, cu adinei rădă­
tă măiestrie, dînd naştere la cini în istoria milenară a tre­ j In vacanţă (triverb anagramat 6— 2— 8). crucişate) — Orizontal: 1)
obiecte de rafinat gust artistic. Emlnescu — apa ; 2) Iosif
Una dintre aceste piese mi­ cutului nostru pastoral. ~ Esenin ; 3) NR. — medic
nunate este şi căucul — un Meşterii care l-au conceput — Tne; 4) Sud<că — aţe; 5)
mic vas, o câniţâ. o ceaşcă sau. trecut, puţinele resurse mate­ cuitorij cătunelor din munţii mente stilizate atît de preg­ şi 1- au înfrumuseţat sînt cobo- Ts — ct — stînci ; 6) Vi —
putem sâ-i spunem, un pahar. riale pentru a-.şi lâurl un trai Orâştiei. Pentru a putea duce nant. îneît a creat o adevărată rîtoni direcţi aj marii semin­ ma — năuc ; 7) Iţe — tonic
Este obiectul nelipsit din mo­ maj bun î-au îndemnat să năs­ Ia bun sfirşit această idee, era bijuterie. ţii dacice, strămoşii noştri, pri­ LA — ba ; 0) Născut — ici ; 9)
Căucul este apreciat ca un
destul inventar al păstorilor cocească unelte şi obiecte pro­ necesar să se descopere şi ma­ obiect de valoare al artei noas­ cepuţi în făurirea obiectelor Ge — soţi — ăst; 10) Volt
— romanţă;
11) Irişi —
de la munte, care în tot tim ­ pice trăirii lor. terialul potrivit şi astlel că un tre populare şi ocupă un loc din lemn, din os, din lut şi din suna ; 12) U.E. — întinerit.
,
metal.
bun cunoscător al esenţelor
pul verii, începînd de prin lu­ Aşa a luat naştere şi căucul. din codrii româneşti, s-a oprit de frunte în expoziţiile muze­ Criptografie cinematogra­
na iunie şi pînă la jumătatea La început păstorul a băut la lemnul de paltin, uşor de ale. Motivele ornamentale sînt ION VALEKIU TODEA fică (2—5—4—2—7) „La pa­
lunii septembrie. - staţionează apa cristalinului izvor fâcîn- modelat şi cu mai puţine ten- şi aici în cele mai multe cazuri Muzeul raional Orăştie tru paşi de infinit". Mono­
LlV lU COVACI verb (5—0) Laminare.
Deva