Page 36 - Drumul_socialismului_1967_09

CONCURSUL INTERNATIONAL
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VN1Ţ1-VÂ I

„GEORGE ENESCU“

Juriile celor trei secţii in etapa a doua tinerii : Mă­
ale Concursului internaţional ria Slâlinaru (România), An-
„George Eneseu", au anunţat dreas Pobbig (R.D. Germană).
numele candidaţilor adrr.işi la Viorica Cortez - Guguianu
etapa a doua a competiţiei. (România), Eszler Kovacs (Un­
Lista concurenţilor la vioa­ garia), Taisa Vladimirovna
ră, în ordinea prezentării lor, Moroz (U.R.S.S.), Ionel Pan-
este următoarea t Jurgen Pilz lea (România), Judîth Merrilvn
(R.D. Germană), Alexandr II- Quine (Anglia), Niculina Mi­
ORGAN »l COHHETULUI REGIONAL HUNEDOARA II P CI cev (Bulgaria), Mariana Sîrbu re a (România), Lajos Miller
(Ungaria), Pompei Hârâştea-
(România),
Gabriela
Ijac
(România), Marilco Takagî (Ja­ nu şi Georgeta Orlovschl
ponia), Angela Gavrilă (Româ­ (România), Alisa Vartkesovna
nia), Bogodar Antonovici Ko- Djarmagortian (U.R.S.S.), Mo-
torovici (U.R.S.S.), Cornel'a nique Hanoulle (Belgia), Nel-
4 PAGINI — 25 BANI Vasile (România), Zinovie Vla- son Emilio Martilotti (Uru-
ANUL XIX. NR. 3947 MARŢI 12 SEPTEMBRIE 1967
dimirovici Vinnikov (U.R.S.S.). guay), Nîna Şlefanova Toţeva
Anita Fischer (R. D. Germa­ (Bulgaria). Dionisie-Ludovia
nă), Edward Polidi (Izrael) şi Konya (România) şi Mărgă­
Elena Konstantinova Adjemo- rită Vasilievna Smirnova
La Combinatul sid eru rgic din H unedoara Ieri la Deva, Hune­ va (U.R.S.S.). (U.R.S.S.),
doara, Petroşani, Sebeş, SE DEZVOLTA SEC­ La canto au fost promovaţi (Agerpres)
Orăş-
ANALIZA EVIDENŢIAZĂ NOI IEZERE Brad şi llia, s-au des­ TORUL ENERGETIC C r o n i c ă
lie, Alba lulia.
făşurat consfătuirile ca­
drelor didactice din în-
Sectorul energetic al C.S.
preşcolar,
văţămîntul
şcoli generale, licee, pre­
prezent prin noi lucrări de
cum şi din învăţămin- Hunedoara se extinde in . Luni dimineaţa au plecat la liste România, luni seara a
tul profesional, seral etc. investiţii. La centrala elec­ Berlin tovarăşii Ştefan Voicu, sosit în Capitală o delegaţie a
Cele opt luni care s-au scurs vităţi, a căror valorificare va Jn cursul dim ineţii, e­ trică nr. 1 se apropie de prof. dr. Valter Roman, mem­ Parlamentului belgian, condu­
din acest an au fost încheiate trebui să constituie o preocu­ ducatorilor, învăţători­ gfîrşit corpul de clădiri al bri ai C.C. al P.C.R., dr. conf. să de Paul Victor Antoine
de colectivul C. S. Hunedoa­ pare de seamă a întregului lor şi profesorilor partici­ unei noi staţii de transfor­ univ. Aurel Negucioiu, şi dr. Struye, preşedintele Senatului.
ra cu un bilAnţ destul de bo­ colectiv de muncă. panţi la consfătuiri le-au mare de 6 kilovolţi ce va fl conf. Gh. Apostol, pentru a La sosire, pe aeroportul Bâ-
gat. Principalii indicatori de Susţinind această afirmaţie fost expuse principalele echipată cu aparatură mo­ participa, la invitaţia C.C. al neasa. delegaţia a fost salutată
plan : producţia globală, pro­ Valentin Râileanu, inginei rezultate obţinute in a~ dernă' de înaltă tehnicita­ P.SU.G. la Sesiunea ştiinţifi­ de preşedintele Marii Adunări
ducţia marfă, producţia marfă şef adjunct cu probleme de te. De asemenea, se află că consacrată aniversării a 100 Naţionale, Ştefan Voitec, care
vindută şi incasată şi produc­ furnale^aglomerare spunea ; in construcţie o nouă cen­ de ani de la apariţia operei a rostit un cuvînt de bun so­
tivitatea muncii au fost înde­ „Datorită mersului necores­ Iui Karl Marx, „Capitalul". sit. A răspuns Paul Victor An­
pliniţi şi depăşiţi. S-au pro­ punzător şi deranjamentelor trală de aer comprimat cu ★ toine Struye.
dus peste plan mai mult dc ce au avut loc la furnalele Consfătuirile o capacitate de 500 m.c. La invitaţia Marii Adunări
4.300 tone cocs metalurgic, nr. 4, 5 şi 7 s-au pierdut în­ aer pe minut. Naţionale a Republicii Socia­ (Agerpres)
148.000 tone aglomerat feros, semnate cantităţi de funtă.
14.600 tone fontă, 18.400 tone Totul se datorează unor de­
oţel şi 19.600 tone laminate ficienţe organizatorice, abate­ cadrelor
finite, La preţul de cost s-a rilor de la disciplina tehnolo­
realizat o economie de 54 mi­ gică şi insuficientei asisten­
lioane lei şi 59 milioane Iei te tehnice pe cele trei schim­ De ce se obţin rezultate
heneficii peste plan. buri. Stă în putinţa noastră, a didactice
Pentru comuniştii prezenţi colectivelor de furnatişti, să
la şedinţa de activ a Comite­ înlăturăm toate aceste neajun­
tului de partid pe combinat suri, pentru a da o producţie
zilele trecute aceste cifre n-au mai mare de fontă peste plan". diferite în organizarea repro­
reprezentat nimic neobişnuit. „Reale posibilităţi de creşte­ nul şcolar trecut, defi­
Totul li s-a părut firesc. Stră­ re a realizărilor sini şi la o- cientele semnalate, pre­
dania lor pentru a perfecţio­ telăria Martin nr. 2, spunea cum şi măsurile ce tre­ Tratînd cu superficialitate
na necontenit procesele tehno­ inginerul Constantin Dan, ad­ buie luate pentru rid i­ problema reproducţiei, la A-
logice pentru a găsi cele mai ne­ junctul şefului de secţie. Iar cesului de Invăţămint la ducţiei la bovine ? poldul de Jos din cele 300 vaci
carea conţinutului pro­
tede căi de creştere a indi­ pentru a o dovedi ne propu­ şi juninci planificate au fătat
cilor de utilizare a agregate­ nem să perfecţionăm în con­ nivelul cerinţelor impu­ pină la 1 august numai 189, în
lor şi folosirea cu maximum tinuare tehnologia de elabora­ se de etapa actuală a Realizarea efectivelor de a­ Cum s-a ajuns la această situ­ timp ce la Apoldul de Sus de
de eficienţă' a fiecărui minut, re cu ajutorul oxigenului şi să dezvoltării societăţii nimale, cît şi a producţiilor aţie ? la cele 175 capete vaci şi junin­
nu se putea să nu dea rezul­ reducem la minimum pierderilo noastre. planificate este strîns legată La Apoldul de Sus panul ci s-au obţinut un numâr de
tate. Ei sînt obişnuiţi să pri­ de oţel. Pe marginea referate­ de organizarea şi desfăşurarea întocmit la începutul anului 121 viţei. Avînd în vedere diag­
vească mereu înainte, să nu Pe baza experienţei ciştiga- lor prezentate, au luat procesului de reproducţie la se urmăreşte zi de zi de către nosticul de gestaţie stabilit se
se mulţumească ' niciodată cu te în perioada care s-a scurs, cuvintul numeroase ca­ toate speciile. medicul veterinar şi operato­ poale observa că pînâ la sfîr­
stadiul la care au ajuns. a activităţii de zi cu zi, fie­ dre didactice din regiu­ rul insâmînţâtor, luîndu-se mă­ şitul anului natalitatea la A-
Partidul le-a încredinţat sar­ care participant la discuţii a ne, care au analizat a­ Deşi dispun de condiţii pe­ suri operative de remediere a poldul de Jos nu va putea de­
cina de a spori necontenit evidenţiat noi rezerve de îm­ mănunţit experienţa do- doclimatice şi posibilităţi ma­ neajunsurilor semnalate. Fie­ păşi 72 la sută, in timp ce la
producţia de oţel a ţării — bunătăţire a rezervelor în bindită in şcolile fn care teriale asemănătoare, coopera­ care vacă care a depăşit inter­ unitatea vecină eslc pesle 82 la
unul din elaloanele civilizaţiei compartimentul in care mun­ sînt încadrate, rezultate­ tivele agricole de producţie valul de 2 luni de la fâtare fă- sută.
moderne — iar ci -s-au anga­ ceşte. Punerea lor în valoare le obţinute, precum şi din Apoldul de Sus şi Apoldul Se desprinde deci concluzia
jat să facă in acest scop tot — care va rămîne o preocu­ o serie de lipsuri. Au de Jos obţin rezultate diferite că de felul cum este organizat
ce le stă in putinţă. Chiar in pare de prim ordin a comite­ fost făcute propuneri în sectorul zootehnic. In am­ şi urmărit procesul de repro­
referatul prezentat de ingine­ tului de partid şi conducerii privind îmbunătăţirea bele unităţi, monta la bovine ducţie, de felul cum se execută
rul loan Nită, director tehnic combinatului, — va duce fără muncii în anul şcolar este asigurată prin însăminţâri Două unităţi monta, depinde realizarea e­
al combinatului, se arăta cu îndoială la îndeplinirea şi de­ 1967—1968, care va în­ artificiale, la baza. procesului fectivelor planificate, produc­
privind dincolo de realizările păşirea angajamentelor luate cepe în curînd. Se pre­ de reproducţie aflîndu-se pla­ ţia de lapte şi îmbunătăţirea
obţinute, Ia fiecare secţie şi în întrecerea pc 1967 şi asi­ vede ca prlntr-o mai bu­ nul de montă întocmit încă de faţă în faţă calitativă a descendenţilor. De
sector se pot vedea rezerve Precizia şi productivitatea ridica'ă sînt caracteristicile la începutul anului, o dată cu, aceea se impune ea reproduc­
gurarea celor mai propice con­ maşinii de rectificat cilindri la care- lucrează tm.ăryl Ion nă organizare şi desfă­ ancheta ginecologică întreprin­
importante dc creştere a şurare a procesului de ţia să fie organizată cu lot
diţii pentru ca anul care vi­ ■Tincă de la strungâria de cilindri din cadrul Combinatului să de către medicii veterinari. simţul de răspundere, să se a­
producţiei şi productivită­ ne să înceapă din prima zi siderurgic din Hunedoara. invăţămint, să se îmbu­ Efectivul planificat s-a sta­ nalizeze lunar modul cum se
ţii muncii, a eficienţei e- Tn fotografie i maistrul Ion Bogdan, efectuînd un control nătăţească nivelul de bilit în funcţie de starea sănă­ râ a se monla, este luată în e­ desfăşoară acest important
cu plusuri la toţi indicatorii. predare, tar activităţile
conomiee a întregii acti­ la bandă. tăţii animalelor. Aşa, de e­ videnţa medicului veterinar şi proces, să se examineze şi să
educative desfăşurate de xemplu,. la cooperativa agrico­ supusă unui tratament cores­ se trateze loale vadlc infecun-
către organizaţiile de ti­ lă de producţie din Apoldul de punzător. La sfîrşitul fiecărei de, pentru ca la anul viitor să
neret şi organizaţia pio­ Sus a fost stabilit un plan luni, timp de 4—5 zile se execu­ asigurăm o natalitate ridicată
nierilor, să aibă un con­
anual de montă de 189 capete,
Cînd vom putea vizita ţinut bogat şi atractiv. iar la cooperativa agricolă din tă diagnosticul gestaţiei la va­ care vacă furajată.
şi o producţie sporită pe fie­
cile care au împlinit 3 luni de
După-^amiază,
lucră­
Apoldul de Jos de 331 capete.
la ultima insâmînţare. spre a
rile consfătuirilor s-au După primele 8 luni situaţia cunoaşte rezultatul şi trata­ Ing. IOAN RIZOLO
desfăşurat pe secţii, realizărilor se prezintă astfel : mentul care trebuie aplicat în de la subcentrut de însâ-
unde au fost analizate
din nou Muzeul din Deva ? probleme concrete lega­ Planul de montă Realizări pe perioada mînţări artificiale din
Sebeş
te de diferite speciali­
tăţi de predate. Unitatea pe perioada l.j._3i v ili. m ■ mmmm ■
Consfătuirile din acest de producţie I.I.—31.VIIL vaci viţele
Clădirea Muzeului regional anului ce vine, cu toată sigu­ tencuitor. Apoi din lipsa unei an ale cadrelor didacti­ vaci v Iţele
din Deva, monument istoric, ranţa. concordanţe de flux tehnolo­ ce au afirmat încă o da­ Apoldul de Sus 119 23 138
construi în 1621, a intrat la Dar, pentru a nu se crede gici întrerupătoarele şi alte a­ tă hotărirea oamenilor Apoldul de Jos 291 35 205 31 I Îndepărtata
începutul acestui an în restau­ că aruncăm vorbe în vînt, să parate electrice au rămas sub şcolii de a îmbunătăţi 52
rare. Pentru executarea lucră­ dezvăluim aici care este sta­ nivelul tencuielilor, aşa că a­ calitatea procesului de
Realizarea şi depăşirea pla­
rilor, a fost alocată suma de diul lucrărilor şi ce spun oa- cum electricienii sparg şi le Invăţămint, întreaga nului de montă la viţele în caz de infecunditate.
973.000 lei* Contorm gratice- mehii de pe şantier ; cît s-a readuc la supralaţâ. De ase­ muncă cu elevii. ambele unităţi se datoreşte Nu acelaşi lucru se întîm- ! TARA
lor, la 31 decembrie toate lu­ lucrat în cele opt luni care menea „scăpîndu-se din vede­ faptului că Iotul de reproduc­ plâ Ia Apoldul de Jos, unde a-
crările vor trebui încheiate, şi s-au scurs, şî ce mai este de re" că trebuie să fie instalate ceastâ acţiune se execută spo­
monumentul, după reorgani­ lăcut în viitor. şi plinte. acum se taie tencu­ ţie a fost ales din exemplare radic, fapt pentru care la un
zarea expoziţiei, redat, în con­ In interiorul clădirii, unde iala pentru a le face loc... provenite de lâ cele mai bune număr de peste 100 de vaci in­
diţii noi, numeroşilor vizitatori au fost atacate lucrările de la Muncă în plus, timp şi mate­ lin nou sistem vaci de lapte, iar monla s-a tervalul între fâtare şi montă
care îi aşteaptă redeschiderea început, s-au efectuat în pro­ rial pierdut. Cit despre revi­ executat în condiţii corespun­ a fost depăşit cu 2 luni de zile,
porţilor cu un justificat temei. porţie de 70 la sută răzuielile zuirea tîmplăriei şi înlocuirea zătoare ceea ce are influenţă r\egativă
Acum ne aflăm la începutul şi tencuielile, s-au desfăcut ei, lucrurile sînt .clare" : se de organizare Nu acelaşi lucru se poale atit asupra producţiei de lap­
lui septembrie. Vor avea oare duşumelele' de Ia parter şi-e­ aşteaptă (pînâ cînd ?) procu­ spune despre felul în care a te cît şî asupra natalităţii. De pe colina ce se u
vizitatorii satisfacţia dorinţei taj, s-au turnat (nu în între­ rarea a 3 mc de cherestea. decurs reproducţia la vacile de Dacă la Apoldul de Sus pro­ deasupra oraşului Bujutn
lor împlinite ? Se vor termina gime) betoanele de egalizare, Solicităm o părere maistru­ a producţiei lapte. Dacă la unitatea din A- ducţia pe cap de vacă furaja­ — capitala Republicii Bu
la 31 decembrie lucrările de s-au pardosit (nu în întregi­ lui de şantier, Ion Herlea, poldul de Sus se remarcă o tă la 14 august a c. era de 1615 dl — se deschide panoi
restaurare ? me) camerele cu marmură, s-a despre stadiul lucrărilor şi ca­ La Exploatarea minieră depăşire a planului cu 19 ca­ litri, din care marfă 1267 litri, teerică a Locului Tanga.
După părerea noastră, ţi- efectuat (nu peste tot) monta­ litatea lot. Muncelul Mic, se aplică cu pete, la Apoldul de Jos exis­ la unitatea vecină aceasta nu Aici, pe un postament de
— S-a scurs cam mult timp,
nînd seama de timpul care s-a rea plintelor, s-au efectuat o succes, inceptml cu data de tă o nerealizare de 86 capete. depăşea 1433 litri, din care trâ, se alio o placă masiv■ 7 de
scurs, de cel care a mai rămas, parte din instalaţiile electrice e adevărat, ne spune maistrul, 1 august 1967, un nou sis­ marfă 890 litri. cupru pe care sint înscris<
de volumul lucrărilor efectua­ şi sanitare, s-a încercat revi­ dar tot am făcut cam 50 la tem de organizare a pro­ Iţele care indică distanta p fnâ
te, de situaţia actuală a şan­ zuirea' şi înlocuirea tîmplăriei sută din lucrări. Calitatea nu ducţiei: acela de a se lucra la cele mai mari capitale ale
tierului, motive de bucurie nu şi e în perspectivă o scară de e loarte bună, dar, eu zic — numai pc 2 schimburi. Prin îm b u n ătăţiri tehnice lumii.
prea sînt ; dimpotrivă, ni se beton armat, absolut necesară e bună. folosirea acestui sistem se Au trecut numai cinci
olerâ o perspectivă clară a ne- pentru repararea şarpantei. In exterior va trebui execu­ îmbunătăţeşte asistenţa de clnd Durundi a devenit
tat un volum mare de lucrări :
La Fabrica de produse ţinute la această operaţiu­
terminârii la timp a restaură­ Cercetăm faptele la faţa lo­ repararea şarpantei, desface­ tehnică, se realizează eco­ refractare din Alba lulia independent condus de
rii. De altfel, unii, mai puţin cului. Deşi sînt atacate aproa­ rea şi refacerea acoperişului, nomii însemnate de ener­ acţiunea de organizare ne. De asemenea, încărca­ monarh, şi mai pufin de u
optimişti, dar poate foarte re­ pe toate lucrările interioare, la desfacerea şi refacerea tencu­ gie electrică, aer compri­ ştiinţifică a producţiei sc rea produselor crude rea­ de clnd această ţară a
alişti, susţin că dacă construc­ ora actuală nu e terminat ni­ ielilor, zugrăvirea, demontarea mat, precum şi Ia fondul află fn plină desfăşurare, lizate la prese se face di­ proclamată republică. In pre-
Vasile Suciu, strungar la A­ torul va fi consecvent în păs­ mic. Ba maţ mult, unele lu­ şi montarea burlanelor şi de salarii. Paralel cu acţiunile ce se rect pe vagoneţi, fără ma­ zent, locuitorii Republicii fiu-
rundi Intlmpinâ pe orice
nipulări suplimentare, cu
telierele R.M.R. Simeria, se nu­ trarea ritmului de execuţie, şi crări trebuie refăcute. „Au jgheaburilor, amenajări exte­ Muncitorii din schimbul întreprind pentru folosirea ajutorul unui dispozitiv
mără printre evidenţiaţii în­ ţînînd seama şl de timpul fost puşi să lucreze aici uce­ rioare r trotuare, alei, săpături III sint destinaţi să exe­ cit mai eficientă a fondu­ conceput în fabrică. A­
trecerii socialiste din această afectat pentru reorganizarea nici şî, nesupravegheaţi, uitaţi etc. Despre ce s-a făcut din cute numai lucrările de lui de timp afectat produc­ cest sistem a fost adaptat
unitate. expoziţiei, ne vom întîlni în ce lucrări au făcut" — ne de­ toate acestea n-am mai între­ pregătire, întreţinere, apro­ ţiei şi îmbunătăţirea cali­ la trei din preselo existen­
Foto : I. TEREK muzeu, la vară sau în toamna monstra, la faţa locului, un bat pe nimeni, nici pe dirigin­ vizionare cu material lem­ tăţii produselor, căutările te, urmind să fie extins
tele de şantier, Sicomaş Gus- nos, vagonete goale şi ram­ se îndreaptă şi spre găsi­ pentru toate cîte deser­
tav, nici pe maistrul şantieru­ bleu a abatajelor. rea unor soluţii tehnice ca­ vesc cuptoarele tunel nr.
Ca urmare, in luna au­
lui. Oricine poate să-şi dea gust planul a fost simţi­ re să contribuie la spori­ 2 şi nr. I.
IN P A S I N A A g-A seama numai aruncind o pri­ tor depăşit. şi utilajelor. Pină acum mintite au determinat o 2itator ciy cordialitate şi cr.n
rea productivităţii muncit
îmbunătăţirile tehnice a­
vire. Totuşi,
să nu greşim,
s-a făcut o săpătură in spatele
clădirii cay? a fost lăsată apoi CONSTANTIN AOANEI s-au realizat cinci dispozi­ importantă reducere a con­ lalitalc. arăllnd cu mim.1,
tive de alimentare automa­
manoperă
şi
sumului de
în părăsire. activist al Comitetului tă a preselor cu fricţiune, îmbunătăţirea calităţii pro­ nu numai peisajele de o i i
musefe uimitoare ale ţârii i
I. CIOBOTA regional U.T.C, care au contribuit la du­ ducţiei, prin reducerea re­ dar $i votbind despre planur
S P O R T * S P O R T (Continuare în pag a 3-a) Hunedoara blarea productivităţii ob­ buturilor. le de viilor.
Populaţia ţării este lo rii':
din trei triburi principe '
Batutsi, Bahulu şi Twa, d iin
te ca mărime. Membrii tri‘
9 In D iv iz ia n a ţio n a lă A , o e ta p ă a g a z d e lo r., lui batutsi sint dc statură ina
fă. Ei au avut o situaţie pr <
legiQtă. Bahulu — agricul' •
J iu l P e tro ş a n i a c îş tig a t la lim ită pe te re n p ro p riu şi crescători de vite. iar 7'
— cunoscuţi In literatură *'
numele de pigmei — sint rr.r
9 Metalul Hunedoara a întrecut selecţionata teşugari şi vlnălori, împrăv
aţi In păduri şi mun/i. Duştn
nia dintre cele trei triburi a ;
Senegalului cu scorul de 2-0 una din cauzele, de altfel m <
tipie, ale dezbinării aceşti
(ări. Menţinută şi ascuţită
9 Rezultate din campionatul regional de fotbal desea de colonialisti. vtoih
tribală nu a putut aduce ,
toase acestei lari. Ea se res n
9 La box, pugiliştii hunedoreni au părăsit ringul învinşi de te şi astăzi, căci nu poah
lichidat imediat ceea ce cr
lonialiştii au sădit timp d
eprezentativa regiunii Mureş Autonomă Maghiară zeci de ani.
Burundi este un stal cu
supralată mai mică dc 30 lan
• Ştiri despre manifestări sportive din ţară şi dar el eslc locuit de aprne
8 milioane de persoane —
e peste hotare.
O parte din modernele construcţii ale oraşului Deva.