Page 4 - Drumul_socialismului_1967_09
P. 4
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3938
încheierea vizitei în Republica
VIATA INTERNAŢIONALA
Socialistă România a primului
Victoria de par
ministru şi ministru naiului Internaţional pentru în Vietnam, care îşi va Ince-
pe lucrările în ‘ luna octom-
judecarea crimelor de război
Tribunalul conştiinţei uma comise de trupele americane' brie la Copenhaga. tea greviştilor
ROMA 31 (Agerpres). —
Lupta
ai afacerilor externe ne condamnă pe agresor 100.000 de muncitori de la în a
revendicativă
treprinderile industriei zahă
rului din Italia, care s-a des
făşurat timp de cîteva săptâ-
mîni, s-a încheiat cu victoria
al Danemarcei, Jens Otto Krag tul Agerpres, Florea Ţuiu, boi sâvîrşite în Vietnam. Ma- greviştilor.
TOKIO 31. — Coresponden
koto Kandachi, profesor la U
Patronii au acceptat semna
transmite: Miercuri s-au în
cheiat lucrările Tribunalului niversitatea din Tokio, care a rea unui nou contract de mun
făcut parte din misiune, a de
La invitaţia preşedintelui P.C.R, împreună cu soţia au glie Ploeşteanu, ambasadorul din Tokio pentru judecarea clarat juriului că ,mar( canti că colectiv care stipulează îm
Consiliului de Miniştri al Re oferit un dejun în onoarea pri Republicii Socialiste România crimelor de război Tribunalul tăţi de substanţe chimice vătă bunătăţirea condiţiilor de mun
că şi de salarizare.
publicii Socialiste România, mului ministru şi ministru al la Copenhaga, şi N. Atanasiu, a fos^ instituit de Comitetul mătoare au fost împrăştiate de
Ion Gheorghe Maurer, primul afacerilor externe al Danemar director ad-int^rim in Ministe japonez pentru investigaţii a avioane americane. Aceste chi
ministru şi ministru al afaceri cei, Jens Otto Krag, şi ’a so rul Afacerilor Externe. D!n supra crimelor de război co micale nu numai că au distrus
lor externe al Danemarcei, ţiei sale. partea daneză au participat : mise de imperialiştii americani plantele, dar ele au afectat şi închiderea grani
Jens Otto Krag, împreună cu Domnia Sa a fost primit, de Svend Aage Sandager Jeppe- în Vietnam. pe oameni, cau2Îndu-le leşi
soţia, a făcut o vizită oficială asemenea, de preşedintele Con sen, ambasadorul Danemarcei Juriul, alcătuit din 17 jude nuri, greaţă şi dificultăţi în ţei dintre Repu
in România între 25 şi 31 au siliului de Stat, Chivu Stoica. în Republica Socialistă Româ cători, între care filozoful respiraţie". Alţi vorbitori din
gust 1967. Intre preşedintele Consiliuiui nia, Jens Christensen, amba Yoshishige Kozai. Shinobu Ta- tre cei 34 care au luat cu
Oaspeţii danezi au vizitat de Stat al Republicii Socialis sador, subsecretar de stat ad bat, profesor la Universitatea vîntul, au prezentat probe ma blica Dominicană
Capitala, oraşul Constanţa, sta te România şi primul ministru junct în M.A.E., Gunnar Sei- Doshisha, Michio Aoyama, pro teriale despre folosirea bom
ţiunile Mamaia, Eforie Nord, al Danemarcei a avut loc o denfaden, ambasador, subse fesor la Univei-sitatea din belor cu bile şi a napalmului şi Haiti
Eforie Sud, Muzeul Arheolo convorbire cordială. Preşedin cretar de stat adjunct în Kyushu, a ascultat timp de împotriva populaţiei civile.
gic din Constan;a, staţiunea tele Consiliului de Stat, Chivu M.A.E., Kai Johansen, subse trei zile, în pre.ienţa unui pu La încheierea lucrărilor tri
SANTO DOMINGO 31 (A-
experimentală horti viticolă Stoica, împreună cu soţia au cretar de stat adjunct în blic de peste 900 de persoane bunalului. preşedintele Comite gerpres). —
Murfatlar. Valea Prahovei şi oferit un ■ dejun în onoarea M A E., Richard Wagner Han- şi a unor delegaţi din S.U.A , tului japonez pentru pace,
unele obiective economice din premierului danez şi a soţiei sen, consilier al Ambasadei Franţa şi Suedia, mărturiile Yoshitaro Hirano, profesor de Preşedintele dominican. Joa-
regiunea Ploieşti şi Braşov, sale. Danemarcei la Bucureşti, Per aduse tribunalului de repre drept a anunţat sentinţa ju quin Baiaguer, a ordonat în
luind cunoştinţă de realizările Cu priJejul vizitei, intre pre Green şi Soren-Ote Olsen. se zentanţii celor două misiuni riului. care condamnă încălca - Caricaturi alăturată, recent publicată de revista chiderea temporară a graniţei
obţinute de ţara noastră in dU şedintele Consiliului de Miniş cretari ai primului ministru. care au făcut în decembrie a rea legilor internaţionale de „Jeune Afrique", relevă stringent realitatea evenimentelor dintre Republica Dominicană
şt Haiti. Măsura a fost luată,
verse domenii de activitate. tri, Ion Gheorghe Maurer, şi In cadrul convorbirilor, ca nul trecut şi în iulie anul a către trupele americane şi co din. Vietnam — asemenea roiu lu i de insecte atrase de lu potrivit decretului guverna
re s-au desfăşurat într-o at
In timpul vizitei sale în Re primul ministru» al Danemar mosferă de înţelegere şi cor cesta vizite în R. D., Vietnam operarea industriei japoneze mina lămpii si care apoi cad ucise de globul incandescent, mental, pentru a preveni pro
publica Socialistă România, cei, Jens Otto Kr/ig. au avut dialitate, s-au examinat căile Ei au filmat, au luat fotogra la ducesa acestui război. lot astfel cad şi elicopterele şl avioanele americane sub tiru l ducerea de incidente provoca
Jens Otto Krag a fost primit loc convorbiri oficiale la- care şi mijloacele menite să asigure fii şi declaraţii de la martori Concluziile tribunalului ja sigur al forţelor patriotice sau al artileriei antiaeriene din te de trecerea ilegală a unor
de Nicolae Ceauşescu, secretar au participat din partea ro dezvoltarea continuă a bunelor oculari despre crimele de răz ponez vor fi prezentate Tribu- R. D. Vietnam. persoane haitiene în Republica
general al Comitetului Central mână : Cornelia Mânescu, mi relaţii existente intre România Dominicană. Nu au fost însă
al Partidului Comunist Român nistrul afacerilor externe, şî Danemarca, precum şi une afectate prin acest decret, le
Cu acest prilej a avut loc un Pompiliu Macovei, preşedinte le probleme internaţionale de găturile aeriene şi navale din
schimb rodnic de vederi pri le Comitetului de Stat pentru interes comun. tre cele două ţări.
vind dezvoltarea relaţiilor ro- Cultură şi Artă, George Maco- In vederea extinderii şi di
mâno-daneze şi unele proble vescu, prim-adjunct al minis versificării raporturilor de co
me actuale ale situaţiei inter trului afacerilor externe, Vasi- laborare prietenească dintre In Comitetul O.N.U. pentru E le m e n te n o i în c o n flic tu l
naţionale. După întrevedere, le Râuţă, adjunct al ministru România şi Danemarca, în
secretarul general al C.C. al lui comerţului exterior, Gheor- timpul vizitei s-au semnat a
cordurile cultural, rutier şî de decolonizare n ig e ria n
cooperare economică, indus
Primul ministru şi ministrul trială şi tehnică. Aceste acor NEW YORK 31 (Agerpres). vele bilaterale in vederea de
duri vor permite celor două Comitetul O.N.U. pentru de colonizării „stîncii". El con LAGOS 31 (Agerpres). — tru, luptele continuă cu oare noaşterii Biafrei. Lucru puţin
Ciocnirile, de mai mică sau
afacerilor externe al Danemarcei, ţări să-şi îndrepte mai orga colonizare (Comitetul celor 21) damnă proiectul britanic pri mare intensitate dintre trupele care intensitate în regiunea o servatorii de presă, amintind
probabil, apreciază însă ob
vind organizarea în Juna vi
raşului Nsukka, un important
nizat eforturile în viitor spre
a luat in discuţie situaţia din
explorarea multiplelor posibi Honduras-ul britanic şi cea din itoare a unui referendum in guvernului central al Nigerei centru universitar, care pînă că proclamarea regiunii sece
Jens Otto Krag, a sosit la Sofia lităţi de cooperare in domeifi- Sahara spaniolă. Săptâmina vi Gibrnltar. Al doilea, prezen şi cele biafreze, au înregistrat acum a fost controlat and- de sioniste ca stat independent a
tat de reprezentantul brita
ile economic, cultural-artistic
miercuri un element nou: In
trupele biafreze cînd de cele
şi tehnico-ştîinţific. itoare Comitelui se va pronun nic, cere comitetului să-şi, sus tervenţia aviaţiei federale, ca federale. - fost condamnată de numeroa
se ţâri africane. Un apel si
SOFIA 31. — Coresponden cuvîntări Arătînd că intere Examînînd unele probleme ţa şi asupra problemei Gibral-
tul Agerpres, Gh. leva, trans sele vitale ale popoarelor eu actuale ale situaţiei interna tarului, alegînd unul din cele pende dezbaterile în această re a bombardat o serie de o •Pe plan politic, agenţiile de milar a fost adresat Common-
miercuri, Lou:s
biective militare din regiunea
wealthului:
două proiecte de rezoluţie. Pri
mite: La invitaţia lui Todor ropene, securitatea europeană ţionale. s-a evidenţiat rolul tot mul, prezentat ds reprezentan problemă pînă după aflarea estică şi de centru-vest. Gu presă menţionează apelurile Mbanefo, trimisul special al
Jivkov, preşedintele Consiliu cer stabilirea şl afirmarea u mai important pe care îl pot tul Irakului, cere Marii Brita rezultatelor referendumului vernul federal, care a achizi continue ale lui Ojukwu pen lui Ojukwu, a plecat la Lon
lui de Miniştri al R. P. Bul nor relaţii de prietenie şi so avea statele mici şi mijlocii în proieotat. ţionat recent mai multe avioa tru negocieri în vederea în dra, într-o aşa-zisă misiune de
garia, joi după-amiazâ a sosit lidaritate între statele cu o- asigurarea legalităţii interna nii şi Spaniei să reia tratati ne, dispune în prezent de 20-25 cheierii păcii (ca o condiţie pace. •
intr-o vizită oficială în Bulga rinduiri politice şi sociale di ţionale, in promovarea cauzei de aparate. Lagosul, după cum prealabilă a acestora; el pre
ria primul ministru şi minis ferite, T Jivkov a amintit că păcii. scrie corespondentul agenţiei tinde însă recunoaşterea Bia- Acest război, precizează însă
tru al afacerilor externe al relaţiile dintre Bulgaria şi Da Totodată, s-a subliniat că bu Reuniunea de la Khartum France Presse, speră să redu frei ca stat independent şi su un comunicat dat publicităţii
Danemarcei, Jens Otlo Krag. nemarca s-au dezvoltat tot nele relaţii statornicite între că considerabil cu ajutorul a veran). El a lansat un apel că Ia Lagos, reprezintă o proble
împreună cu soţia mai mult in ultimul timp. cele două ţări contribuie !a tre Organizaţia Unităţi, A fri mă Internă a Nigeriei şi el nu
In cuvintarea sa, Jens Otto KHARTUM 31 (Agerpres). menite După cum arată agen cestora, potenţialul militar ol
La aeroportul capitalei bul consolidarea securităţii euro inamicului şi, concomitent, să cane, cerînd statelor membre poale fi rezolvat prin nici un
gare înaltul oaspete şi persoa Krag şi-a exprimat speranţa pene, la crearea unui climat Lucrările celei de-a patra reu ţia MEN, principalul obiectiv ducă o „campanie de demora să intervină in favoarea recu amestec dinafară.
nele oficiale care il însqţesc că vizita sa va contribui la de pace, înţelegere şi colabora niuni arabe la nivel înalt de a! comitetului va fi să stabi lizare", menită să întărească
au fost salutaţi de Todor Jiv- îmbunătăţirea relaţiilor dane- re intre toate popoarele tu la Khartum au continuat mier lească măsurile destinate .să dorinţa de a încheia pace, ma
zo-bu)gare şi va crea condiţii
fcov cu soţia şt de alte per pentru stabilirea unor mai bu rn ii, indiferent de orînduirea curi dupâ-âmiază, în şedinţe garanteze retragerea forţelor nifestată chiar în sînul forţe
soane oficiale. ne'legături, în bofidă' deosebi lor social^ v .................... cu uşile închise. t R.A.U din Yemen şi sistarea lor militare secesioniste.
S-a anunţat pe de altă par
şjutorului militar saudit către
Pe aeroport, Todor Jivkov rilor dintre sisteme economi Oaspeţii danezi au‘ mulţu te că miercuri noaptea regele toţi yemeniţii. Comitetul — a- Se menţionează astfel câ, 9 După cum anunţă agenţia PAP. la Reykja-
şi Jens Otto Kr.ig au rostit ce şi sociale. mit pentru ospitalitatea şi a- Feisal şi preşedintele Nasser ratâ agenţia — va trebui să pentru prima dată a fost bom
mabilitalea cu care au fost în- bardat miercuri aeroportul din C vik s-au încheiat lucrările Comisiei comerciale
timpinaţi in timpul vizitei în au ajuns ia un acord privind depună toate eforturile pentru Benin, capitala provinciei de mixte polono-lslandeze. Protocolul semnat pre
a permite yemenîţilor să reali
reglementarea problemei ye-
Ministrul de externe al Aomânia. menite. Premierul sudanez, zeze stabilitatea în ţară potrivit centru-vest, precum şi oraşul vede, printre altele, că Islanda nu va aplica nici
un lei măsuri discriminatorii (aţă de importul de
Mahgoub, care a participat la dorinţelor lor şl să asigure de Oluku, principalul nod rutier mărluri poloneze.
din apropiere. Pe plan teres-
României a primit pe această întilnîre, a declarat plina suveranitate şi indepen # Ministrul afacerilor externe al Italiei, A-
denţă a poporului yemenit. In
ziariştilor că şeful statului e
giptean şi regele saudit „au scopul eliminării oricăror di u mintore Fanlani, a sosit miercuri la Tunis pen
secretarul general adjunct Lucrările Comitetului căzut de acord asupra deta ficultăţi care s-ar ivi pe par tru o scurtă vizită. El a lost primit In aceeaşi zi
curs şi a realizării unei apro
liilor" privind planul de re
de preşedintele Tunisiei. Habib Burghiba, şi de
glementare a problemei ye pieri între toate părţile în cau ministrul de externe, Habib Burghiba Jr.
al O.N.U., C.V. Narasimhan celor 18 state pen men ite. ză, a suprimării oricăror surse Cazul
El a anunţat că acest plan de conflict şi a consolidării R 9 Regele Hussein al Iordaniei va (ace intre
Ministrul afacerilor externe, junct al O.N.U. a avut loc un tru dezarmare stipulează crearea unui comi frontului arab, comisia va tre S şi I I septembrie o vizită oticială în Turcia. Du
Corneliu Mânescu. a primit joi schimb de vederi asupra unor tet format dîn Irak, Maroc şi bui să consulte de fiecare dată pă cum s-a mai anunţat, călătoria lui Hussein Ia
părţile în cauză : Arabja Sau- Debray
pe secretarul general adjunct probleme legate de activitatea Sudan, însărcinat să urmăreas Ankara trebuia si aibă loc la.slirşitul lunii au
al Organizaţiei Naţiunilor U prezentă a O.NU. şi a viitoa că rezolvarea problemei ye- ditâ şi R.A.U. gust, dar a fost amînată ca urmare a prezenţei
nite, C. V. Nansimhan, care rei sesiuni a Adunării Gene GENEVA 31 (Agerpres). - sale la Conferinţa la nivel înalt a ţărilor arabe.
face o scurtă vizită in ţara rale a Organizaţiei Naţiunilor Joi a avut loc o nouă şedin LA PAZ 31 (Agerpres). — I
noastră Unite. ţă a Comitetului celor 18 sta Noul ministru bolivian al 9 La Geneva s-a anunţat că misiunea O.N-U.
Intre ministrul afacerilor ex întrevederea s-a desfăşurat te pentru dezarmare consacra Situaţia din Congo informaţiilor şi culturii, Ro- pentru Aden va pleca la Beirut pentru a discuta
terne şi secretarul general ad într-o atmosferă cordială.. tă dezbaterii proiectului de berto Prudencio, şi procurorul cu reprezentanţii Frontului de Eliberare a Sudu
tratat privind interzicerea răs general Eustaquio Bilbao Rio-
pândirii armelor nucleare. Re KINSHASA 31 (Agerpres).— manieri în scopul „lichidării u ja au anunţat că vor cere ca E lui ocupat al Yemenului. La aceste întrevederi a
prezentanta Suediei, Alva Mir- Guvernatorii provinciali din nor rămăşiţe tribale". procesul împotriva publicistu lost invitată, de asemenea, o delegaţie britanică.
încheierea convorbirilor Intre dal, a prezentat un praiect de Congo (Kinshasa) au raportat ★ lui francez Regis Debray să Discuţiile vor începe Ia 2 septembrie.
formulare a articolului 3 al
BRAZZAVILLE 31 (Ager
9 Senatul american a confirmat numirea
viitorului tratat care se referă preşedintelui Joseph Mobutu pres). — aibă loc în oraşul Sucre, unde cetăţeanului de culoare Thurgood ÎUarshall ca
se află sediul Curţii supreme
că situaţia se menţine calmă
delegaţiile C.C. al P.C. Român la controlul îndeplinirii obli pe întreg teritoriul ţârii, „cu Postul de radio Kinshasa a a declarat câ orăşelul Camirî. R membru al Curţii Supreme a S.U.A. Thurgood
a Boliviei. Roberto Prudencio
gaţiilor asumate prin semnarea
tratatului şi cate a rămas ne excepţia micii regiuni din îm anunţat că 25.000 de bărbaţi, unde a început faza prelimi Marshalt este primul negru care ocupă un ase
femei şi copii au fugit în Ru
menea post.
prejurimile oraşu’.ui Bukavu,
şi C.C. ai P.C. din Norvegia redactat in proiectele supuse aflat încă în mîinile mercena anda din oraşul Bukavu pen nară a procesului „nu oferă 9 După cura anunţă corespondentul din Madrid al agen
comitetului de delegaţii Uniu
nici posibilităţile, nici garan
nii Sovietice şi S.U.A. Propu rilor", a anunţat miercuri a tru a se salva de atrocităţile ţiile necesare". ţiei Reuter, un tribunal m ilitar din Valencia a condamnat un
mercenarii
lui
de
comise
OSLO 31. — Trimisul special tăţii un comunicat comun cu
Agerpres, R. Câplescu, trans privire la vizita in Norvegia nerea suedeză preconizează un genţia congoleză de presă. A Schramme. Acelaşi post de ra Primele informaţii privind grup de cinci muncitori spanioli participanţi la demonstra
ţiile care au avut loc la 1 mai a.c. la închisoare pe diferite
mite: Joi, la sediul Comitetu a delegaţiei C.C. al P.C.R. sistem de inspecţie al cărui or genţia a relatat, de asemenea, dio a anunţat câ forţele ar posibilitatea mutării procesului termene Intre un an şi patru ani.
lui Central al Partidului Co Seara, delegaţia PC.R. a o gan principal ar fi Agenţia că in rîndul corpului înalţilor mate din Ruanda sînt pregă într-o altă localitate au apă
munist din Norvegia au conti ferit o'masă în cinstea condu Internaţională pentru Energie funcţionari publici din Congo tite să împiedice pătrunderea rut zilele trecute, in urma des
nuat convorbirile între dele cătorilor P. C. din Norvegia. mercenarilor pe teritoriul ţâ coperirii unui grup de parti # Miercuri seara a sosit la Kinshasa Diallo Telli, secreta
gaţia Comitetului Central al Au participat Reidar Larsen, Atomică. au fost operate o serie de re- rii. zani în apropiere de Camirl. rul generat al Organizaţiei Unităţii Africane, pentru a parti
Partidului Comunist Român, preşedinte al partidului, Just cipa la cea de-a patra conferinţă la nivel înalt a organizaţi
ei.
condusă de tovarăşul Paul Nî- Lippe şi Ivar Lie, secretari ai I I H I I ■ I 1 M I ■
culescu-Mizil, membru al Co C.C., precum şi Arne Jorgen- 9 Expoziţia universală de la Montreal (Canada) a fost vi
mitetului Executiv, al Prezidiu sen, Ester Bergerud, Rolf Net- te totuşi scumpă In Mall. Iar re învaţă aproape toii băieţii
lui Permanent, secretar al C.C. tum, Eivind Wik, membri ai spre sud, In pădurile umede (Ielele merg rar la şcoolă). zitată In cele două luni care au trecut de la deschiderea el
al P.C.R., şi delegaţia Comi Secretariatului P.C. din Norve T O M B U C T U din zona ecuatorială, ea are, Cea mai mare şcoală *— Me- de peste 35 milioane de persoane. Autorităţile apreciază a
tetului Central al Partidului gia. A luat, de asemenea, par ca şi fnainte, o valoare imen dersa — are 420 de elevi. Aici ceastă cifră drept un record, ea depăşind cu mult pe cea în
Comunist din Norvegia. te Eduard Mezincescu, amba să, fiind un produs fără de se predă tn arabă şi Irflnce- registrată la Expoziţita mondială de (a New York din 1965
La încheierea convorbirilor sador al Republicii Socialiste cate triburi tntregi şuieră ză *(limbile naţionalităţilor nu (24 milioane vizitatori).
s-a hotârit să se dea publici România la Oslo. (Urmare din pagina 1) teşuguri şi agricultură.. Dato foarte mult. au scriere proprie). Printre în
rită apei care a ajuns la Tom Viata la Tombuctu este văţători nu există europeni. 9 In urma unor violente ploi musonice. In statul Indian
por pe neaşteptate siluetele buctu ptinlr-un canal, tfrenu- grea. Ţăranii de aici nu au In clase a iost Introdus siste Uttar Pradesh au pierit înecate In ultimele zile 84 de per
Dezbaterile din U.N.C.T.A.O. celor ce se roagă. La fereas rile irigate s-au extins foarte vdzul niciodată un tractor. De mul autoservirii. Aici este cu soane.
tra pe jumătatâ Qcoperilă de mult. De-a lungul canalului, oltfel, cum să aşezi la voIq- rai, răcoare, pe pereţi se pol Alte două state din India — Bihar şi Aryana — au suferit
oblon, de la etaj se conturea chiar Ungă Niger, se intind nul unui tractor sau al auto vedea cele mai neaşteptate mari pagube. Sute de sate slut inundate. Iar recoltele au lost
Circuitul valorilor materiale im ză silueta unei femei tinere. cImpuri de orez, grădini de mobilului un analfabet, ale „ Iresce" — steagul republici distruse în mare măsură.
La Tombuctu trăiesc diferite
legume
naţionalităţi. curmali. şi plantai ii de cărui braţe s-au obişnuit din lor Mali, Ghana, Guineea şl 9 Timp de patru ore, un incendiu de o violenţă neobişnu
copilărie să mtnuiască sapă li
alături, desenat probabil de
pune anumite reguli de conduită Arabii duc o v/a|d mai as Pentru vlnători. regiunea ga ? Generalii Întregi de vlnă copii — un iepuraş, un struţ, ită a făcut ravagii Intr-unu) din raioanele capitalei tailande-
cunsă de privirile celor N din Tombuctu este un păminl bj* tori, pescari şi meşteşugari uh băieţei, soarele pe cerul ze Bangkok* Peste 1.000 de case au lost distruse de flăcări şi
fur. in special femeile, cate se albastru,' simboluri simple ale aproximativ 10.000 de persoane au rămas lără adăpost.
necuvintat. lama, orezăriile
— Cuvintarea delegatului român — strecoară pe străzi cu fala a- de pe malul Nigerului sini nu au finul niciodată in mi unul popor la Iei de simplu.
nă un creion.
coperilă de v ă lu ri; bărbaţii pline de rafe sălbatice, venite In prezent, ia Tombuctu dar plin de mfndrle şi dem 0 Citind informaţii furnizate de Consiliul Federal de Re
GENEVA 31. — Corespon lor în curs de dezvoltare. 11- lor se ocupă de comerţ şi le- din regiunile noastre. Cu o lunciionează trei şcoli, în ca- nitate. zerve din S.U.A., agenţia France Presse anunţă că rezervele
dentul Agerpres H. Liman, mitind totodată importurile ro gumicultură. Tuaregii conduc singură împuşcătură, ei do de aur ale Statelor Unite au scăzut In luna iulie cu 33 m ili
transmite : Luind cuvîntul în mâneşti din ţările membre ale caravane de cămile prin Sa boară cite şase rate deodată, oane de dolari, ajungînd la 13.136,000.000 dolari.
cadrul dezbaterilor Consiliului acestui organism economic. hara. Femeile şl copiii împart iar la o vlndfoare — cife
Naţiunilor Unite pentru Co Intr-o intervenţie la discu cu ei dificultăţile vieţii no 50*60. In această regiune tră 9 In noaptea de miercuri spre Joi, in regiunea Matabele-
merţ şi Dezvoltare (UNCTAD), ţia cu privire la efectele dez made. la Tombuctu, capul fa iesc capre sălbatice, lei, pan land au avut loc noi ciocniri Intre patrioţii rhodesieni şi uni
şeful delegaţiei române, Titus voltării ştiinţei şi tehnicii, şe miliei poartă, ca militarii sau tere.şi hipopotami. Localnicii tăţi ale poliţiei. După cum a declarat |a Salisbury un purtă
Cristureanu, s-a ocupat pe larg ful delegaţiei române a sub vinâtorij, su/ife strălucitoare, vlneazâ cu suliţe şi darde, tor de cuvtnt oficial, luptele, foarte puternice, au provocat
de unele probleme ale «schim liniat că lărgirea circuitului o sabie scurta intr-o teacă de lupta omului cu animalele pierderi de ambele părţi.
burilor comerciale între ţări valorilor materiaie între state piele roşie, un colier de amu este cinstită — învinge cel
le cu sisteme social-economîce impune anumite reguli de con lete la gft. Tuaregii sini un care este mal curajos, mal % Prefecturile Niigata şi Yamagala au fost din nou inun
diferite. El a atras atenţia a duită, un nou sistem de orga popor de oameni foarte fru sprinten, mai agil. date la începutul acestei săptămâni. Apele au distrus într-o
supra dificultăţilor care decurg nizare a relaţiilor interstatale. moşi : cu privirea pătrunză lată un sdtu/ef de pescari. singură noapte întreaga recoltă de orez ce abia urma să fie
din practicile unor ţări occi Aceste norme trebuie să satis toare. cu o claie de pâr erei Pirogile stnt concluse cu aju adunată, iar mai mult de o sută de persoane şi-au pierdut via
dentale care împun restricţii facă interesele tuturor ţârilor, deasupra fetei de culoare des torul unor prăjini. De obicei, ţa sau au dispărut.
cantitative la ‘mportul unei ele trebuie să se bazeze pe chisă, cu trăsături maiestuoa sini doi vislaşi. Barca este
largi game de produse, ca şl principiile independenţei na se, cu un mers regal. Pe străzi, principalul mijloc de trans # Agenţia France Presse relatează că miercuri seara, tn
taxe vamale mult mai ridica ţionale şi ale egalităţii in el nu merg, ci lunecă In bur- port pe Niger In sezonul se oraşul cipriot Limassol, a avut loc o puternică explozie care
te deoît cele Impuse mărfurilor drepturi, astfel incit coopera nasurile (mantalele) lor largi, o cauzat avarierea a numeroase imobile. Aceasta este cea
provenite din ţările care bene rea internaţională multilatera albe sau albastre, drapate a cetos. de-a doua explozie care are loc tn acest oraş in ultimele ze
ficiază de clauza naţiunii celei ' lă să devină eficientă. Respec proape sculptural pe siluete Transportul pe uscal se la- ce zile
mai favorizate. De asemenea, tarea acestor reguli implică a- le lor suple. Femeile tuaregi ce cu ajutorul cămilelor. Ca
măsurile protecţioniste ale ţă sîgurarea accesului tuturor ţă lor amintesc de elegantele că ravanele . pornesc din Tom # Comandantul şef al forţelor terestre ale Bundeswehru-
rilor Pieţei comune, îndeosebi rilor la progres şi bunăstare, prioare africane, tlind la lei buctu departe prin pustiu, lui, generalul Moli. va întreprinde o viz'tă in S.U.A- Intre 4
în domeniul agricol, exercită eliminarea posibilităţilor de m de graţioase ca acestea. spre minele de sare. Deşi nu şi 14 septembrie
lor mai mici de către ţările I
o influenţă defavorabilă asu subordonare economică a ţări Somai, malinke şi alte mai are o valoare alit de I
pra exporturilor ţărilor socia populaţii cate locuiesc In a- mensă ca in trecui, sarea es- Pe străzile oraşului Mopti din Republica Mali.
liste, intqcmal ea şl ale ţări mai puternice. ceaslă zonă se ocupă de meş
40.065
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l slr. Dr. Petro Cro» or. S». telefon IJIS. 15M. Î3 17. TII-ARUL întreprindere» pollg,eftefl Huoedoero-f nea.