Page 53 - Drumul_socialismului_1967_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3951

pentru calitatea produselor la
Stim ulentul întreprinderea noastră ca de
altfel şi la alte unităţi se acor­
dă şi prime de producţie. De
stimulentele amintite benefici­
ază toţi acei rare au contribuit
Pete pe haina imaculată la realizarea cantitativă şi ca­
litativă a sarcinilor de plan.
bunelor Toate acestea fac ca flecare sa­
lariat al întreprinderii noastre
sâ realizeze produse de calita­
a renumelui cîştigat te superioară.
Pe lingă toate acestea mun­
citorii care obţin cele mai bu­
ne rezultate în îmbunătăţirea
re zista te produselor sînt popularizaţi la
Nu o dată mi s-a întîmplat ca trecînd (muncilorul loan Comşa, de pildă, a execu­ gazeta de perele, panouri^ de
printr-un oraş sau pe lingă o vitrină în ca­ tat astfel un lot întreg : 10 bucăţi corpuri onoare, staţia de radioficaVe şi
re se aflau expuse produsele uzinei noas­ superioare pentru masa frezei universale). presa locală. Strădania şl preo­
tre, sâ apd despre ele cuvinte de laudă. Şi, Cn urmare în montaj apar greutăţi care cuparea lor este astfel cunos­
cum e firesc, m-am simţit bine. Este după periclitează calitatea întregului produş. In perioară J)e exemplu. în tre­ cută şi apreciată de întregul
părerea mea cea mai elocventă dovadă câ plus, o parte din piese se rebutează. I Colectivul de muncă din în- cut, fiecare muncitoare se a- colectiv al întreprinderii.
eforturile depuse de întregul colectiv pen­ Vorbind despre rebut, nu se poate trece H treprinderea noastră a obţinut proviziuna singură cu materie
tru a ridica tot mai sus prestigiul „mărcii cu vederea faptul câ la bucşele pentru mo­ 9 lună de lună rezultate frumoa- primă Astfel pierdea timp, ma­ Unităţile beneficiare însă,
fabricii" au dat rezultate. Se întîmplâ une­ toreta „Carpaţi* cifra care-l reprezintă se | se pe linia îmbunătăţirii calilâ- şinile nu erau supravegheate, ne solicită cantităţi tot mai
ori insă, ce-i drept tot mai rar, câ pe poar­ ridică la 30 la sută din întreaga producţie. | ţii produselor. In cele opt luni se dereglau şi ca urmare se re- mari de produse de calitate su­
ta uzinei încearcă sâ iasă produse care pă­ Cauza nu este alta decît nerespeclarea dis­ I cîte au trecut de la începutul butau produse. In prezent, de perioară. Cei crea este legitimă.
tează bunul nostru renume. Unele sînt o­ ciplinei tehnologice în timpul turnării de jl anului şi pînâ în prezent la aprovizionarea maşinilor se o- Cumpărătorii vor sâ găsească
în magazine ciorapi care
sâ
prite înainte de a ajunge la cei care ur­ precizie. La ridicătorul hidraulic, în mon­ toate produsele fabricate indi­ le satisfacă pe deplin exigen­
mează să le folosească, dar altele (foarte taj, apar de asemenea piese cu abateri di­ cele de calitate a fost depăşit : ţele. Aceasta este şi în favoa­
puţine la număr) „scapă*. Aşa apar recla- mensionale şi rebuturi Ele sînt urmarea Ia ciorapi din relon cu 2,56 la rea noastră. Livrarea de can­
maţiile, nemulţumirile şi ţoale celelalte faptului câ muncitorii nu controlează di­ sută, la ciorapi din bumbac cu tităţi tot mai mari de produ­
1,13 la sută, iar la tricotaje din
neplăceri Pofitru ce ? Iată cîteva exemple mensiunile în timpul lucrului. (Unul sin­ bumbac cu 3,37 la sută Schimb se superioare calitativ se va
. care spun totul. gur, numai, Florea Uritescu, a rebutat în La realizările obţinute au reflecta pozitiv în eficienţa e-
Dintre reelamaţiile primite pentru ma­ luna august 13 bucăţi cilindri). ■ contribuit numeroasele măsuri conomieâ a întreprinderii. De
şinile de cusut, cele mai multe se datorea­ Şirul exemplelor ar mai putea continua. lehnico-organizatorice aplicate de experienjă aceea calitatea stă în perma­
ză efectuării unor reglaje necorespunză­ Consecinţele sînt cunoscute. Pe lîngâ ne­ în producţie. Dintre acestea n- nenţă în atenţia conducerii în­
toare la montaj In mod cert, acest defect plăcerile şi greutăţile pricinuite cumpără­ mintini : reorganizarea copilsi- treprinderii. a cadrelor tehnice
este urmarea neatenţiei cu care lucrează torilor apar o seamă de cheltuieli supli- ei de recepţie a materiilor pri­ •şl1 Inginereşti. Au fost Iniţiate
unii muncitori din acest compartiment. mentAie pentru remedieri, manoperă în me şi materialelor, dotarea la­ cupă în exclusivitate o singu­ cursqri de ridicare a califică­
Dar răspunderea cea mai mare o au tova- plus, timp pierdut, materiale consumate boratorului de încercări fizico- ră echipă de muncitori. Maşi­ rii profesionale, lucrătoarele
vâşii Sabin Racolţa, Samoilâ Bârboni şi ş a m d., care grevează cheltuielile de pro­ mecanice cu aparatură moder­ nile au fost repartizate în mod noi au fost repartizate sâ mun­
Eugen Jicârean; care au sarcina de a-i su­ ducţie cu zeci şi sute de mii de lei în fie­ nă, amenajarea şi punerea în raţional pe muncitori, în func­ cească pe lîngâ cele cu o bo­
care lună. Faptele sînt cu alit mai grave,'
praveghea. după părerea mea, cu cît la baza lor nu funcţiune a laboratorului chi­ ţie de calificarea şi experienţa gată experienţă, îmbogăţirea
Datorită montării necorespunzâtoare a stă nici un motiv temeinic, cl numai negli­ mic pentru efectuarea analize­ fiecăruia. Ca urmare, numărul cunoştinţelor lor fiind urmărită
şaibelor de siguranţă de la piuliţele cu re­ jenţa şi superficialitatea în îndeplinirea lor vopsirii, extinderea contro­ muncitorilor care . realizează îndeaproape. S-a creat astfel
nuri ale cutiei de avans, la freza universală obligaţiunilor de serviciu. Singura soluţie lului de calitate interfazic produse de calitate a crescut un spirit de întrajutorare re­
s-a ajuns la blocarea maşinii în timpul ex­ pentru a le estompa este ca împotriva ce­ ş a m.d. considerabil. De altfel aşa se ciprocă. de colaborare între
ploatării. Un lucru cît se poate de neplă­ lor care procedează astfel — pentru câ sînt In afara acestor măsuri, la explică faptul câ la secţiile muncitorii din secţii. Pe de al­
cut Iar asta numai pentru câ şeful de bri­ puţini — sâ formăm un front comun şi sâ-i îmbunătăţirea calităţii produ­ productive circa 700-800 de tă parte, fiecare lucrător s-a
gadă Nicolae Lungu n-a supravegheat pe aducem Ja realitate prin toate mijloacele selor o contribuţie substanţia­ muncitori beneficiază de prime convins că prwnele acordate
muncitorii care au efectuat lucrarea La lă a adus-o cointeresarea mun­ speciale pentru calitate. Prin­ pentru calitate vin sâ răsplă­
secţia maşîni-unelle uzinare se execută Ing. MATEI FLOREA citorilor în fabricarea unor tre cei care au luat frecvent a­ tească efortul depus pentru ca La „ziuă" calitatea minereului se verifică fără greşeală
destul de des piese cu abateri dimensionale şeful serviciului C.T.C. de la U.M. Cugir produse cu Indici calitativi su­ semenea prime se numără Pa- produsele noastre sâ răspundă Chiar dacă lucrezi la înaintări e bine sâ ştii sâ- deosebeşti
periori. S-au acordat prime raschiva Arsu, Maria Cârâşel, minereul de steril, Gheorghe Aglavie de la Barza le explică
speciale muncitorilor care îşi Andrei Ştefan, Petru Săi iştea- pretenţiilor crescînde ale cum­
depăşesc sarcinile de plan şi nu. Rafila Helgiu, Elena Ke- părătorilor. tovarăşilor din echipă caracteristicile minereului ca atunci
realizează numai produse de linger, Elisabeta Limbeanu, E- cînd îl vor întîlni în drumul lor prin adîncuri să-l încarce
calitate superioară, ceea ce l-a lisabeta Sântei, Rafila Vinţan PETRU BOGDAN „la bun* în vagonete separate.
stimulat în respectarea tehno­ şi alţii. şeful serviciului O.N.M.
logiei de fabricaţie, exploata­ In afară de prime » speciale întreprinderea „Sebeşul" Sebeş
rea corectă a maşinilor şl ridi-
' cârea calificării profesionale
O dată cu aceasta s-a acţio­
nat şi în direcţia creării celor Unităţile miniere ale Com­ tarea selectivă a straturilor ploatarea selectivă a stratu­ caii!alea asupra activităţii e-
mai bune condiţii pentru a se binatului carbonifer Valea de cărbuni care conţin Inter­ rilor cu Intercalaţii groase şi conomico-financlare a fiecă­
realiza produse de calitate su­ Jiului au înregistrat în acest calaţii mori de steril. compacte. Datorită Reînca­ rei exploatări în parte. Dar
an creşteri de productivitate Depăşirea conţinutului de drării în conţinutul de ce­ • în locul măsurilor hotărî;?
ce au condus la realizarea cenuşă la cărbunele brut se nuşă la cărbunele brut, pe de reducere a procentului de
a peste 27.000 tone de cărbu­ daloreşte în mare parte creş­ întregul combinat, s-a pier­ cenuşă sub admis, conduce­
ne extras peste preliminările terii ponderii producţiei' ex­ dut o cantitate de cărbune rile tehnice aruncă vina în
de producţie. trase din straturile cu inter­ echivalînd cu aproximativ 5 seama condiţiilor obiective, a
Dacă din punct de vedere calaţii sterile foarle friabile milioane lei. Pierderea putea .structurii geologo-mînierc <.âu
Muncitorul Marta Re- al realizării cantitative şi a cum sînt straturile 15 de la fi însă şi mal mare, dar a a utilajelor Or. rr.ergmdu-sc
mus de la Fabrica „Că* celorlalţi indicatori s-au ob­ E. M. Vulcan, 17-18 de la fost acoperită de producţia> pe această linie se deschid
prloara* din Sebeş se ţinut succese, .nu acelaşi lu­ E.M, Uricani, abatajele cu realizată peste prevederile’ larg porţile cărbunelui de
oucurâ de o bineinerita- cru se poate afirma despre lucrări vechi de la E.M. Dîl- planului. ; slabă calitate. Combinatul
ă apreciere pentru cali­ calitatea cărbunelui extras. ja, culcuşurile false din stra­ Avînd în vedere condiţiile penalizează luna de lună ex­
tatea lucrului pe care-l In ultimul timp scurs din a­ tul 3 de la E. M. Lupeni şi specifice de lucru din mină’ ploatările pentru depăşirea '
execută cest an exploatările prezintă E.M. Vulcan şi abatajele cu locuri de muncă disper­ ■ procentului admis fio rC. \
depăşiri care în medie pe foarte şlstoase din partea sate şi greu de supravegheat nuşâ, dar aceasta nu es»e sm-
C.C.V.J. sînt de 1,7 la sută culcuşului la E. M. Lonea.
faţă de norma de cenuşă ad­ S-a observat o creştere a
misă. Aparent, neîncadrarea conţinutului de cenuşă şi în
în indicele de calitate ^ste abatajele unde exploatarea
mică, dar ea se reflectă în se face cu ajutorul plugului 0 pitre
B tfla B B D B B B m iB n B M B V H I «I activitatea exploatărilor prin de tăiat cărbune.
pierderea de cărbune Ia re­ Cauzele par de natură o-
1066 s-a atras atenţia să nu se calcularea producţiei fizice. blectivâ, fiind determinate de
E fe c iu E d e g h iz a t mai prevadă astfel de cheltu­ ploatărilor pentru neîncadra­ metoda de exploatare sau de
Penalizările aplicate ex­
ieli. In bilanţul trustului erau
utilajele folosite în procesul
planificaţi 100.000 lei şi chel­
tuiţi 8U.000 lei. Aparent o eco­ rea în indicele de calitate se de extracţie Analizele de la­
borator însă arată că cel mai
ridică în acest an la peste
nomie. De ce fel de economie 56.000 tone de cărbune. Iată ridicat procent de steril se
poate îi vorba cînd faptul în cit reprezintă acea medie de înregistrează la sortul de 80
m i r e m e d ie r ilo r sine constituie o portiţă legală 1.7 la sută. Mari cantităţi de mm (blocuri), asupra căruia
de irosire neeconomicoasă a u­
se poate acţiona uşor prin a­
cărbune au pierdut exploată­
nor sume de bani. De ce tre­
legere. Totuşi la acest sorti­
buie prevăzut un astfel de ca­ rile Vulcan. Lupeni, Uricani ment de cărbune cenuşa se
pitol cînd constructorul are şi Aninoasa a căror produc­ ridică la 45,1 Ia sută la Lo­ continuu, problema calităţii
ţie a fost mult diminuată de
Cu intenţia de a scrie un ar­ drept ca priutr-o sită, neajun­ darea lucrărilor era planificată datoria să execute o lucrare procentul mare de depăşire nea, 46,6 la sută la Dîlja, nu se poate rezolva numai ficlent. Trebuie luate măsuri
ticol despre modul cum a afec­ surile. Unde ? In toate elemen­ suma de 200 000 lei, iar reali­ conform proiectului şi de cali­ a conţinutului admis.de ce­ 40.7 Ia sută Ia Aninoasa, 45,5 prin măsuri tehnice, lată de concrete, pînâ !a,nivelul aba­
tajului, stabilite responsabi­
tat calitatea execuţiei costul tele de calculaţie ale preţului zatul se ridica la 222.000 lei. De tate ? nuşă. Dacă se urmăresc cau­ la Vulcan, 37,5 la. Paroşeni, ce munca de educare desfă­
obiectivelor la TR.C.H. am de cost: materiale, manoperă, unde diferenţa ? Se bănuieşte, De ce nu se evidenţiază clar zele care fac ca exploatările 42,4 la sută la Lupeni şi 55.5 şurată de cadrele tehnice şi li lăţi cadrelor tehnice şi In­
vrut să facem o documentare utilaje, cheltuieli indirecte. (concret nu se prea ştie nimic), valoarea remedierilor la trust? să fie nevoile a suporta pe­ la sută la Uricani. inginereşti este un factor im­ ginereşti şi în ceea ce pri­
la numita întreprindere. Am Cum este şt firesc, valoarea că s-au consumat în plus ma­ Ni se pare că actuala practică nalizările respective se con­ Aceste cifre, prea mari fa­ portant pentru mobilizarea veşte calitatea. Dacă se ur­
dorit să aflăm la cit anume se unei remedieri, în funcţie de teriale şl manoperă pentru de lucru in privinţa evidenţei stată o creştere a procentu­ ţă de normele admise pentru tuturor salariaţilor de la ex­ mărea îndeaproape modul
cifrează valoarea remedierilor gravitatea şi amploarea ei, îşi pregătirea apartamentelor în contabile are cel puţin o fisu­ lui de cenuşă Ja cărbunele ploatări în vederea îmbună­ de plasare a găurilor în
făcute va urmare a execuţiei transferă cotele de particlpaţie vederea predării. Cu ce prilej, ră, dacă nu mai multe Nu extras, datorită faptului că cărbunele bulgări; arată că tăţirii calităţii muncii. S-a front, dacă la încărcare ste­
defectuoase. Din păcate o ase­ în aceste elemente in mod di­ de ce au fost necesare sume în existâ’doeumente contabile pri­ în ultimii ani au fost puse colectivele de mineri, Ingi­ dovedit în mod cert că aco­ rilul se alegea eu alenţie, dc.-
s-au
neri şi
tehnicieni nu
menea cifră nu ni s-a putut o- ferenţiat. Rezultă astfel, prin plus nu ştie nimeni. In schimb mare care să consemneze acest în exploatare straturi, consi­ lo unde cadrele tehnice şi or­ câ maiştrii şi inginerii ar fi
îeri. Credeţi cumva că la acumulări succesive şi cantita­ o stridenţă economică în cel soi de abateri de Ia disciplina derate mult timp neexploata­ preocupat îndeajuns de îm­ ganizaţiile de masă nu se manifestat atenţia cuvenită
TR C .IÎ. treburile merg stru­ tive, volume importante de mai pur înţeles al cuvîntului muncii şi pierderile dăunate bile. Pe de altă parte, meca­ bunătăţirea calităţii cărbu­ preocupă de educarea oame. fa«â de calitate, pierderea de
nă. că nu se fac remedieri ? Da pierderi care îmbracă haina cu­ atrage atenţia E vorba de de ele. Maiştrii, cînd se lovesc nelui. brut şi n-au luat mă­ nilor, calitatea producţiei aproximativ 5 milioane lei
de unde l Evidenţele subunită­ minte a elementelor menţiona­ cheltuielile prevăzute pentru de astfel de aspecte, se dove­ nizarea operaţiunii de tăiere suri adecvate, în mod per­ lasă de dorit. putea îi evitată.
ţilor nu conţin asemenea nota­ te mai sus. Studiind bilanţul execuţia remedierilor şi a desc foarte „descurcăreţi" pe a cărbunelui a impus un manent, pentru reducerea Abundenţa de cifre citate
punga statului. In loc să rapor­
ţii, după părerea noastră strict contabil, încheiat la trust pe completărilor la lucrările de teze defecţiunea, s-o eviden­ ritm de avansare mai rapid, conţinutului de cenuşă prin scoale în. evidenţă importan­ tng VASfLE PLASICfUC
necesare. Cu toate acestea la primele 6 luni, am găsit un alt conslrucţii-montaj, deşi în do­ nemaifiind posibilă exploa­ alegerea şistului vizibil şl ex­ şeful biroului C.T.C. de la
un studiu mai atent al bilan­ aspect concludent. La capito­ cumentele Plenarei C.C. al ţieze cu mijloacele specifice ţa deosebită pe care o are C.C.V.J.
ţurilor se pot vedea, ce-i lul cheltuieli generate de pre­ P.CR. din 21-23 decembrie care le stau Ia dispoziţie de­
vin subit foarte prudenţi. Puşi
în situaţia să efectueze reme­
dieri eliberează bonuri de ma­
teriale pe lucrarea de bază fă­ OTELUL PIERDUT PRIN REBUTURI
ră a menţiona care este ade­
PE SEAMA CALITĂŢII, UN vărata faţă a lucrurilor. Nor-
matorul încheie foaia de acord
fără a consemna la rindit-i IN LUNA AUGUST
pentru ce fel de lucru se face
BENEFICIU DE 520.000 LEI plata. Cazul trotuarelor din
str. Mârâştl din Deva este foar­
te concludent. Lucrarea s-are-,
făcut, dar nicăieri în acte con1
Acţiunea de creşte­ la locul de muncă a­ gradul de mecanizare indicii de calitate au tabile nu apare consemnată ri­
re a eficienţei econo­ colo unde zâcămîntul a crescut prin introdu­ fost depăşiţi la con­ sipa financiară.
Starea de lucruri fiind gene­
mice a activităţii de a cerut acest lucru, s-a cerea transportului me­ centrat cuprifer cu 7,8 rală, nu se mai poate mira ni­ ECHIVALEAZĂ CU
producţie, s-a polarizat întărit controlul calită­ canic, a sporirii vite­ la sută, iar Ja concen­ meni de ce bilanţurile finale
in cadrul Exploatării ţii pe fluxul Ue extrac­ zei de avansare, In te trat colectiv de plumb ajung să conţină depăşiri Ia
miniere Deva asupra ţie. Aplicarea acestor fel a influenţat creşle- şi zinc cu 6 la sută, fondul de salarii, materiale,
tuturor compartimen­ măsuri in mod perma­ rea productivităţii a­ sporuri realizate pe cheltuieli indirecte etc. Cu toa­
telor procesului de nent a dus la creşte­ supra calităţii mine­ seamA îmbunătăţirii te astea în sistemul de eviden­ 5 0 0
extracţie. Desigur câ rea conţinutului de reului ? randamentelor de ex­ ţă de la trust nu s-a gîndit ni­ 0UCAT1 MAŞINI DE FREZAT
în această angrenare metal din minereul ex­ — Contrar aşteptă­ tracţie cu 0,8 procen­ meni sâ introducă o astfel de BUCĂŢI AUTOBUZE T.V. P
colectivă pentru reali­ tras cu 1,5 la sulă — rilor introducerea ma­ te. problemă. N-o pot realiza sa­
zarea a oit mai multe ne-a declarat tovară­ şinilor de încărcat „A- Deci şi în condiţiile lariaţii ce activează la trust în
beneficii n-a fost negli­ şul loan Vaidoş, şeful tlascopco" n-a dus ta mecanizării complexe sectorul economic ? Nu cre­
jată nici calitatea, ci E. M Deva. Efectul creşterea diluţiej mi­ a procesului de ex­ dem. Ni se pare oportună lu­
dimpotrivă, ea este con­ îmbunătăţirii calităţii nereului. Cu toate -că tracţie, ale creşterii area unei măsuri imediate în
siderată ca una din re­ minereului s-a reflec­ în acest an producti­ această privinţă, pentru că cu
sursele principale de tat in beneficii. Din vitatea muncii a cres­ productivităţii muncii, ajutorul ei se vor putea lămu­
sporire a eficienţei e­ cut cu 6,4 procente fa­ îmbunătăţirea calităţii ri multe lucruri, va îi întărită
conomice S-au studiat cele 2.831 000 lei, tă de plan, şi calita­ minereului continuă răspunderea materiAlâ a fac­
schemele optime de 520.000 au fost obţi­ tea a marcat o linie sâ râminâ o sursă im­ torilor antrenaţi în execuţie,
amplasare a găurilor nuţi pe seama calită­ ascendentă. Aş tine sâ portantă de beneficii. se vor putea lua măsuri de
sancţionare a neglijenţelor ca­
de mină, s-a intensifi­ ţii. mai adaug însă că şi in re dăunează economiei interne
cat trierea minereului - In acest an însă uzina de preparare N. TRAIAN a trustului.
COMBINE
A. OAKGA
)