Page 54 - Drumul_socialismului_1967_09
P. 54
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I N r. 3 9 5 1
ir .tw m T iin i ,i«nwa— a— — — m I
S o s ire a unei d e le g a ţii de a ctiviş ti Prima zi de şcoală
=iî P a rtid u lu i P o p u la r R ev o lu ţio n a r
M o n g o l Orele sărbătorii
îtului PartDdului Popular Revoluţio-
, 15 nar Mongol, condusă de O,
Capi- Tleihar, membru al C.C. a]
ienţă, P.P.R.M., şeful Secţiei Con- şi daşcălii Hori. Pentru elevi,
ai struoţii a C.C. al P.P.R.M. (Urmare din pag. 1) lui fiind luat de cel al prime
lor Intllniri cu profesorii, ma ...Se formează careurile. UI-
l-a constituit lntllniiea, pe nualcle şi notiţele. timele îngrijiri, sfaturi, apoi e
pe clase.
torul ciclist al României străzi sau în curiile şcolilor, Cuvinte calde de indemn şi
levii sc aranjează
a colegilor de bancă, de clasă.
Momentul era de mult aştep urări de succes străbat liniş
RAŞOV 15 (prin telefon de Clasamentul etapei: 1. Va tat. Ultimele tea profundă a momentului
ţrimisul Agerpres, A! Ber- sile Tudor a străbătut 131 km — Ne întilnim, sub soarele inaugurării, vibrlnd intens In
peisajul minunat al acestei dit
. Cea de a 4-a etapă a Tu în 3 h 11’45” (medie orară toamnei, cele mai tinere mlă- mineti de soare şi zfmbete.
li ciclist al României, s-a 40,993 km ); 2. Kazmierczak diţe primpvăratice — a finul minute
jutat îhtr-un minunat pei- (R.D.G.) acelaşi timp ; 3. Van să ne scrie elevul Surdu Carol A fncepul noul an şcolar.
autumnal, pe şosele de Schalen (Olanda) 3h H ’46" şi din Sebeş. Nu e o dimineaţă Cînd soneriile qu anunţai pri
de toamnă obişnuită, ci
un
ite, între Oraşul Gheorghe în acelaşi timp Miclcein, Moi- Ceasurile indică apropierea mele lecţii, chemind în clase
orghiu-Dej şi Braşov. Rit- ceanu, Emanuelssen, Borscty?], cîntec dedicat tinereţii înfră orei 8. în desăvlrşită linişte, din nou miile de elevi şi pro
ţite cu cartea şi condeiul.
cursei a fost foarte viu, Ciumeti, C. Nielsen, Gpgore, clasele aşteaptă. La Şcoala ge fesori, în curiile şcolilor re
zonantele sărbătorii s-au mai
lia orară excelentă, dar ac Ardeleanu etc. Gtupuri mai mari, mai mici, nerală .,Dr. Petru Groza", la păstrat multă vreme, fn ecouri
i decisive nu s-au petre- In clasamentul general in discută, dau glas amintirilor. Liceul ..DccehaT sau cel pe prelungi. Printre ele se deslu
astfel că nu au survenit dividual, conduce Emil Rusu Se invocă bucuriile vacantei, dagogic. lingă manuale, pe şea poate şi urarea noastră
lificări importante în cla- (România), urmat de Prinsen despre care ne-au trimis pen pupitrul fiecărei bănci este a-
ent. De notat ambiţia e- (Olanda). tru această zi veşti şi elevul şezală cîle o lloare. Au adus fierbinte de succes deplin I
jei secunde a ţării noastre, Pe echipe, în frunte se află Cazan Ruvin din Sălişlea şl
i a furnizat şî ieri pe în- profesorul Nlcolae Voişan din]
,'ătorul de etapă, în per România II. Astăzi se alear Săsciorl.
ia talentatului rutier plo- gă etapa a 5-a Braşov — Tg. La Costeşti iubitorii de drumeţie sînt aşteptaţi cje ospitaliera cabană dată in folosinţă
?an-, Vasile Tudor. Mureş (170 km). în acest an. Eleganţa şi confortul cabanei ii oferă turistului ce se îndreaptă spre Grădişte ...Clipele trec. Spectrul va
un bun loc de recreere. Fota : V. ONOIU cantei sc estompează, locul',
premii FOTOCRITICA Sîmbătă 16 septembrie
Fotografia noastră înfăţi in fruntea căruia, ca preşe inema
şează soarta, vitregă pe care dinte, se află tov. Luca Be-
au avut-o 330 de saci cu su- cuş. Are şi un inginer agro D EVA t Crăciun insînţcrat (cinematograful ,,P atria") f Barcagiul
(gradina) ; Chemaţi I pe M artin („A rta ") ; S IM E R IA 1 Neveste pericu
perfosfat (16.500 kg.) sosiţi in nom in persoana tov. Dioni- loase (..M ureşul") I H U N ED O A R A : Să-roi faci una ca asta I (,,Side-
staţia C.F.R. Pui de la fabri sie Zeţa, are... etc. etc. Singu rurgistul") ; Cu to(ii acasă (.,S ide ru rg icu l" gradină) ; French cancan
ca de îngrăşăminte chimice rul element care ii lipseşte (..M acara" gradină) ; T E L IU C : Fantomele se grăbesc ; PETROŞANI »
din Năvodari. cooperativei este spiritul gos Cavalerul Iară zale („R epublica") ; Canaliile („7 Noiem brie") i Depăşi
(„C u ltu ra l") |
rea (..7 Noiem brie" stadion) : LţJP pFfl i Denunţătorul
Cei 654 de kilometri care podăresc din cpre cauză nu I-O N EA : F iii înaripatul ţi Nume jM rijn M inerul") ; Vremea zăpe
mai evidenţiat nimeni oare la mai din staţia Pui, în bătaia zilo r („7 N uicm bric") ; V U LC A N : Omul care l-a ucis pe Liberty W a-
ilGINEA UNIVERSULUI sistemului solar, care este întreţinerea şi recoltarea cul- despart fabrica de staţia Pui 'ancc : B AR BA TE N l : A fost cîndva bo| s A LB A IU L IA : Minunata
de maximum 300 krn/sec. tijrtljDr, lp_ strmsuţ furajelor, la au'fost parcurşi in 36 de ore. ploilor şi a soarelui s-au „to Angelică („23 August") ; Pe gheaţa subţire (,,V iclp ria “ ) ; Cartoucbe (gră-
Cu doi ani în urmă, un "acţiunile, .de pregătire a însă- In schimb drumul de la ram pit" circa 7.600 lei. d'na) : Z L A T N A î T u n e lu l; TEIU Ş : Acuzatul nu y.a prezentat; O*
Şi cum cooperativa nu şi-a
RAŞTIF. : Clcopatra (seriile f ţi II) : Fantoma* sc dezlănţuie (..Flacă
jp de fizicieni de la Uni- O NOUA f ib r a pa de descărcare a staţiei ra") ; G EO A G IU : Anunţ m atrim onial ; CUGIR : U ltiranl m iliardar
“ " Greu
- i In centrul satului Oarda de mînţârilor de toamnă ? pînă la magazia cooperati prevăzut în planuţ de chel
rsitatea din Princeton s in t e t ic a Jos, în faţa sediului coopera de crezut. Dar probabil că to („7 N ojcm bric") : Limuzina neagră („7 N ojcnţbric" gradină) ; înainte-
U.A.) au descoperit o ra- tivei agricole de producţie se varăşii dir\ condqcerea -coope vei agricole din Pui, de cir tuieli şi rubrţea „pierderi de răţboi (p.M .C .) ; U ltim a vacanţă (U b ţ.C . „S latljon") i SEBEŞ i
M ajorgl fi qţcmrtca („B ^ogrciul") ; D iligenţa („Sebeşul")
iţie cosmică cu o lungi Colaboratorii institutelor află un panou de onoare. Era rativei închid ochii cînd trec ca 500 m., a fost mult mai provenite dţir\ nfglij$iiţq“.,ar
fi bine ca organele compe
i de undă mică, cu o in- de cercetări ştiinţifice în de aşteptat ca aici să se gă zilnic pe lingă panou. Pentru anevoios. Svyerfosfatul a a tente să stabilească din pun
isitate constantă în toa- domeniul chimiei şi texti sească, cum este firesc, afişa- ca să nu-i «vadă rubricile goa juns in staţie la data de 26
direcţiile şi o temperatu- lelor din R. S. Cehoslova şate pe cele cinci rubrici exis le sau învechite. Credem totu mai a.c. După 101 zile ingră- ga cui trebuie plqtţţ super-
fosfatul degradat şi pietrifi
de 3° Kelvin (respectiv că au obţinut o nouă fibră tente numele cooperatorilor şi câ e momentul să trăiască şi şămintul era tot pe rampă. cat. PR O G R AM U L ţ :'8,00 T p l jnaiiUe ; 8.25 La m icrofon, melodia pre
Cooperativa agricolă
are
peste zero absolut), poliesterică, care a fost de care s-n» evidenţiat la executa ei în pas cu vremea. De aceea un autocamion, atelaje, are fe ra tă ; 10.10 Curz de .limb» «paniolă ; *J 1.03 R eviita revistelor econo
mice ; 12,00 Formaţia Scrgiu Malagamba ţi Roger Danneels ; 12,15 M io
s triv it teoriei expansiu- numită velapa. Din noua rea diferitelor lucrări şi acţi le spunem un : bună dimineaţa. şi un . conciliu de. conducere Fota-text PEŢRE FARCAŞIU riţa ; 13,15 Succese ale m uzicii uţoare ; 15,05 Ginta Sofia Popa — mu
Universului, această ra fibră pot fi produse fire, uni iniţiate în cadrul unităţii. zică p o p u lari ; 16,l î Cjntâ corul R adiotclcvm unii ; 17,10 S criitori ai
« c o lu lu i X X : Ci«scpj)C Ungaretli : IS.05 In ju ru l glpbului : 18.10 Ş ti
ţie este tocmai aceea ca- fibre artificiale scurte, aţă, Practic însă acest lucru nu inţa. tehnică, fantezie ; 19 45 V arietăţi muzicale : 2J.05 M ari cuplur»
cu 10 .miliarde de ani în textile, ambalaje, articole se întîmplă. Privind panoul ale .iu b irii': (EmiT ţj Adela : 22,15 Romanic : 22,45 Moment poetic ;
Vulpea din... fabule ; 0,05 Muzică de dans.
nă ar fi provocat explo- de izolat şi piele artificială. respectiv la data de 6 sep Electrocutau P R O G R AM U L II : 7,20 Polci, in execuţia fanfarei ; S,20 ..Mai m in-
unei bule dense (cu Aceasta este priipa fibră tembrie a.c. nu am putut afla dră ţara noastră creşte* — program de cinlcce ; 9,00 înregistrări de la
îperatura de aproxima- poliesterică care se foloseş popularizată derîţ neglijenţa cel de al IV -lca Concurs internaţional „Gcorge Enescu^ — 1967 ; 9.20
i ile dc legendă ..Visul voievodului* ; 10,03 Pagini din 'muzica precla
10 miliarde de gra'de), te la fabricarea tricotaje celor care răspund de agitaţia f rătorul de la sică ; 11,15 Călătorie in istoria c iv iliz a ţie i; 12,06 M e lo d ii-n u irixin :
13,30 Un gind ţi o melodie ; 15,15 Prelucrări din folclor de
Georee
e, explodînd, a dat naş lor. Vancu : 15.30 Emisiune litera lă ; 16,15 Muzică populară ; 18,24 Dansuri
? Universului aşa cum Fibra velana se vopseşte vizuală. In faţa celor cinci ru simfonice din Corului dc Zoltan Aladar ; 19.30 „L a nnntî-n »»t ‘ —
:unoaştem noi astăzi, frumos şi dă posibilitatea brici ale panoului rişti să ră- Căstău emisiune dc cinlcce ţi jocu ri : 19.45 S criitori la microfon : V ictor T u l
bure ; 20.40 Caleidoscop muzical ; 22.45 S o liţti ţi form aţii rom ţneţti
’emperatura iniţială a a să se creeze, fără schimba mîi tablou, uitîndu-te la ele’. de Jazz : trom petistul Nelu Marincscn ; 23,22 Yeliudi Menuhin interpret
tei radiaţii a fost foarte rea procesului tehnologic, Patru stăteau goale, iar unul se Avem secţie anexă ? Avem. J»l l ul Urabnţs j 1,0Q Muzică dc dans.
re, dar cu timpul ea a o întreagă, gamă de nuan intitula „Cooperatori—-eviden- Ne trebuie un motor acolo ?
put’, ajungînd acum la ţe, precum şi materiale cu ţiaţi în campania agricolă de Da. Bani în cont sînt ? Desi zlune
Kelvin. Observată la structuri noi. Articolele «din gur. înarmaţi cu aceste între
velana sînt frumoase, uşoa primăvară", pe care erau înşi
iceton, ea a permis oa- bări şi răspunsuri, tovarăşii 16.00 Atletism , Cupa Europei. Transmisiune de la Kiev j 18,OD V I
re, îşi păstrează uşor for rate numele a 21 oameni care din consiliul de conducere al aşteptam la ora 6 ! Emisiune pentru femei ; 18,30 La ţasr păţi de 6
iilo r de ştiinţă să deter- ma şi sînt deosebit de re au lucrat la plantat cartofi şi cooperativei agricole din Căs excursie. Emisiune-concurs pentru tineretul ţcolar ţ 10.30 Telejurnelul
ţe „viteza absolută" a zistente. tău au hotărît să îmbogăţească dc scară ; 20.00 Tplc-cncţclopedia ; 21,00 A l IV .Ic» Concurs ţţ Festival
răsaduri şi la transport de în internaţional ..Gcorge Encscu" — 1367. Prima parte a Concertului O r
grăşăminte. De atunci nu s-a inventarul unităţii cu un nou chestrei simfonice a R adiolclcviziunii. Solist : Isaac Stern s 22.00 Film
serial : Evadatul ; 22,50 La balul dc sîmbătă seara ; 23,20 Telejurnalul
obiect. El se numeşte motor dc noapte ; 23,30 Ţfţcsport ; 23.4Q închiderea emisiunii
electric şi costă peste 2.400 lei.
Suma nu este prea mare şi
gîndindu-ne la foloasele pe
• Sebeş, 14 septembrie care le-ar putea aduce, s-ar
MSTANTANEE a.c. ora 10,30. Pe strada Că recupera într-un timp relativ
lăraşi, în faţa magazinului
scurt.
de legume şi fructe nr. 5, De la a se putea teoretic şi
Conducători auto care mai vede însă/ L-au năpă şi-au dat „întîlnire“ cojile de pînă la realitate este o cale ——r
destul de lungă însă. Din luna
ilaţi pe strada Ion Crean- dit buruienile. Unele din ele pepeni, frunzele de ceapă, ro
in Deva, fiţi atenţi ! Mai tind să ajungă înălţimea şiile stricate, arefeii sfrijiţi, iunie banii stau imobilizaţi,
după ce daţi colţul şi in- monumentului şi chiar să-l hîrtiile munJare, cîteva lăzi motorul fiind cumpărat şi ne
în strada Cuza Vodă. întreacă. Ajutaţi-le tineri din folosit, în timp ce pentru rezol
şteaptâ o grea încerca- comună care aţi promis că schilodite şi numeroase res varea altor probleme acute nu
p partea dreaptă, o rup- veţi avea grijă de monument. turi mai mărunte de zarza Strada 1 Mai, nr. 19 telefon 13136
a asfaltului şi o groapă Udaţi-le în fiecare seară şi vaturi căzute în dizgraţie. se găsesc fondurile necesare. ELECTRICITATE HUNEDOARA DEVA
ctabilă, urmată de alte- Că au trecut aproape patru anunţă un nou concurs de admitere in anul şco
\ gabarite mai mici, a luni de la achiziţionarea moto? lar 1967/1968 pentru învăţămintul seral şi fără frec
i maşinilor. Sînt nişte PE STRADA rului, iarăşi n-ar fi mare lucru. venţă, specialitatea planificare — contabilitate. cu sediul în Deva str. George Enescu nr. 39 recrutea
pucă să vă „înghită" ar
Se pot înscrie cei ce lucrează în posturi econo
bătrîne şi violene. Pă Se pune însă întrebarea cîte vor mice de nivel îţiediu şi au absolvită şcoala generală ză candidaţi pentru sesiunea a Il-a la ŞCOALA TEH
I ! Şi dv. edili ai ora mai trece pînă cînd va fi pus sau alte şcoli echivalente. NICA DE MAIŞTRI — curs de zi — specialitatea :
. Nu iartă pe nim eni! dimineaţă. Dacă veţi vedea Lucrători ai magazinului, în funcţiune ? Concursul dc admiţere se va desfăşura între 20- — Maistru centrale staţii şi reţele,
că nu se dezvoltă prea re lăsaţi mătura în pace ! Fie-vă Aşa stînd lucrurile; nil ej-a 2p septembrie 1967 şi constă din probe scrise şi ora
Tn mijlocul comunei rău dacă m» Ioc de motor se le la limba română şi matematică, materia din clasele înscrierile la concursul dc admitere se fac la se
ada, din raionul Ilia, a pede, consultaţi un inginer milă de nenorocitele resturi. V-VIJJ ale şcolii generale.
agronom. Cît despre monu Nu v-ajunge că le-aţi scos expedia un electrocutremură.- diul întreprinderii pînă la 19 septembrie 1967.
Idicat un monument în- ment, nu vă îngrijoraţi. Lă- din unitate?! Măcar' pe tro- tor pe adresa celor ce nu se înscrierile se fac pînă la daţa de 19 septembrie
eroilor căzuţi în răz- saţi-1 în seama altora. Ier tu2K' să se lăfăiască în voie. gîndesc la utilizarea gospodă inclusiv. Informaţii suplimentare de la secretariatul Concursul iie admitere se ţine între 20-25 sep
umătate din el nu se burile să crească ! gh. p. rească a mijloacelor financia liceului. tembrie 1967.
re. Să-i readucă la realitate !
a f l i ■ « ■ B ■ ■ ■ B B S ■ ■ ■ ■ ■
O notă slabă se vădeşte şi în
vităţi. Nu e de mirare câ în ceea ce priveşte repartizarea mjnte demodată. Reparaţiile
După absolvire, inginerul stagiar ceea ce priveşte încasările pe centrelor şi punctelor de pres televizoarelor se fac de mîn- Paşi anemici pe calea
amînaţi
cap de locuitor provenite din
tuială, clienţii fiind
prestările de servicii către
lucruri ş-au petrecut la coope consolidării economico-
populaţie, regiunea Hunedoara tări de servicii în mediul ur sâptămîni întregi nejustificat
şi chiar bruscaţi. Asemenea
ban. Aşa se face că unele car
„frecventează" şcoala producţiei ocupă ultimul loc pe ţară. tiere ca : Gojdu (Deva), Platoul rativa „Drum nou" dih Hune
Sîntem sigufi că se vor in
Ia cooperativa „Solidaritatea" organizatorice
voca motjv£, ca lipsa cje. per Romanilor (Alba Iulia), Live- doara şi la secţia auto-moto de
Secţia a Il-a fiind cea mai blemelor exploatării. Ce le o ^cerea tehnicii noi. de moderni sonal calificat şi altele. Intru- : ’zenî (Petroşani) şi altele sînt
mare secţie subterană a ex feriţi tinerilor ingineri pentru zarea procesului de extracţie şi cîtva e adevărat şi acest lucru. slab înzestrate. în unele ne- din Deva.
ploatării, dezvoltată atit pe a le stimula gîndirea tehnică, organizarea superioară a mun Dar pînă cînd, să aşteptăm ? existînd de fel astfel de uni? Nerespectărea termenelor de Veniturile de la grădină nu diminuate cu peste 100.000 lei
verticală cît şi pe orizontală, spiritul inovator ? cii. • lupru, cît şi atitudinea necuvi se ridică nici la 60 la sută deoarece forţele din cadrul u
ridică în faţa noilor ingineri — Desigur că dacă ne-am li- , — Este cunoscut faptul că incioasă, netovârăşească a u comparativ cu cele planificate, nităţii nu au fost antrenate iri
necunoscute la a căror rezol mita numai la aspectele rela reuşita oricărei acţiuni depin nor cooperatori faţă de clienţi în timp ce cheltuielile sînt de suficientă măsură la executa
vare vor trebui să participe şi tate, am îngusta orizontul pre de de controlul operativ al în -’ se mai fac simţite şi în alte u peste două orj mai mari decît rea tuturor lucrărilor agricole.
ei. Secţia a IV-a Teliuc est, gătirii profesionale şi am trans deplinirii sarcinilor. In ce fel nităţi din cadrul cooperaţiei. cele prevăzute. Desigur că nu se aşteaptă
intrată recent în producţie, le forma inginerii stagiari în vedeţi coiîtroliil asupra mo Aşa, bunăoară, în vreme ce la Din cauza întreţinerii neco salturi spectaculoase în creş
oferă posibilitatea studierii şi simpli executanţi. Departe de dului cum tinerii ingineri îşi Cooperaţia meşteşu cooperativa „Mureşul" Alba respunzătoare a pomilor, nici terea producţiei *şi a venituri
rezolvării a o serie întreagă de noi acest gînd. Avem .nevoie ridică calificarea profesională? Iulia. executarea unei comenzi în pomicultură rezultatele nu lor, dar firesc este ca perfec
aspecte legate de metoda de de cadre care să gîndească în — Intr-adevăr acesta este un — confecţii — se realizează în sînt satisfăcătoare, veniturile ţionarea şi creşterea volumului
exploatare, de aeraj şi trans perspectivă, să-şi pună la lu aspect deosebit de important. gărească rămîne cori circa 7 zile, la cooperativele la hectarul de livezi pe rod mijloacelor de producţie sâ-şi
port, de susţinerea lucrărilor cru gîndirea tehnică. De aceea Cît priveşte perioadele în care „Drum nou". Hunedoara şj nedepăşind 4.000 lei. găsească expresie în consolida
miniere ş.a. Pentru a le putea fiecăruia dintre noii ingineri i inginerii stagiari trec prin di „Munca colectivă" Simeria, ca In ceea ce priveşte situaţia rea puterii economice a coope
pătrunde şi cunoaşte îndea s-a dat o temă de studiu, avînd ferite funcţii ei vor fi îndru re au aceleaşi posibilităţi, lu producţiei animaliere se con rativei. In acest scop, partici
maţi şi controlaţi de maiştrii
proape, inginerii stagiari vor ca termen de finalizare primul principali, de şefii de servicii gentă la deservire crarea se face în peste 24 d$ stată o oarecare îmbunătăţire, parea cooperatorilor la elabo
trebui să urce treptele^ califi trimestru al anului viitor. A zile. dar nivelul atins este încă de rarea şi înfăptuirea deciziilor,
cării profesionale începînd cu ceste probleme de studiu sînt şi şefii de secţii. In ceea ce Am insistat în aceste cîteva* parte faţă de posibilităţi şi ce îmbunătăţirea organizării mun
funcţia de ajutor de maistru, desprinse din activitatea de priveşte studiile pe care le fac, rînduri asupra unor aspecte rinţe. Pe lîngâ necesitatea u cii in brigăzi şi a activităţii de
după care li se vor încredinţa producţie. Aşa, bunăoară, in vom discuta cu inginerii sta care ni s-au părut mai princi nei preocupări mai susţinute conducere a treburilor unităţii,
sarcinile maistrului minier. ginerul Trifan Ungureanu va giari, atunci cînd va fi nevoie, pale în activitatea cooperaţiei pentru asigurarea bazei fura receptivitatea sporită faţă de
Vor trece apoi prin serviciile trebui să se ocupe îndeaproape asupra problemelor ce le ridi meşteşugăreşti din regiunea jere se impune o muncă mai introducerea şi aplicarea pe
funcţionale pentru a se fami de punerea în funcţiune a ma că mersul lucrărilor. (Credem Trebuie să ne pregătim noi tăţj. La sate situaţia se pre noastră. Asupra lor conducerea stăruitoare în vederea perma scară largă a metodelor ele
liariza cu lucrările şi profilul şinii de rambleat Briden, o că ar fi bine dacă de fiecare oameni calificaţi. Multe din zintă şi mai slab. O serie de organului regional, cît şi cele nentizării şi cointeresării în cultivare a pămîntului şi de
lor, perioadă după care vor maşină modernă care stă ne studiu în parte ar răspunde şi cadrele existente în cooperaţi? qomune mari ca Vaţa. Vinţ, ale cooperativelor vor trebui grijitorilor de la toate speciile creştere a animalelor, orienta
îndeplini funcţia de maistru folosită, inginerul Petru Vlad un inginer cu vechime în pro ve nu sînt bine folosite. Legat • Miercurea nu au nici un punct sâ insiste maf mult, să-şi în* şi categoriile de animale. rea judicioasă a investiţiilor,
principal. La sfîrşitul perioa studiază măsurile ce vor trebui ducţie, care să fie consultantul de aceasta trebuie sâ sublini fix de depanare a bunurilor drepte eforturile pentru a înlă Neajunsurile ce se întîlnesc constituie factorii cheie care nu
dei de stagiu ei vor fi supuşi luate ca în condiţiile noastre ştiinţific al stagiarului n.a.). A em faptul că unele conduceri ele uz casnic cu folosinţă în tura deficienţele care se mal în privinţa gospodăririi m ij trebuie de loc neglijaţi, Cu
unui examen, în funcţie de ca să se realizeze o productivita ceste studii nu se fac numai de cooperative ca pele de la delungată. fac încă simţite. Să nu uite ca loacelor economice ale coope sprijinul susţinut din partea
re se va face încadrarea lor te de 7 tone pe post, folosin- /de dragul de a studia, ci dorim „Solidaritatea" Deva, „t)rum Cît priveşte calitatea servi miile de cetăţeni, oameni ai rativei se reflectă în nivelul organizaţiei de partid, a uniu-
definitivă. Desigur că în toată . du-se în abataj maşina de în ca soluţiile tehnice ce vor fi nou" Hunedoara şi „Deservi . ciilor şi aici lucrurile sînt sus- muncii, aşteaptă mult mai mult veniturilor realizate la suta de • nii cooperatiste şi a consiliu
această perioadă ei nu sînt cărcat „Eimko", iar ingineru date să fie şi aplicate în pro rea" Lupeni, deşi au cheltuit reptibile de îmbunătăţiri. De de la unităţile meşteşugăreşti* hectare, care are o tendinţă de lui agricol, astfel de probleme
simpli spectatori, ci partici lui electromecanic Nicula ducţie. Aceasta va duce la fonduri importante pentru spe seori acest capitol este negli de la cei care ie deservesc ş(. scădere. Se prevede ca în pot şi trebuie sâ fie rezolvate
panţi activi la procesul de Mircea i s-a încredinţat spre creşterea lesponsabilităţii in cializarea unor cooperatori în jat de către unele cooperative ca atare sâ facă totul pentru 1967, veniturile să fie mai mici în cel mai scurt timp, ceea ce
producţie. studiu modalitatea de reduce ginerului stagiar faţă de sarci- meserii ca cele enunţate mai ca „Drum nou“ Hunedoara. o deservire promptă, civiliza cu peste 20.000 lei la suta de desigur se va materializa în
— Această activitate urmă re a consumului de aer com^ . ni!e ce-j sînt .încredinţate, actL -sus, nu au creat condiţiile ne? ’ *„Viaţâ nouă" Orăştie, „Jiul" tă, de calitate. E vorbă la urma hectare faţă de cele realizate ridicarea pe o treaptă superi
reşte, după cum aţi afirmat, primat şi energie electrică. Am vitatea practică pe care o des cesare pentru utilizarea lor în Petroşani, fapt ce nemulţumeş cu doi ani în urmă. De aseme oară a eficienţei activităţii co
familiarizarea cu producţia, urmărit îndeosebi ca temele făşoară fiind pentru el o ade- scopul pentru care au fost şco te clientela. Se execută mobi urmei de prestigiul qqoperaţiej nea, veniturile repartizate în operativei agricole din Sîntan-
cu oamenii, cunoaşterea pro date să fie legate de introdu- vărată şcoală. larizaţi. lier de slabă calitate, încălţâ- meşteşugăreşti. acest an la ziua-muncă au fost drei.