Page 56 - Drumul_socialismului_1967_09

TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
\ V PROIFTARI Df.y TOATF ŢARtlP. U M f l V A t

A PRIMIT PE AMBASADORUL REPUBLICII INDIA

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bâtă, 16 septembrie 1967, pe România, Âmrik Singh Meh-
secretar gene/jl al Comitetu­ ambasadorul extraordinar şt ta, în audienţă de prezentare.
lui Central al Partidului Co­ plenipotenţiar al Republicii Cu această ocazie a avut loc
munist Român, a primit sîm- India în Republica Socialistă o convorbire tordială.

V iz ita p rim u lu i m in is tru a l T u rc ie i

0R9AN AL COHtTETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CU. 9 AL STATULU POPULAR REHOHAL
în ţa ra n o a s tră

4 PAGINI — 25 BANI Sîrr.bâtâ dimineaţa, primul ceanu, ambasadorul Republi­ sfatului a făcut o scurtă pre­
ANUL XIX. NR. 3952 DUMINICA 17 SEPTEMBRIE 1967
ministru al Turciei, Suleyman cii Socialiste, România la An­ zentare a oraşului şî litora­
Demirel, cu soţia, împreună kara. lului. A fost vizitată apoi mos­
cu ministrul afacerilor externe La aeroportul oraşului Con­ cheea din Constanţa, unde
Ihsan Sabri Caglayangil şi so­ stanta, premierul turo a fost oaspeţii au fost întîmpinaţi de
ţia. şi celelalte persoane ofi­ salutat cordial -de Petre Nico­ muftiul Iaeub Mehmet, şeful
ciale turce, au plecat cu avio­ lae, preşedintele Sfatului popu­ cultului musulman din Româ­
nia.
INVESTIŢIILE ANULUI 1967 — nul într-o scurtă călătorie pe lar al oraşului, şi de alte per­ dreptat apoî spre staţiunea vi­
Coloana maşinilor s-a în­
litoral.
soane oficiale locale Tinere in
costume naţionale dobrogene
Oaspeţii turci au fost înso­
ţiţi de Alexandru Boabă, mi­ au oferit oaspeţilor flori. ticolă Murfatlar.
A urmat o vizită eu maşi­
nistrul petrolului, Vasile Şan- Oaspeţii au făcut o vizită nile la Mamaia şi Eforie Nord.
la Sfatul popular al .oraşului
REALIZATE IN TEGRAL! dru, adjunct al ministrului a­ Constanţa, unde preşedintele In această ultimă localitate,
facerilor externe, şi Ion Drîn-
la hotelul „Europa", preşedin­
tele Sfatului popular al ora­
şului Constanta, Petre Nico­
lae, a oferit un dejun în cin­
LA DIRECŢIA REGIONALĂ LA TRUSTUL REGIONAL Lucrările Comisiei pentru cultură stea oaspeţilor. In timpul de­
junului, gazda şl premierul
turc au toastat pentru dezvol­
P.T.T.R. HUNEDOARA GOSTAT HUNEDOARA şi învăţămînt şi Comisiei juridice lor de prietenie şl eolaborare
tarea în continuare a relaţii­
dintre România şi Turcia.
Cu fiecare an, creşte şî se ramifică mai mult De la inginerul Oliviu Stoia, şeful serviciului ale Marii Adunări Naţionale (Agerpres)
păienjenişul reţelelor telefonice, scurtind .astfel construcţii şi investiţii al Trustului regional Gos­
distanţele, uşurînd operativitatea ; convorbirilor, tat dir; Deva af'âm că pentru etectuarea unor-lu­
cerinţă diurnă ce se revendică tot mai des in' rin- crări de mecanizare a agriculturii, dezvoltarea In ziua de sîmbâtă, 16 sep­ listă România, trimis 1 de;;.Con-
dul cetăţenilor. Pentru anul în curs Direcţiei re­ producţiei afiimale şi vegetale, trustului i-a fost tembrie, a- avut loc la Pala­ siliul.de Stat spre a fi avizat.
gionale P.TT.R. — Hunedoara i-au fost alocate, destinară prin plan de investiţii suma ele tul Marii Adunări Naţionale, Tovarăşul Jean-Liveşcu, ad-
în acest scop. fonduri de investiţii în valoare de 16 519 OOd lei. din care mai mult de 10 000.000 sînt şedinţa comună a Comisiei junct;al .ministrului învăţă- Concursul
25.225.000 lei. Despre modul cum sînt folosiţi a­ diverse lucrări de construcţii-montaj. . pentru cultură, şi învăţămînt mîntului, a făcut o expunere
ceşti bani şi despre stadiul lucrărilor de investi­ 11 rugăm apoi pe tovarăşul inginer Stoia să ne şi a . Comisiei juridice, v sub asupra prevederilor' proiectu­
ţii, aflăm amănunte de la tovarăşul Alexandru spună ce concluzii s-au desprins la analiza făcută preşedinţia tovarăşului ..prof, lui de decret şi a dat explica­
Rusescu, tehnician cu probleme de. investiţii. recent de conducerea trustului cu constructorul univ. Paul ;Niculescu-Mizil, ţiile cerute* de deputaţi,
— In planul de investiţii pe acest an sînt no­ TR.CH preşedintele Comisiei pentru In urma discuţiilor,, comîsll-
minalizate două mari categorii de lucrări. Este — O primă remarcă pe care vreau s-o fac cultură şî învăţămînt. Comisii­ le au avizat favorabil pro­
vorba despre extinderea reţelei de cabluri tele­ este faptul că la începulul anului dispuneam de Aspect din depozitul de le reunite au discutat .proiec­ iectul -de decret. Avizul a; fost
fonice interurbane şi lucrări de telecomunicaţii toată documentaţia tehnică şi proiectele aferente compoturi al Fabricii de con­ tul 'de decret privind titlurile înaintat Consiliului- de .Stat.
determinate de sistematizarea şi dezvoltarea con­ lucrărilor din primul trimestru. Au fost perfec­ serve din Haţeg. ştiinţifice in Republica Socia- * (Agerpres) internaţional
tinuă a oraşelor. Din acest [mportant volum de tate şi încheiate contractele, aşa că lucrările au
„George
£ Total investiţii — 64,6 la sută % Total investiţii — 66 la sulă
0 Construcţii-montaJ — 61 la sută £ Construcţii-montaj — 68 la sută
Enescu“

lucrări s-au realizat în opt luni mai mult de 64,6 putut fi atacate pe mai multe şantiere din prima
la sută din planul anual de investiţii şi 61 la sută lună a anului. Fiind cei dinţii interesaţi în buna Primele zile petrecute din Sfatului vpopular al oraşului condiţiile noi, deosebite pe care
din planul lucrărilor de construcţii-montaj. Evi­ desfăşurare a lucrărilor ne-am străduit să nu pro­ nou în atmosfera sălilor de cla­ Deva, avem justificate temeiuri le avem Vrem să formăm şi Juriile- secţiilor Ccxncursulu
dent că nu sînt rezultate chiar aşa de bune. Dar ducem greutăţi nici constructorilor. Dimpotrivă să au adus pentru elevi, profe­ să credem că procesul de in­ să cîştigăm şcolii, de la început, internaţional „George Enescu'
în general, noi sintem mulţumiţi de mersul lu­ atunci cînd s-au Ivit anumite neconcordanţe în­ sori şi părinţi noi prilejuri de struire şi educare se va des­ un bun prestigiu. au anunţat numele candida­
crărilor, cu excepţia cîtorva obiective râmase în tre specificaţiile proiectelor şi situaţia reală din bucurii, de satisfacţii depline. făşura cu rezultate dintre cele Păcat că la condiţiile inte­ ţilor admişi în etapa finală.
urmă, pe care va trebui să le aducem în grafic. teren am căutat să găsim cea mai adecvată mă­ Încă din momentul festivităţi­ mai bune. In primul rînd, aici rioare minunate de care şcoala La secţia de ’vîoarâ vor fi
Optimismul interlocutorului nostru nu e râu. sură. fără a perturba ritmul de execuţie. lor, elementele noi care şi-au au fost promovate cadre cu ex­ noastră dispune se adaugă un audiaţi în această etapă, ur­
Numai că spus aşa cu tonul autoliniştîrii, fără o La lucrările de construcţii, am valonificat pus amprenta pe reîntîlnirea perienţă bogată, cîştigată de-a lucru neplăcut : copiii sînt ne­ mătorii concurenţi : Elena
acoperire în fapte, nu este de natură să mulţu­ pe cit a fost posibil materiale din resurse locale, cu şcoala au avut darul să în­ lungul anilor fie la liceul peda­ voiţi. pentru a ajunge la şcoa­ Nonslantinova A d g e m o v a
mească Judecînd după timpul scurt şi zilele ca­ mai uşor de procurat şi mai ieftine. S-au procu­ sufleţească miile de profesori, gogic, fie la şcolile generale lă, să sară fel de fel de şanţuri, (U.R.S1S.), Angela Gavrilâ
re au mai rămas nu prea sînt motive să fim opti­ rat din timp şi celelalte materiale necesare, de elevi şl părinţi. „Dr. Petru Groza" şi „Petofi să bată cărări noroioase. Aşa (România), Gabriela Ijac
mişti. De altfel, de aceeaşi părere este şi ing. la diferite întreprinderi din ţară. In asigurarea Vechea şcoală din inima Za- Sandor”. Un factor care, de că, din lipsa unui spirit de pre­ (România), Bogodar Ar.tono-
Arcadie Popovici, directorul Direcţiei regionale unui ritm constant de lucru. în majoritatea uni­ randului. ajunsă în pragul ve­ asemenea, vine în sprijinul vedere sau din neglijentă, uri vici Kotorovici (U.R.S.S.),' Jur-
P T.T R. — Hunedoara, care a ţinut să precizeze : tăţilor, un rol important l-a avut formarea şi nerabilei vîrste de 100 de ani, afirmaţiei . mele, şi poate cel locaJ de şcoală ca al nostru, a- gen Pi Iz (R D. Germană), Ma­
— Neavînd servicii specializate în execuţia lu­ permanentizarea unor echipe de meseriaşi, legate Liceul „Avram Iancu" cunoaş­ mai convingător, este faptul că tît de frumos, sc poate strica riana Sîrbu (România). Mariko
crărilor de investiţii am fost nevoiţi să apelăm de unitatea respectivă te o înnoire masivă, adevărată toate cadrele didactice (în total repede. Sperăm însă că cei care Takagi (Japonia). Cornelia Va­
la serviciile diferitelor întreprinderi din ţară. Lu­ în analiza făcută de noi ş-a puiuţ aslLeLevi- împrospătare adusă de anii -30), sînt calificate şi predau în vor trebui şâ rezolve şi proble­ sile (România), Zinovie Vladi-
crările contractate cu, întreprinderea de \ele- denţia că în opt luni s-a realizat 66 la sută dih noştri. specialitatea lor. ma aceasta, a drumurilor de mîrovici Vinnikov (U'.ŢLS.S).
construcţii din cadrul Ministerului Poştelor şi planul anual de investiţii şi mai mult de 68 la — Elevii — ne declara direc­ — Intr-adevăr, este un colec­ acces, nu vor uita, totuşi că lâ Concurenţii - secţiai de pian
Telecomunicaţiilor sint mai bîne coordonate şi se sută din planul de construcţii-montaj. Cele mai torul liceului, prof Romulus tiv de cadre didactice bun la şcoală nu se va pulea ajunge1 admişi, sînt;: Joseph Alfidi
desfăşoară potrivit graficelor de execuţie. Aşa se bune rezultate s-au înregistrat la G.A.S. Apoldul Neagu, — sînt martorii oculari şcoala noastră, confirma tova­ decît pe pămînt. Sperăm de (S.U A ), Sa in vel Smbatovici
şi explică faptul că la aceste obiective stadiul va­ de Sus, unde s-au efectuat în plus lucrări de viti- ai activităţilor de modernizare răşa Maria Mitrofan, profesoa­ asemenea, ca zilele acestea să Alumîan (U.RS.S.), Dan Gri-
loric şi fizic al realizării planului este mai avan­ pomiculturâ în valoare de 400.000 lei Au fost a şcolii. Sub ochii lor aip reali­ ră. Am început munca cu en­ fie rezolvată şi problema reţe­ gore (România), Radu Lupu
sat. terminale şi s-au recepţionat un atelier mecanic, zat o mai bună «organizare tuziasm, generat, poate, şi de lei electrice. (România), Pascal Mahe-Boge
Mult mai greoi şi anevoios se îndeplineşte pla­ lucrările de alimentare cu apă de la Galda şi O- şi dotare a laboratoarelor, că­ (Franţa). Cristina Ortiz (Bra­
nul de către ceilalţi antreprenori. La capitolul râştie şî alte obiective. rora. începînd din acest an, zilia). Tiberîu Szasz (Româ­
„construcţii clădiri noi", nu s-a realizat decit 40 Confruntînd prevederile graficelor cu stadiul le-au fost destinate opt săli. nia), Anatoli Zalmanovicî
Ia sută din planul pe întregul an. Cu întreprin­ realizărilor fizice şi valorice al fiecărui obiectiv, adevărate centre miniaturale Ufforski (U.R.S.S.).
derea de construcţii căi ferate din Cluj. avem vom întîlni destule nepotriviri. Dintre toate, mult de cercetare. Impresii adinei La secţia de canto au
contractate noile clădiri P.T.TK. din Alba lulia râmase în urmă sint lucrările de completare la au stîrnit noul amfiteatru, do­ intrat în etapa finală : A-
şi Cugir. Pe ambele şantiere, munca este slab complexul de porcine din Gelmar. unde s-au e­ tat cu mobilier modern, care lisa Vartkesovna Diamagor-
organizata şi se lucrează înlr-un ritm de melc. O xecutat lucrări in valoare de numai 597.000 lei va găzdui lecţii comune, activi­ ţian i (U.R.S.S.), Viorica .Coitez
întreprindere similară, din Timişoara, a luat in din planul anual de 2.900.000 lei. Nerealizarea pla­ tăţi de ansamblu artistic etc.. Guguîanu (România), Pompei
antrepriza noile sedii P.T.T.R. din Oraştie şi Si- nului la acest obiectiv atrage după sine mai mul­ ca şi cele două cabinete noi Ilărăşteanu (Rdmânîa), Dionî-
meria. Stadiul lucrărilor este mult rămas in urmă te neajunsuri. In primul rînd impiedîcă concen­ pentru material didactic. sie-Ludovic Nonya (România).
faţă dc prevederile graficului de execuţie. trarea creşterii porcilor la această unitate specia­ Ar fi multe de spus despre Lajos Miller (Ungaria)/ Nicu-
— In această situaţie cum vedeţi posibilă rea­ lizată şî menţine în continuare crescătoriile rudi­ înnoirea şcolii noastre Esenţial lina Mîrea (România). Ionel
lizarea integrală a planului anual de investiţii ? mentare de la Galda şi Calau generatoare de mari este că aceste elemente noi im­ Pantea (Românca). Maria Slă-
— Avind in vedere realizările de pînâ acum pierderi. Terminarea lucrărilor amintite nu maî presionează adînc elevii, le tinaru (România). Mărgărită
şi posibilităţile reale de care dispunem, afirm cu poate fi aminală. Practica „minutelor", revizuirii întăresc hotârîrea de a învăţa Vasilievna Smirnova (U.R.S.S,).
toată certitudinea că planul de investiţii pe anul graficelor şi analizelor, trebuie să fie înlocuită, mai bine în acest an şcolar. Nîna Stefanova Toteva (Bul­
în curs va fi îndeplinit atiţ valoric cît şi fizic. de către T.R.C TI., cu măsuri concrete care să La Hunedoara, în „inima de garia).
Nu sintem pesimişti. Ne gîndim numai că pen­ ducă la intensificarea ritmului de execuţie a a­ oţel" a regiunii, noul an şcolar
tru îndeplinirea acestui deziderat şi beneficiarul cestui obiectiv. Toate lucrările cuprinse în plan a adus în primele sale zile alte In cadrul Festivalului inter­
poale aduce o contribuţie mai mare urgentînd prilejuri de sporire a entuzias­ naţional .George Enescu".
eliberarea amplasamentelor la Orăştie şi asigu- sînt importante. Nu se pot face avansuri prefe­ mului vîrstei tinere înfrăţite cu sîmbâtă dupâ-amia?â. în sala
rînd constructorilor condiţii mai bune de lucru. renţiale la unele în detrimentul altora. unealta, cartea şi condeiul. mică a Palatului a avut loc
— Teatrul de vară. amenajat
prin muncă patriotică de către un concert cu lucrări de mu­
zică de cameră de compozi­
elevi nu este singurul element
nou pentru elevii noştri — ne-a tori. români.
mărturisit tovarăşul Alexandru La Operă, oaspeţii Festiva­
IARNA VOM CALATORI CONFORTABIL Buşui, director adjunct al lului au asistat la dipticul
„Ora spaniolă" de Rave) şi
Grupului şcolar al CS H. Nou
este şi cabinetul de automati­ „Gianni Schicch;" de Puecînî,
La serviciul vagoane al nituri de trenuri de persoa­ zări, foarte bine utilat, care va
Direcţiei regionale C.F.R. ne. insumind 150 de vagoa­ ridica gradul de pregătire al ' (Agerpres)
Deva, s-a analizat stadiu) ne. S-au efectuat probe elevilor Exemple se pot da
realizării planului pregăti­ practice de încălzire sub multe, pentru a demonstra că
rilor în vederea sezonului presiune de aburi. Toate noul. îngemănat cu tradiţia, stă
rece. Din relatările tov. ing. unităţile şi staţiile tehnice la baza animaţiei, a entuzias­
Gheorghe Baciu, adjunctul de pe raza regionalei au mului sărbătoresc care carac­ Turul ciclist
şefului de serviciu, rezultă fost dotate cu piese de re­ terizează primeje zile de şcoală
că pregătirile sint pe ter­ la grupul nostru
minate. Au fost verificate, zervă şi materiale de în­ — La şcoala din Gojdu, ne al Romanici
reparate şi‘ etanşate 15 gar­ treţinere. declara tov. Soos Andrei, şe­
ful secţiei de învăţămînt a Pe drumul forestier Sebeş — Oaşa. TG MUREŞ 16 (prin te i-
fon de la trimisul specM
Agerpi'es, A. Berger): Un e. t
înnorat de toamnă şi în răs­
timpuri o ploaie măruntă n
Frunzulică
j
de
hotare
UN SAT IN CUMPĂNĂ VREMII răchită / Inima ml-i fericită/ rece, au însoţit -pe • participan­
ţii la Turul ciclist al Româ­
Că din grine
facem p ită /
Pită albă rumenită", isi gă­ niei, în cea de-a 5-a etap^
sesc o fericită adeverire In consumată ieri între Braşov -
S-a spus de multe ori câ fi derivat Mihalţ, numele sa­ depărtate decit menţionează de frumuseţe st bogăţie In contextul noilor realităţi ale Tg. Mureş, pe distanţa de r.’o
frumuseţea pămîntului şi a tului, iar frecvenţa nume­ legenda, o constituie cerami­ filele istoriei contemporane satului, pentru că, intr-ade­ kilometri. Numeroasele sprîr -
oamenilor fiecărui ţinut, ori­ roasă a onomasticii Breaz, ca pictată, aparţinind fazei a satului lor. De la cei 1962 văr, la brutăria din Mihalţ, turi cu premii, punctele de câ-
cărei aşezări, fie comună, fit intîlnită aici, s-ar datora ca­ de sflrsit a neoliticului, dată locuitori ciţi avea in 1945, sa­ construită in 1966 si deservi­ larare şî acţiunile iniţiate c?
oraş, este adine pătrunsă — lită ţii de „breaz" soldat, oş­ la iveală în urma' u Hor săpă­ tul a ajuns, azi, la 2652 lo­ tă de trei schimburi, cu o concurenţi au făcut ca tren,-
interferenţă iscată în vremi tean a celor din ceata lui turi arheologice efectuate pe cuitori. In răstimpul ultim i­ producţie de 680 kg pline pe să fie rapidă, lucru confirmat
depărtate si perpetuată din Mihalcea, nefiind decit incă dealul Măticvla. lor 7 ani, în Mihalţ s-au ri­ schimb, se face o -„p ită ‘l al­ de media orara bună: pestr
zi in zi către noi — de o pe­ o grăitoare mărturie a fap­ Mă gîhdeam' In toate aces­ dicat 311 case noi şi in ori­ bă, rumenită, iar gustul ei 42 km. Emil Rusu, purtătorul
cete gravă cn abur si zvon tului că locuitorii de azi sint tea, dar mai ales la noile al­ care vei intra te vor întim- îl cunosc nu numai sătenii tricoului galben, a controlat si­
de legendă, ce numai după pina semnele bunăstării. ci si muncitorii forestieri de gur de el cursa şi, după curn
o inliie apropiere si cerce­ Cooperativa „Mihălţana" ' la Intregalde, ceferiştii din ne-a declarat la sosire, aşteap
tare ny e lesne de sesizat si se numără printre cele mai staţia Coslar, muncitorii de tă cu încredere etapa decisiv-
tălmâcit^apof in cuvînt, pe­ mari din regiune, iar mihăl- la Fabrica de cărămidă Sin- contracronometrul
cete ce conferă singularita­ tenii se mîndresc cu cele 303J timbru si locuitorii satelor La Tg. Mureş, în fata une
te, neaşteptate, ba chiar mai o a m im i s i l o c u r i ha de teren agricol, cu cele lghiu si Sintimbru. mari mulţimi de spectatori o-
mult, surprinzătoare diferen­ 715 capete bovine, dintre care Faptul că aici la Mihalţ şoseaua udată de ploaie, ’ ui
ţieri unor învecinate ţinuturi funcţionează un dispensar pluton compact angâjeaz;:
Ing. tehnolog Mariana lloilos împreună cu laboranta 210 vaci de lapte, cu cele 460 sprintul final. Constantin Gri-
Cornelia Renta de la I.C I.L. Simeria, stabilesc numărul to­ şi aşezări ce (altminteri) au o vrednicii urmaşi ai acelor oş­ cătuiri si prefaceri din viaţa capele porcine, 1.100 ovine şi medical si unul veterinar, că gore m vervă, şî bine plasat
în cadrul căminului cultural,
tal de germeni din produsele lactate. mulţime de străvechi înru­ 3028 păsări. Dacă La acestea trece primul linia de sosire,
diri. , teni. Ipoteza, măgulitoare Si munca oamenilor, în răs­ mai adăugăm eforturile ce construit in 1956, îşi desfă­
pentru localnici, devine cu timpul orelor 1calme ale a­ şoară activitatea o formaţie Intrecindu-I pe rapidul Bor
Foto : V. ONOIU. Dacă e să dăm crezare tra ­ atît mai ispititoare pentru se fac peiitru asigurarea li­ schel.
diţiei, legendei, Mihalţul, miezii unei zile din acest în­ nei baze materiale corespun­ corală, apreciată în ,multe Clasamentul etapei : i c
situot pe unul din „galbene­ cel ce scormoneşte trecutul ceput de toamnă, cind, tre­ zătoare (cooperativa are 6 rinduri la faza raională şi Grigore (România I). a străbă­
satului, cu cit de-a lungul
le“ maluri ale Tirnavei, toc­ vremii, mihălţenii s-au dove­ cînd pe uliţele satului, as­ grajduri, două maternităţi regională a concursurilor e­ tut 170 km in 4h 08’17" (me.
cultam explicaţiile cumpănite
mai acolo unde aceasta îşi dit a fi oameni cinstiţi şi ale secretarului sfatului popu­ pentru purcei, o magazie de chipelor artistice de amatori/ die orară 41.080 km); 2. Bor-
o formaţie de teatru (anul a­
lin nou siloz dc minereu uneşte apele cii domoala, le­ bravi, in d îrjiţl si continllu lar comunal, tovarăşul Con­ cereale, o uscătorie de tutun, cesta ea a prezentat acasă schel (R.D.G.) ; 3, Stausholni
două saivane, unul fiind in
neşa curgere a
Mureşului,
4.
(Danemarca);
Cîumeti
îşi datorează obîrşia, temeiul, pregătiţi să înfrunte povara stantin Bălici. Din tonul cald construcţie, şi o. lăptărie), pu­ ori in satele ‘învecinate 10 (Romania II) ; 5. Groen (Olan­
în fapta banului Mihalcea grea a vitregiilor si silnicii­ Si plin de mîndiie, cu care tem să ne factm o imagine spectacole), un taraf şi o b ri­ da) ; 6. Prinsen (Olanda), a­
'In cursul zilei de ieri. la T.C.M.M. Teliuc, are o ca­ care, in urma luptei de la lor. Trecînd peste absenţa U­ isi rostea vorbele, am înţeles clară a drumului prosper pe gadă artistică de agitaţie, celaşi timp.
Uzina de preparare din pacitate de inmagazinarc Mirăslău, in fruntea unui nor clare dovezi si tnărturii, căt bucuria noii vieţi o în­ care înaintează ţăranii coo­ faptul că biblioteca comuna­
In clasamentul general in­
Deva a fost recepţionat un de 1000 tone. El va servi la grup de osteni, ar fi poposit ce să certifice întemeierea a­ cearcă nu numai el, ci toţi peratori. Cuvintele unui cin- lă are o zestre de peste 5.000 dividual conduce E. Rusu
nou siloz rotund pentru mi­ o mai bună alimentare a pe aceste meleaguri, înteme­ şezării in vremea voievodu­ ţăranii satului care prin stră­ tec popular hunedorean : volume, si că numărul apa- (România I), iar în clasamen­
nereu. Noul siloz, executat ind prima aşezare omeneas­ lui Mihai, o dovadă că vatra danii si eforturi colective în­ NICOLAE DRAGAN tul pe echipe, în frunte se
după metoda cofrajelor gli­ agregatelor din cadrul uzi­ de azi a satului a fost locui­ »Dragu-mi-i să văd sub menţine România II, urmată
sante de către şantierul nei. că. De la banul Mihalcea ar tă în tim puri chiar mai in- scriu permanent noi dovezi soare / Cele grtne pe (Continuare In pag. a 3-a). de România I şî R. D. Ger­
mană.