Page 59 - Drumul_socialismului_1967_09
P. 59
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3952
VIATA INTERNAŢIONALA
Vizita Şedinţa Consi V i e t n a m u l d e s u d
încheierea Congresului
tovarăşului liului de Stat Luptele din delta fluviului Mekong
mondial al oraşelor al R.D. Germane SAIGON 16 (Agerpres). — riate trei nave grele de război
llie Verdeţ Sîmbătă, pentru a patra zi americane. Comandamentul a-
BERLIN 16 (Agerpres). consecutiv, în delta fluviului american. anunţînd pierderile
Mekong au avut loc lupte de
suferite, preciza în comunicat
Consiliul de Stat al R. D
în R.S.F. înfrăţite Germane a linut o şedinţă în amploare între patrioţi şi *mi- că acestea au fost cele mai gre
le lupte de la începutul răz
tâţile de infanterie americană
care au fost examinate, spre
a fi puse spre ratificare Came Comandamentul american n boiului din Vietnam, îu această
provincie cunoscută ca bastion
concentrat in această zonă un
Iugoslavia dentul Agerpres, Al. Glieor- getelor de război in chel rei Populare, tratatele de prie efectiv de peste 4.000 de puş al forţelor patriotice.
PARIS 16. — Corespon
tenie, colaborare şi asistentă
tuieli cu destinaţie produc
Agenţia France Presse li ans-
ghitt, transm ite: Lo Pala tivă. mutuală încheiate de R D Ger caşi marini. De ambele părţi inile, de asemenea, că in pro
au fost
semnalate
pierderi
BELGRAD 16. — Corespon tul UNESCO din Paris, s-au Printre celelalte rezolu mană cu Ungaria şi Bulgaria. Unităţile de patrioţi au atacat, vinciile Quarig Tiu "şi Quang
In cadrul şedinţei, preşedin
dentul Agcrpres, N. Plopeatui, incheiat sîmbătă lucrările ţii adoptate cu hcest prilej, tele Consiliului de Stat, Wel- iar apoi au dispărut pe cana Nam a luat slîrşit operaţiunea
transmite : tovarăşul llie Ver celui de-al 6-iea Congres se numără cea privind ti ter Ulbricht, a prezentat un lele şi la adăposturile vegeta denumită „Swift". în cursul că
deţ, membru al Comitetului mondial al oraşelor înfră neretul şi educaţia. Rezo referat cu privire la securita ţiei înalte din deltă. După cum reia timp de 11 zile s-au des
Executiv, al Prezidiului Perma ţite, care a avut ca temă: luţia îşi însuşeşte in iţia ti tea europeană. coexistenţa remarcă un corespondent al făşurat lupte violente întic pa
nent al C.C. al P.C.R., care )a „Înfrăţirea şi colaborarea vele României privind e paşnică între R.D Germană agenţiei UPF, operaţiunea des trioţi şi puşcaşii marini ameri
invitaţia *C.C. al U.C.I. a fă iutercomunală in slujba pă ducarea tineretului. Con şi R.F. a Germaniei, precum făşurată de trupele americane cani. 54 de puşcaşi americani
cut o vizită prietenească în cii între popoare". Au par siderând ca o necesitate şi Berlinul occidental. in delta Mekongului „a fost cos au fost ucişi, iar 104 răniţi Au
R.S.F. Iugoslavia, a avut sim- ticipat 800 de delegaţi şi promovarea unei educaţii % ----------------------------------- tisitoare* 140 de soldaţi au fost, de asemehea, doborîte
bâtâ o întilnire cu Mialko To- R D. GERMANA. — Aspect de la standul Republicii So observatori din 58 de ţări internaţionale o tineretu fost ucişi sau răniţi, a fost do- două elicoptere şi avariate nu
dorovici, secretar al Comite cialiste România de confecţii şi textile, din cavii ul Tîrgu- Delegaţia română 'a fosl lui, in sprijinul idealurilor bprit un reactor şi au fost ava meroase vehicule militare.
tului Executiv al C.C. al U.C.I. lui inlernaţional de toamnă de la I>eipzig — 1967 condusă de Gheorghe Com- de jmce, respect reciproc,. Zilele medicale
La convorbire, care s-a des bose, preşedintele Comite 'înţelegere şi colaborare in
făşurat într-o atmosferă cor tului executiv al Sfatului tre jyopoare, rezoluţia face franceze
dială, tovărăşească, au parti popular orăşenesc laşi o serie de recomandări o
cipat Kiro Hadjivasîlev.lmem- Congresul a adoptat o re- raşelor membrct fu legătu P A R IS
PARIS 16. — Coresponden
bru al Comitetului Executiv Premierul Pompidou despre sco zolufie-program care se pro ră cu mai buna cunoaştere tul Agerpres, Al. Gheorgtru,
al C.C. al U.C.I. şi Aurel :Măl- nunţă pentru promovarea intre tineretul din diverse transmite : La Paris se desfă
nâşan, ambasadorul, Republi şi sprijmirea tuturor ini ţări. şoară Zilele medicale france Partidul Mişcarea Republicană
cii Socialiste România la Bel ţiativelor de pace, pentru Congresul a ales apoi or ze, organizate de Societatea de
grad. pul vizitei sale în Austria colaborare şi înţelegere in ganele de conducere ale Fe medicină preventivă şi sona
In aceeaşi zl, Mialko Todo- ternaţională, pentru inten deraţiei mondiale a oraşe Populară va fi dizolvat
rovîci a oferit un prînz în sificarea contactelor inter- lor înfrăţite. Ca preşedinte tă din Franţa, cu tema : „Ate-
roscleroza cerebrală". Partici
cinstea tovarăşului llie Verdeţ. VIENA 16 (Agerpres). — mali/ârii şi intensificării rela comunale. Documentul con- a fost ales Giorgio la Pira pă ca invitaţi medic» specia
(Italia),' iar Lcopoldo Seti-
Vineri, înlr-o1 conferinţă :le ţiilor între Est şi Vest. precum domnă orice formă de agre g hor a fost reales preşe lişti din* d-iverse ţâri. printre PARIS 16. — Coiesponden- Republicană Populară (M.R.P.),
precum şi
siune armată,
presă,' -premierul francez şi pentru cooperarea mai strîn- dinte de onoare. Printre care şi dr. Alma Timand, cer : partid al democrai-creştinilor
Georges Pompidou a declarat să între toate ţările europene. cursa înarmărilor şi lan membrii Consiliului ^execu cetătoare ştiinţifică la Institu tul Agerpres, Al. Gheorghiu. din Franţa, care a jucat un
Ei au fost de acord că.este ne
că scopul vizitei sale oficiale
Congresul în Austria este dezvoltarea re cesar să se depună in continua sează un apel pentru trans tiv se află şi Gheorghe tul de geriatrie din Bucureşti transmite : Partidul Mişcarea important rol în viaţa poli
Cambose.
formarea progresivă a bu
re eforturi în interesul Europei
laţiilor dintre Franţa şi Aus şi al păcii. tică a ţârii, a dispărut din
punct de vedere politic, sâp-
internaţional tria nu numai pe planul eco In ce priveşte relaţiile bila IMave n u cleare a m eri tămîna aceasta. Comitetul său
nomic, comercial, tehnic şi cul
executiv a anunţat câ
acest
tural, dar şi pe ce) al schim terale. s-a subliniat necesitatea pariid va fi dizolx'al în curind,
bului de specialişti şi tehni intensificării cooperării in toa retrâgîndu-se astfel din viata
de cibernetică cieni şi a) turismului Premie te domeniile între cele două can e vor vizita porturi politică, în favoarea centrului-
rul francez a anunţat cu arest democrat, noul partid al lui
prilej că în cursul întrevede ţâri, îndeosebi în industrie, Locanuet. in care au intrat
rilor sale cu conducătorii aus ştiinţă şi cultură. le japoneze n:ai mulţi membri ai M.R.P.
NAMUR 16 (Agerpres). — trieci au fost iniţiate conven
In oraşul Namur (Belgia) ţii de ordin juridic, tehnic şi Lecanuet este, de altfel, ultimul
s-au desfăşurat lucrările celui social, şi a fost hotârită crea TOKIO 16 — Coresponden exprimată cu prilejul demon preşedinte al M.R.P., post pe
de-al 5-lea Congres interna rea unei comisii franco-aus- tul Agerpres. FI. Tuiu, trans straţiilor de fiecare dată cînd care l-a abandonat cînd a de
ţional de cibernetică, organizat trîece care va avea sarcina vie mite : Guvernul american a porturile japoneze âu fost vizi venit candidat la alegerile pre
de Asociaţia Internaţională de a studia problemele -dezvoltă Guineea Spaniolă notificat oficial zilele trecute tate ck submarine atomice zidenţiale din 1965.
Cibernaticâ. rii colaborării dintre cele două guvernului japonez despre vi americane Atit timp cit nu Patru din cele 21 de cabi
La congres au luat parte de ţâri şi de a face propuneri în zitele pe care urmează să le există nici o posibilitate ele nete sub cea de-a patra repu
legaţi şi observatori reprezen acest sens. Va fi. de aseme va deveni facă navele nucleare america inspecţie a acestor nave este blică (înainte de 1958). au fost
tând 32 de ţâri. In cadrul Con nea, dezvoltată colaborarea în ne in porturile japoneze/ greu de presupus că ele nu dis prezidate de personalităţi a-
gresului au fost prezentate pes domeniul folosirii paşnice a Pînâ acum coastele nipone pun de arme nucleare Din parţinînd M.R.P. Partidul a
te 150 comunicări ştiinţifice. energiei nucleare. au fost vizitate numai de sub^ această cauză creşte şi neliniş fost, de asemenea, reprezen
Din ţara noastră a luat parte o independentă marine atomice. Anul acesta, tea japonezilor care au cunos
delegaţie compusă din oameni pentru prima oară vor vizita cut efectele distrugătoare ale tat în aproape toate celelalte
de ştiinţă şi cercetători în do Japonia portavionul „Enterpri bombelor atomice. guverne.
meniul calculului economic şi fn comunicatul franco-aus- SÂN SEBASTIAN 16 (Ager se", crucişătorul atomic „Lopg
al ciberneticii. triac dat publicităţii sîmbătă. pres). — In- urma moţiunii a- Beach" şi fregata acţjoYiatâ cu
Comunicările prezentate şi la încheierea vizitei primului doplâie recent de Comitetul energie nucleară „U.SS. Bain-
intervenţiile specialiştilor din ministru francez Georges l ’oni: $\ O.N.U. pentru de* bridge*. Autorităţile americane
România s-au bucurat de in pidou, în Auslria. separată că colonizare („Comitetul celor au în vedere şi vizita altor a
teres şi aprecieri. Josef Klaus a subliniat din nou 24"). Cabinetul spaniol. întru semenea nave. 1 £ Agenţia Tunis Afriquc-Presse anunţă că
Aniversarea a 10 ani de ’a importanţa pe care o dă ţara nit la San Sebastian sub pre Dreptul S.U A. de a folosi c toate ţările arabe au răspuns afirmativ la invita
fondarea Asociaţiei Internaţio sa stabilirii unor relaţii econo şedinţia generalului Franco, a porturile japoneze pentru na ţia guvernului tunisian de a participa la confe
nale de Cibernetică a fost mice strînse între Austria şi hotânt să dea curs rr.oţiunu, vele lor militare nu este pre rinţa miniştrilor informaţiilor, care urmează să
marcată in cadrul lucrărilor Piaţa comună, ţinîndu-se sea convocînd o conferinţă consti văzut în tratatul de securitate se deschidă la 27 septembrie in oraşul Bizerla.
Congresului de o şedinţă so ma de statutul de neutralitate tuţională în vederea acordării japono-american. El se exer 0 La 16 septembrie a părăsit Sofia Mangalin
lemnă, (la care au luat parte permanentă a Austriei şi de independenţei Guineei Spanio cită pe baza consultărilor ante u Dughersuren, ministrul afacerilor externe al R.P.
şi prof. Manea Măneseu, mem obligaţiile care decurg din le, pînâ în iulie 1968. Ministrul rioare cu guvernul japonez Mongole, care a tăcut o vizită oficială in R.P. Bul
bru corespondent al Acade acesta Pe de altă parte, co informaţiilor, Munuel Fraga, Partea japoneză a acceptat garia
miei Republicii Socialiste municatul menţionează că cei care a anunţat această hotă- de fiecare dată cererile ame
România, membrii delegaţiei rîre, a preoizat că conferinţa ricane de a staţiona în portu 0 Conducătorul delegaţiei guvernului federal
române, precum şi Vasile Bi- doi oameni de stat şi-au ex va avea loc la 30 octombrie, rile japoneze submarine ato R nigerian, Axvolowo, care a participat la lucrările
gica, însărcinat cu afaceri a.i. primat satisfacţia pentru pro la Madrid. Guineea Spaniolă mice. Organizaţiei Unităţii Africane, desfăşurate recent
al României Jâ Bruxelles. gresul obţinut în sensul nor- cuprin'Je Insula Fernando Pco Aceste vizite ridică inevita la Kinshasa, a făcut o declaraţie la întoarcerea
şi teritoriul Rio Muni, situat bil întrebarea dacă portavioa- sa la Lagos, arătind că „misiunea O.U.A- aşteptată
la frontiera Camerunului. Spa R.P.D. COREEANA. — La Phenian, ritmul construoţil- nelc şi submarinele care acos să sosească in Nigeria nu este un organism creat
nia a acordat în mod formal lor de locuinţe este vertiginos Aspect de muncă de pe unul tează în porturile japoneze dis să medieze cu rebelii". Keferindu-se la rezoluţia
Guineei autonomia in 1963. din şantierele de locuinţe. pun de avioane echipate cu I O.U.A privind rezolvarea crizei nigeriene, Axvo
' Referindu-se
că
la faptul
LAOS hotărirea Cabinetului spaniol proiectile atomice şi respectiv lowo a reafirmat principiul respectării suverani
cu rachete nucleare
tăţii şi integrităţii teritoriale a Nigeriei, condam-
a intervenit la numai două R.P. POLONA Dezvelirea unui monument In ultima instanţă se pune nind secesiunea Hiafrei şi subliniind că această
zile după moţiunea adoptată problema securităţii împotriva E problemă reprezintă o chestiune internă.
de „Comitetul celor 24". ob unor eventuale explozii nu
servatorii politici apreciază că închinat luptei revoluţionare cleare In prezent există însă % Agenţia ACTC anunţă că Ia 14 septembrie,
rapiditatea cu care Spania s a înălţat pentru a .marca două îndoiala că comisia japoneză soldaţi americani înarmaţi au depăşit linia de de
conformat moţiunii acestui co SOSNOWIEC 16 (Agerpres). date istorice — cea de-a 50-a pentru energia atomică ar pu marcaţie pătrunzînd in nordul acesteia, unde au
mitet se explică prin dorinţa La Sosnowiec, în R.P. Polo aniversare a Marii Revoluţii tea face controlul asupra nave R lansat un atac împotriva postului coreean din zo
acesteia de a-şi întări poziţia nă. a fost dezvelit sîmbătă un Socialiste din Octombrie şi cea lor nucleare americane, ne- na demilitarizată. Luînd măsuri de apărare, per
la O.N U. în legătură cu con monument închinat luptei re de-a 25-a aniversarea a creării putînd fi prin urmare garan sonalul coreean a respins atacul reuşind să-i alun
flictul cu Anglia în problema voluţionare La festivitate au Partidului Muncitoresc Polo tată securitatea populaţiei. A ge pe soldaţii americani.
Gibraltaruluî. După cum se participat Wladyslaxv Gomuî- nez. semenea vizite sînt respinse de
ştie, Organizaţia Naţiunilor ka, pi im-secretar al C.C. al toate partidele din opoziţie, de # La Washington a luat siirşît cea de-a şasea conferinţă
Unite s-a opus organizării ţi P.M.U P şi alţi conducători de La festivitate a luat cuvintul la nivel înalt ministerial a Comitetului mixt Japono-american
nui referendum sub control partid şi de stat ai R.P. Polone. Wladyslaxv Gomulka, prim-se- opinia publică din întreaga pentru probleme comerciale şi economice.
englez în Gibrallar, pronun- A fost de faţă un mare număr crelar al C.C al P M U P. ţară, a căror atitudine a fost La conferinţa de presă comună a ministrului de externe
ţîndu-se pentru decolonizarea de locuitori ai voievodatului al Japoniei. Takeo Miki, şi a secretarului de slat al S.U.A.,
acestuia. Katoxviee. Monumentul a fost Dean Rusk. s-a arătat că cele trei zile de dezbateri au prilejuit
o examinare amănunţită a relaţiilor economice dintre cele
Mişcarea grevistă două ţări.
A U S T R A L IA tat o rezoluţie care cere Marii Britanii să stabilească o dată
f Comitetul special O.N.U. pentru decolonizare a adop
în Statele Unite apropiată pentru acordarea independenţei insulelor Fiji.
Miting în apărarea £ Intr-un interviu acordat agenţiei TASS. inginerul M.
NEW «YORK 16 (Agerpres). cu senatorul democrat Weyne Skorodumov a declarat că staţia interplanetară automată
„Venus-4", lansată in U.R.S.S. la 12 iunie 1967, va atinge la
libertăţilor politice Greva celor 160.000 de lu Morse. Comisia a recomand ît 18 octombrie planeta Venus.
Perioada care a trecut a înregistrat atenţia sporită a crători de la uzinele „Ford", o sporire cu 20 de cenţi pe oră
strategilor americani îndreptată asupra Laosului, această declarată în sprijinul sporirii a salariilor lucrătorilor de !a # La Centrul de cercetări spaţiale din Pasadena s-a
■mică ţară asiatică, înghesuită între Tailânda şfVi.etnam. CANBERRA' 16 (Agerpres) îngrădirii libertăţilor politice. salariilor şi reînnoirii contrac căile ferate, care să fie apli anunţat că in urma creşterii accentuate a temperaturii, activi
Bombardamentele aducătoare de. moarte, efectuate asu- [ Studenţii din - oraşul austra După miting a avut Ioc o de tului colectiv de muncă, conti cată automat cel mai tîrziu tatea sondei lunare „Surveyor-5“ a fost suspendată pe o scurtă
pra aşezărilor paşnice din zonele controlate de forţele pa lian Brisbane au organizat un monstraţie la care au partici nuă de o săptâmîjiâ fără să se peste o luna, în cazul în care perioadă.
triotice laoţiene, sînt mărturia acestui „interes"4, încercînd mare miting in apărarea liber- pat peste 5000 de studenţi şi întrevadă pentru moment per nu se va ajunge la nici un i-
să intimideze populaţia, să o determine să renunţe la-lupta tâţîlb'r politice. Participanţii au profesori de Ia Universitatea spectiva reglementării conflic cord între negociatorii părţi # Simbătă dimineaţa a fost declarată stare de alarmă
sa Reacţia laoţienilor poate fi însă exprimată .lapidar — condnmnat acţiunile represive din Brisbane. Demonstraţii şi tului. Tratativele angajate în lor in conflict. pe coasta de est a Statelor Unite începind de la Nexv Jersey
150 de avioane doborîte de către patrioţi. 'Şi, după cum o ale poliţiei împotriva partici mitinguri 'de solidaritate cu ti cursul acestei sâplămînî s-au Pe de altă parte, greva în-# pînă in Carolina de nord. Aceasta ca urmare a uraganului
Indică imaginea alăturată, patrioţii laoţieni continuă să ve panţilor ia demonstraţia stu neretul din acest oraş au avut incheiat fără să se ajungă !a vâţătorilor şi profesorilor, care „Doria" care. potrivit posturilor meteorologice, va atinge în
gheze asupra pâmîntului natal, apără- cu curaj şi fermi denţească de la 8 septembrie loc şi în oraşele Sidney, Mel- vreun acord, menţîonindu-se a blocat deschiderea anului cursul zilei coastele de est ale S.U.A. Viteza vinturilor an
tate drepturile vitale ale poporului, care năzuieşte spre sta şi au chemat tineretul din în bourne. Canberra şi Perth. doar câ ele vor fi reluate la şcolar in mai multe localităţi trenate de uragan atinge, potrivit meteorologilor, între 100 şi
bilitatea politică *I o dezvoltare conformă aspiraţiilor sale. treaga ţară să se alâturje ac începutul sâptâmîmi viitoare. din S.U A., pare să-şi găsească 130 km. pe oră. Uraganul este însoţit de ploi torenţiale şi
ţiunilor de protest împotriva Cit priveşte conflictul din o reglementare la Nexv York, antrenează o creştere a nivelului mării pe coastele amintite,
Preşedintele Columbiei tre lucrătorii de la căile fe în urma intervenţiei directe a pînă la 2 metri, faţă de nivelul normal Sc prevăd inundaţii
rate şi administraţia ferovia primarului oraşului, John puternice de genul celor din 1962.
Mariner — 4“ bombardat condamnă politica ră, el preocupă ..în mod deo Lindsay. Această grevă se a- # Un grup de deputaţi comunişti, printre care Luigi
nunlâ însă îndelungată în stă
sebit guvernul american Pre
J f comercială a S.U.A. şedintele Johnson a numit o tu! Michigan, ea putînd «â Longo, Pielro lngrao. Giancarlo Pajetta, au adresat guvernului
o interpelare în legătură cu faptul că o delegaţie sindicală din
potrivit
agenţiei
continue.
de meteoriţi comisie de mediere în frunte UPT, pînâ în luna noiembrie K.D. Vietnam, invitată de C.G.l.L (Confederaţia Generală a
Muncii din Italia) să facă o vizită în Italia nu a obţinut in
BOGOTA 16 (Agerpres) —
timp util viza In interpelare se spune. între altele : In con
Preşedintele Columbiei, Car- cordanţă cu interesele naţionale cerem guvernului să mani
PASADENA 16 (Agerpres). zut considerabil, iar tempera cercetări spaţiale de la Pasa los Lleras Restrepo, a condam feste clar autonomie faţă de politica americană, voinţa sa de
Un purtător de cuvînt de la tura din interiorul - nax*ei s-a dena au anunţat totodată» că nat politica corr.eroialâ a a acţiona pentru încetarea oricărei discriminări şi pentru a
centrul de cercetări spaţiale micşorat.. Loviturile primite nu altă navă americană, „Mari- S.U.A, faţă de ţările Americii favoriza eforturile menite să asigure pacea şi independenţa
din Pasadena (statul Califor au deteriorat însă aparatele de ner-5‘\ care a fost lansată în Latine. Intr-un interviu radio Vietnamului.
nia), a anunţat sîmbătă că la bord, „Mariner-444 reluîn- direcţia, planetei Venus la '19 televizat, şeful stalului colum ■ > - ■
nava spaţială „Mariner-444, ca du-şi ulterior transmisiile. octombrie anul trecut. îşi con bian a declarat câ „pe zi ce # Ministrul apărării naţionale al R.P. Polone Marian
re în iulie 1965 a fotografiat Specialiştii de la centrul de tinuă evoluţia normală. trece, simţim tot mai mult e Spychalski, a sosit la Bruxelles într-o vizită oficială la invita
planeta Marte, a fost bombar goismul acelora care cumpără ţia lui Chearles Posxvick, ministrul apărării naţionale al Bel
dată de meteoriţi „Mariner-4" de la noi cu un preţ scăzut giei. •
se afla Ia aproximativ 47 mi şi ne vînd mărfuri la un preţ
lioane km dislanţâ de Pâmînt C osm os - 1 7 7 “ ridicat. In anul 1950, a subli # La invitaţia guvernului austriac U.N.E.S.C.O. va or
în momentul cînd trecea joi ff niat preşedintele, urr tractor ganiza între 20 şi 25 noiembrie la Viena o conferinţă a miniş
dupâ-amiazâ prinlr-un nor de american echivala cu 17 saci trilor invă(ămintului din ţările europene membre ale acestei
meteoriţi. Timp de şaple mi MOSCOVA 16 (Agerpres) - cercetărilor * în spaţiul cosmic de cafea, iar în prezent pentru organizaţii.
nute oît s-a aflat sub „bom In Uniunea Sovietică a fost După cum relatează agenţia acest produs sînt necesari 57 # La Sanaa a fost anunţată joi crearea unui înalt Con
bardament", poziţia navei nu lansat la !v septembrie sateli TASS, aparatajjl instalat la de saci de cafea'4. Datorită a- siliu al forţelor armate ale Yemenului, in fruntea căruia se
a mai putut fi controlată. S-a tul artificial al Pâmîntului bord, funcţionează normal, iar cesteî politici, a menţionat în află preşedintele Abdullah Al Sallal.
remarcat apoi câ intens# (alea „Cosmos-177", la bordul că centrul de calcul coordonator încheiere preşedintele .Restre S.U.A — Muncitori grevişti ai companiei Ford, demon-
semnalelor transmise staţiilor ruia este instalat aparataj efectuează prelucrarea infor po, Statele Unite Şi-au dublat slrind în faţa uzinei din Dearborn, pentru salarii mai ri
terestre de „Marîner-444 a scă ştiinţific pentru oontinuarea maţiilor primite. profiturile. dicate, concedii plătite şi alte drepturi muncitoreşti.
(
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI! tir. Or. Petro Groxa or. 95. telefon 1275. 1585, 23 17, TIPARUL Inlreprlndcroa oollgrtflci Buoedoaro-I ava. 40.065