Page 60 - Drumul_socialismului_1967_09

Regională
HunrdoQfQ-Dev*)
PROLETARI DIN TOATE TARILE. U N l f l ’ V A l
Plecarea primului ministru

al Republicii Turcia

Primul ministru al Republi­ Oaspeţii au sosit la aero­ le, generali, ziarişti români şl
cii Turcia, Suleyman Demirel, portul Bâneasa însoţiţi de străini.
care, împreună cu soţia, a fă­ preşedintele Consiliului de Erau de faţă membrii am­
cut o vizită oficială în ţara Miniştri, Ion Gheorghe Maurer basadei Turciei la Bucureşti.
noastră la invitaţia guvernu­ şî soţia' sa. Erau prezenţi A­ Pe aeroport au fost arborate
lui Republicii Socialiste Româ­ lexandru Boabă, ministrul pe­ drapelele de stat ale Români­
nia, a părăsit Bucureştiul du­ trolului, Mihai Marinescu, mi­ ei şi Turciei. Pionieri au oferit
minică dimineaţa, înapoindu- nistrul industriei construcţii­ oaspeţilor buchete de flori.
se in patrie. lor de maşini, George Maco- După intonarea imnurilor
vescu, prim-adjunct al minis­ de stat ale celor două ţări, pri­
In vizita sa, premierul turc
a fost însoţit de ministrul a­ trului afacerilor externe, Du­ mul ministru al Turciei şî pre­
facerilor externe Ihsan Sabi i mitru Bejan, prim-adjunct al şedintele Consiliului de Mi­
ministrului comerţului exteri­
niştri al României au trecut
IJ— «WJUIIiiM M WBBBai ^ in — — — ——— — — Caglayangil şi soţia, de Meh- or, Ion Pas, preşedintele In­ în revistă garda de onoare.
met Turgut. ministrul indus­
4 PAGINI — 25 BANI stitutului român pentru rela­ Oaspeţii şi-au luat rămas
ANUL XIX. NR. 3953 ÎVUARŢI 19 SEPTEMBRIE 1967 triei, Refct Sezgin, ministrul ţiile culturale cu străinătatea, bun de la persoanele oficiale
energiei şi al resurselor na­
turale, Kâmuran Gurun, am­ Vasile Şandru, adjunct al mi­ române prezente.
nistrului afacerilor
externe,
La despărţire, cei doi şefi
basadorul Republicii Turcia la Ton Drînceanu, ambasadorul de guverne s-au salutat cu
Bucureşti, şi alte persoane ofi­
In 8 luni, la C. C. V. J. angaja­ ciale. României la Ankara, reprezen­ căldură. (Agerpres)
tanţi ai unor instituţii centra­
mentul anual a fost îndeplinit C O M U N I C A T
doar în proporţie de 35 la sută cu privire la vizita oficială în Republica Socialistă

România a primului ministru al Republicii Turcia
CE REALIZEAZĂ La invitaţia guvernului Re­ reşti, Ploieşti, Constanţa, lito­ Demirel • fost primit
publicii Socialiste România,
primul ministru al Republicii ralul Mării Negre. întreprin­ Nicolae Ceauşescu, secretar
deri 'industriale, unităţi agri­
genera) al CC. al P.C.R., cu
Turcia, Suleyman Demirel. în­ cole, instituţii culturale şi ar­ care a avut o convorbire pri­
tistice.
soţit de doamn.a Demirel. ft
vind dezvoltarea multilatera­
UNII, ALŢII PIERD publica Socialistă România în­ Primul ministru turc a ex­ lă a raporturilor româno-tur-
făcut o vizită oficială în Re­
ce şi a făcut un schimb de pă­
tre 13-17 septembrie 1967, ca primat sentimentele sale de a­ reri in legătură cu unele pro­
dezvoltarea
preciere pentru
A mai fost consemnat' în la începutul anului n a.) : ex­ răspuns la vizita oficială pe rapidă pe care România a în­ bleme internaţionale actuale.
ziarul nostru faptul că la fine­ tragerea peste prevederi a care primul ministru român, registrat-o în domeniile eco­ Primul ministru Suleyman
le primelor opt luni de activi­ 80.000 tone ;de cărbuni. In ce Ion Gheorghe Maurer. a fâ- nomic, social şi cultural. Demirel 'a fost, de asemenea,
tate Combinatul carbonifer stadiu de îndeplinire se află cut-o in Turcia .în 1966. Oaspeţii turci au .fost pri­ primit de Cliivu Stoica, pre­
Valea Jiului s-a prezentat cu acest angajament ? Fâcînd un Primul ministru Suleyman miţi cu căldură şi ospitalitate şedintele Consiliului de Stat,
sarcinile de extracţie depăşite. calcul al rezultatelor obţinu­ Demirel a fost însoţit de Ih- de guvernul şi poporul român. care i-a oferit un dejun.
Aceasta a făcut ca şi la indica­ te se constată că minerii Văii san Săbii Caglayangil, minis­
torii economico-financiari să 'Jiului şi-au realizat angaja­ trul afacerilor externe, Meh- Primul ministru Suleyman ( Continuare (n pag. a 4-a)
se înregistreze plusuri. La pro­ mentul anual doar în propor­ met Turgut. ministrul indus­
ducţia globală de 5.028.000 lei. ţie de aproape 35 la sută. Şi triei. şi Relet Sezgin, minis­
iar la producţia marfă vîndutâ au trecut opt luni ! Au fost trul energiei şi al resurselor
şi încasată 6.893.000 lei. Demn oare .umflate- preliminările ? naturale, de 5 membri ai A- C R O N I C A
de remarcat este că la nivelul Sau în perioada scursă şi-au dunârii Naţionale şi de func­
combinatului sarcina de creşte­ făcut loc deficienţele ce au ţionari superiori din Ministe­
re a productivităţii muncii a grevat asupra activităţii de rul Afacerilor Externe. Duminică seara s-a înapoiat patrie, Giovanni Pieraccini,
fost depâşitâ^cu 3,3 procente, producţie ? în Bucureşti, delegaţia Comi­ ministrul bilanţului şi al pro-
toate exploatările, cu excepţia Desigur că la ealculareo an­ In timpul şederii în Româ­ tetului Central al Partidului gramârii economice al Italiei,
celei de la.Dilja, intrecînd a­ gajamentului s-au avut in ve­ nia. eminentul oaspete turc, Comunist Român, condiţsâ de care. împreună eu soţia şi un
cest indicator. , dere posibilităţile reale ale precum şi membrii delegaţiei tovarăşul - Manea Mânescu, grup de specialişti, ne-a vi-
Rezultatele sînt Je necontes­ unităţilor miniere, s-a mizat pe sale au vizitat oraşele Bucu­ membru supleant al Comitetu­ zitaţ ţara, la invitaţia pre­
tat. Ele exprimă efortul colec­ ritmicitatea îndeplinirii planu­ lui Executiv, secretar al C.C. şedintelui Comitetului de Slat
tiv al muncitorilor, tehnicieni­ lui, pe folosirea' raţională a Pe rampa de încărca­ al P.C,R.[ care, la invitaţia al Planificării, Maxim Ber-
lor şi inginerilor din exploată­ timpului de lucru, a maşinilor re din parchetul Valea Comitetului Central al Parti­ ghianu.
rile combinatului, îndrumaţi şi utilajelor. S-au preconizat în Brad, de la I.F. Orăştie, Moderniza­ Prima şedinţă dului'Comunist din Olanda a &
de organizaţiile de partid, pen­ acest scop şi măsuri, cuprinse echipa de încărcători făcut o vizită în această ţară. Luni dimineaţa, delegaţia
tru a realiza în acest an spo­ in planuri concrete. Numai că. ☆ Parlamentului belgian, condu­
rul de 470.000 de tone faţă de nu în toate exploatările au fost condusă de Gheorghe Luni dimineaţa a plecat la să de Paul Struye, preşedinte­
producţia anului trecut şi de şi înfăptuite. Să cităm cîteva Cheşa, sortează lemnul rea Triaju­ a cenaclului „Ritmuri'* Praga o delegaţie de activişti le Senatului, a părăsit ţara,
a-şi îndeplini angajamentul S. POP pentru a fi expediat fa­ ai Partidului Comunist Român, indreptîndu-se spre patrie.
luat. pe baza analize» temeini­ bricii de cherestea. condusă de Ion Ichim, prîm-
ce a posibilităţilor existente în Foto : V. ONOIU Duminică, Ia sediul redacţiei ziarului „Drumul «socia­ secretar al Comitetului regio­ (Agerpres)
fiecare unitate, (aşa s-a afirmat (Continuare In pag. a 3-a) lui C.F.R. lismului", a avut loc şedinţa inaugurală a cenaclului „R it­ nal Bacău al P.CP., care, la
muri". Au participat creatori literari, artişti plastici, muzi­ invitaţia C.C. al PC. din Ce-
hoslqvacia, va face o vizită în
cieni, amatori do literatură şi artă din oraşul Deva şi din
Simeria alte localităţi ale regiunii. Participanţii Ia şedinţă au discu­ această ţară, in schimb de ex­ Cu planul
.
perienţă.
tat pe marginea 'activităţii de creaţie din regiune, a lucră­
Cum va fi sărbătorită i In Triajul C.F.R, Simeria rilor apărute în suplimentul -Ritmuri", a posibilităţilor de Delegaţia de ☆ activişti ai pe 9 luni
stimulare şi valorificare a creaţiei literar-artistice. In ca­
i s-au creat condiţiile de drul şedinţei a fost ales colectivul de conducere al ce­ Partidului Socialist Unit din
traruzitare a 10 trenijri în naclului* (secretar iov. Radu Ciobanu) şi s-a stabilit pro­ Germania, condusă de Henrich îndeplinit
Gerhard, şef de sector la CC.
„ZIUA RECOLTEI“ fiind necesare' :'îhdeosebr gramul .de lucru . pentru viitor. al P S U G., caro. la invitaţia
<plus, în . 24 de ore;* acestei»
Următoarea şedinţă va avea Ioc duminică 8 octombrie,
Comitetului Central nl Parti­
pentru alimentarea cu‘ căr­
Colectivul de muncă de
bune din' bazinul Văii Jiu­ orele 10, la sediul redacţiei noastre. Se vor purta discu­ dului Comunist Român, e fă­ Ia întreprinderea de ma­
ţii pc marginea creaţiilor apărute in nr. 6 dîn „Ritmuri",
Incepînd din anul trecut, brii cooperatori care şi-au a­ navaluri, ale. tineretului,\ pro­ lui a noii centrale termo­ iar Traian: Filinion va citi din ultimele sale poezii. La cut o vizită în ţara noastră, teriale pentru construcţii din
ra urmare a hotâririi parti­ dus 'din plin contribuţia la iecţii de filme şî'alte activităţi electrice de Ia Deva; aflată lucrările cenaclului pot participa creatori din întreaga re­ în schimb de experienţă, a pă­ Bircea a obţinut un suc­
dului şi guvernului, in fiecare sporirea producţiei agricole, la specifice' localităţilor şPtradi-‘ în plină construcţie. răsit luni Capitala, înapoin- ces deosebit: la data de 18
toamnă se sărbătoreşte -Ziua consolidarea economico-orga- ţii lor. Participanţii la aceste După ce a fost încheiată, giune, singura condiţie de participare fiind dorinţa de du-se în patrie. septembrie planul pe 9 luni
•ecoltei'', prilej de trecere în nizatoricâ a unităţilor respec­ largi manifestări populare vor în anul trecut, sistemati­ a contribui Ia ridicarea nivelului dezbaterilor, a întregii ☆ a fost depăşit la producţia
revistă a succeselor agricul­ tive, vor avea loc serbări avea prilejul să vizioneze pro­ zarea Triajului din Simeria activităţi a cenaclului. Luni la amiază a părăsit globală şi marfă cu 6,9 la
turii noastre socialiste, a re­ populare şi alte manifestări grame prezentate de colecti­ şi s-a mărit capacitatea li­ Capitala, îndreptîndu-se spre sută, iar Ia producţia marfă
zultatelor obţinute în sporirea specifice locului. Tn perioada vele Teatrului de stat de es­ niilor de garare şi triere cu vfndută şî Încasată cu 10,1
producţiei agricole, în dezvol­ premergătoare „Zilei recoltei", tradă dîn Deva, ale caselor de circa 30 km, s-u trecut la Ia sută.
tarea social-cuîturală a sate­ la căminele culturale şi biblio­ cultură din Orâştie, Sebeş, o nouă etapă de moderni­
lor. Manifestare care a înce­ teci se vor organiza largi acti­ Uia, Haţeg, ale căminelor cul­ zare a acestui important Tot la această dată pla­
put să devină tradiţională, săr­ vităţi de popularizare a succe­ turale din Simeria Veche. Ro- centru feroviar. Tn prezent nul Ia export a fost reali­
bătoarea „Zilei recoltei" este selor obţinute, cum sînt : seri mos, Stremţ, Petreşti, Apold se lucrează intens la intro­ zat şi depăşit, livrîndu-se
în acelaşi timp ş» o expresie de calcul, şezători culturale, sau ale cluburilor muncito­ ducerea centrolizârii elec- beneficiarilor mai mult cu
a bogăţiei şi frumuseţii fol­ jurnale vorbite, serbări ale reşti din Hunedoara, % Deva, trodinamice. Sînt aproape 107.000 bucăţi cărămizi de
clorului românesc, a artei fruntaşilor şi evidenţiaţilor dîn Simeria şa terminate cabinele-masâ de dialit.
populare, a obiceiurilor noas­ cooperativele agricole şi în­ Pentru buna desfăşurare a manevră din grupa de trie­
tre străbune. treprinderile agricole de stat, acţiunilor stabilite, pentru ca re şi cabina principală de
Anul acesta, „Ziua recoltei" întîlniri ale tinerilor cu spe­ ele să fie atractive, să şe centralizare. S-au executat
se va sărbători, în satele, cen­ cialişti din agricultură etc. bucure de atenţia şi partici­ ,mai mult de 50 la .sută din
trele muncitoreşti şi oraşele Comitetele raionale şi oră­ parea largă a oamenilor mun­ lucrările de pozare a ca­
regiunii, la 1 octombrie In şeneşti pentru cultură şi artă, cii este necesar să fie luate blurilor 'şi cele de ampla­
comune şi sate, cu această c- împreună cu organizaţiile de din timp toate măsurile pregă­ sare a semnalelor. La sfîr- ORAŞUL CE­
cazie, se va face bilanţul acti­ tineret, sindicat şi ale femei­ titoare. Avînd în vedere că şîtul anului viitor, cind se
lor, vor organiza la sate, în cele mai multe din • manifestă­ va termina această acţiune
vităţii desfăşurate şi al rezul­ LOR ŞAPTE
centrele muncitoreşti şi în o­ rile cultural-distractive vor de modernizare, triajul va
tatelor obţinute, evi'denţiindu- raşe, serbări cîmpeneşti, hore, avea loc îri aer liber, pe sta­ avea o capacitate de trie­
se brigăzile, echipele, mem­ baluri, întreceri sportive, car­ dioane. in parcuri, tîrguri sau re mni mare cu 1.500 de va­ COLINE
în împrejurimile cabanelor din goane în 24 de ore decît
apropierea localităţilor Podele. cea existentă înainte de
Orâşlie, Sarmiscgetuza, Zam, sistematizare. Se vor crea
pe Dealul Paiului de lingă astfel condiţii optime de Istanbul este unul din ace­
Deva, sau la Miercurea Deal, descompunere, manevrare le oraşe, la fel ca Roma şl
trebuie amenajate estradele şî şî formare a numărului Moscova, care au fost con­
scenele necesare De aseme­ sporit de trenuri necesare struite pe culmile a şapte co­
nea. repertoriul formaţiilor ar­ " efectuării transporturilor line. Ceea ce frapează de la
bun început pe orice călător
tistice de amatori trebuie să pentru marile centre mi­ sînt, în primul rînd, vestigiile
fie îmbogăţit cu oîntece, jocuri, niere, siderurgice şi ener­ trecutului : apeductele con­
scenete specifice acestei zile. getice din regiune, cît şl struite de sclavii din Bizanţ,
în oraşul Alba Iulia. săr­ pentru alte unităţi din ţară. catedrala Sf. Sofia, transfor­
bătorirea „Zilei recoltei" va pri­ S-a avut în vedere şi îm­ mată astăzi în muzeu, anticul
lejui organizarea unui festi­ bunătăţirea condiţiilor de rezervor de apă — Yereba-
val al oînteculuî, jocului şl pregătire şi de muncă ale tan — care aduce cu un a­
portului popular, manifestare oamenilor. In acest scop devărat palat subteran şa.
de mare amploare, la care vor s-a construit o clădire pen­ La ora actuală, Istanbulul
participa pe ■ lîngă oamenii tru şcoala personalului şi este cel mai mare oraş din
muncii din raionul Alba, ti­ alta, cu trei elnje. pentru
neri din întreaga regiune. odihna partidelor dedrnm.
Cu prilejul .Zilei recoltei",
A. ZAHARIE
PE TOT
(Continuare tn pag. a 3-a) Amurg pe lacul Cinciş.
GLOBUL
Am primit o invitaţie ciudată. latâ-i con­ hotârît pînă la utmă să mă — Uitaţi : aţi fost amendat dul lor, tovarăşii de la Gru­
ţinutul : ducă şi să dovedească „pe viu" în urma acestei încheieri 001, pul regional P.C.I.. fără să ve­ Turcia — centru economic şi
cultural — cu.o populaţie de
„Se vorbeşte despre subsemnata cum că că există, că n-a fost izgoni­ pentru că n-aţi respectat nor­ rifice dacă s-au depus banii un milion de locuitori. Pe
as Ji izgonită de peste tot. M in ciuni! Vă in­ tă, deoum răposată. Ca argu­ mele P.C.I. la locul de mun­ în contul cerut, intervin cu o una din străzile lui se editea­
„revenire". Numai că in a-
vit la Orăştie, la Deva, unde vreţi. Vă spun ment, mi-a fost prezentat au­ că. Avem şi adrese de la Gru­ ceastâ revenire s-a strecurat ză 90 la sută din tirajul tutu­
pul regional P.C.I.
torul scrisorii de care amin­
şi unde mă impac de minune cu stăpinii team, maistrul Aurel Trufaş, — Aaa, ştiu ! Dar asta a fost o mică greşeală. In loc de 150 ror cărţilor şi ziarelor tur­
locurilor, numai să dezminţiţi zvonurile po­ cel mai în măsură să dove­ în luna mai. de ce tocmai a­ lei, stă scris, negru pe alb. 250 ceşti. Majoritatea pictorilor şi
triv it cărora eu aş Ji o biată răposată... dească existenţa Birocraţiei. cum, în iulie, au trimis adresa? lei. Şi iatâ-ne din nou, în luna scriitorilor locuiesc tot aici.
Ca să vizitezi toate minu­
M ult birjita BIROCRAŢIE". A simţit-o omul pe pielea Iul. — Noi de unde să ştim- — noiembrie 1966, în biroul con­ năţiile oraşului îţi trebuie
împreună (din umbri urmâ- tabilităţii de la fubrica de che­ foarte mult timp. Dar în ori­
rindu-ne Birocraţia), reconsti­ restea ce caz nu poţi pleca fără să
din
0 INVITAŢIE 1966 şi pînă în prezent. Intrăm s-a făcut o nouă oprire din nu vezi Kapali Carsi (în lim ­
tuim faptele întîmplate
Maistrul, necăjit, află că I
ba turcă — bazar acoperit),
în biroul contabilităţii de la
salar.
Fabrica „11 Iunie" din Orâş­ FOILETON — Dai de ce ? — caută el să care este, pe drept cuvînt.
regele bazarurilor. Timp de
tie. afle adevărul. Am plătit o sute de ani, el a fost centrul
CIUDATĂ' — Bună ziua I cut vreun control de atunci. comercial al imperiului oto­
dată. Nu ştiu să se mai fi fă­
— Poftiţi, tovarăşe maistru,
man. ce se întindea din Ma­
cu ce vă putem fi de folos ? —
— Nici noi nu ştim. Am pri­
răspunde şeful serviciului. înalţă din umeri salariaţii din mit această adresă şi ne con­ roc pînă în Iran.
birou.
Kapali Carsi este un ade­
(Vezi ce amabili sînt oame­ (Eu ştiu, şopteşte discret formăm Ne-a fost transmisă vărat oraş cu străzile acope­
Mai stăteam încă pe gîn- „casă" să mă invite mai intîi. nii mei. îmi şopteşte la ureche
duri. cînd primesc şi o scri­ Pentru că. să ştiţi dumneo- Birocraţia). Birocraţia. Am oamenii moi prin centrală. (NN. întreprin­ rite de arcade şi cupole prin
soare. Lecturînd-o. mi-am dat voastrâ, Birocraţia are multe — Am o nelămurire. Mi s-au şi la Grupul regional P.C.I. şi derea forestieră, serviciul fi­ care străbate o lumină cerni­
tă. De o parte şi de alta a
seama că autorul este tocmai case. Cu repartiţie, bineînţe­ oprit pe statul de plată 152 lei. la întreprinderea forestieră de nanciar). străzilor stau . înghesuite o
o victimă a Birocraţiei şi m-am les. Dumneaei nu-i plac ilega­ De ce ? care aparţine fabiica. Notea­ (Mă necăjeşte Birocraţia. mulţime de prăvălioare Aici
hotârît pe loc. Aşa am ajuns, lităţile. Peste tot are o acope­ ză : e prima dovadă că exist). — Vezi că poartă ochelarii se vinde orice : de la lenje­
pe drumul bătătorit de Biro­ rire, un act, un argument. — Aşteptaţi o clipă. Tova­ Au trecut aproape patru mei ? Nu văd şi nici măcar ria de nailon pînă la apara­
craţie, le ea acasă, la Orâştie. Cum s-ar spune, umblă cu răşa.. căutaţi in dosarul cu re­ luni de la întîmplarea cu pri­ nu vor să ştie că este o reve­ tele de radio cu tranzistori şl
Nici nu bănuia că voi răspun­ acte în regulă. Martori, ciţi ţinerile... cina. Timp berechet, ca Biro­ nire. Uite. citeşte: ...revenim de la mobilele specific tur­
Una din funcţionarele mni craţia să se afirme. Tovarăşii
de aşa repede invitaţiei. Am doriţi. In primul rînd, cei care R. BUDIN ceşti pînă la emailuri şi o-
în vîrstâ, desprirrzîndu-se greu de la fabrica şi întreprinde­
luat-o, cum se spune, pe ne­ au semnat actele, care o găz­ de vraful de hîrtii caută actul rea forestieră n-au anunţat că RADI FICH
pregătite. Nu ştia la care duiesc. Tocmai la aceştia s-a cu pricina. au „onorat" adresa, iar la ria­ (Continuare în pag. a 3-a) (Din „Not'ie Vremea")
La cules de struguri. (Continuare In pag. a 4-a).