Page 7 - Drumul_socialismului_1967_09
P. 7
4 D R U M U L S O C IA L IS M U L U I N r. 3 9 3 9
VIATA INTERNAŢIONALA
Delegaţia C. C. al P.C.R. care Convorbiri între T. Jivkov şi
I ANIVERSAREA REPUBLICII DEMOCRATE VIETNAM
a vizitat Norvegia a plecat J. O. Krag
SOFIA I. — Corespondentul nistru şi ministrul afacerilor ECONOMIA R. D Vietnam
spre patrie Agerpres, Gh leva, transmite: externe al Danemarcei continuă să se dezvolte, obţi- Hanoi -
Vineri, Ja Sofia âu început Au fost discutate probleme nînd realizări remarcabile, in
convorbirile dintre Todor Jiv ale relaţiilor bilaterale dintre ciuda uriaşelor dificultăţi cre
OSLO 1. — Trimisul special La gara Ostbanen, membrii Bulgaria şi Danemarca şi s-a ate de agresiunea americană.
Agerpres. R. Căpiescu, trans delegaţiei au fost salutaţi de kov, preşedintele Consiliului făcut un schimb de păreri în In condiţiile dispersării in u o tradiţie
mite : Delegaţia Comitetului Reidar Larsen, preşedinte al de Miniştri al R.P Bulgaria, probleme ale situaţiei interna nităţi mai mici. industria lo
Central al Partidului Comu P.C. din Norvegia, Just Lippe şi Jens Otto Krag, primul mi ţionale. cală din principalele centre
nist Român, condusă de tova şi Ivar Lie, secretari ai C.C. populate a reuşit, în primele
şase luni ale acestui an, să
răşul Paul Niculescu-Mizil, al P.C. din Norvegia. Arne sporească producţia cu circa de luptă
membru al Comitetului Execu Jorgensen, Esllier Bergerud,
tiv, al Prezidiului Permanent, Rolf Nettum, Eivind Wik, Comunicat 10 %, îndeosebi în domeniul
secretar al CC. ol P.C.R., care, membri ai secretariatului construcţiilor mecanice şi in
la invitaţia Comitetului Cen partidului. construcţia de hidrocentrale. Hanoiul nu are prea multe
tral al Partidului Comunist A fost de fală Eduard Me- sovieto — vietnamez ansambluri de clădiri mari,
din Norvegia, a făcut o vizită zincescu, ambasadorul Repu I stadioane sportive, o operă e-
în această ţară, a plecat spre blicii Socialiste România la leqanlă. Fondurile de care a
patrie. Oslo MOSCOVA 1 (Agerpres). — care a discutat probleme pri- ■ ÎNTREPRINDERILE de con dispus Vietnamul de nord în
anii existentei sale slişiate de
La 1 septembrie Vladim«r vînd acordarea de ajutor eco- J strucţii mecanice din Haifong război au Jost destinate In
Novikov, vicepreşedinte al nomic de către Uniunea Sovie- . au început să producă pompe mare măsură uzinelor şi con-
M a riu s C o n stan t: Consiliului de Minişty al ticâ Republicii Democrate Viet- « cu o capacitate de 300 pinâ la sttuirii blocurilor de locuinţe
U.R.S.S., l-a primit pe Le nam în anul 19C8. 500 mc pe oră. pescadoare cu pentru muncitori. In condiţii
Thanh Nghi, conducătorul de Intr-un comunicat dat publi- j un deplasament de 100-200 de război, Hanoiul duce o
„Sînt bucuros să revăd peisajele nomice a R D. Vietnam, mem citâţii cu acest prilej, părţile | tone. bărci. bacuri, perfora existentă destul de zbuciu
legaţiei guvernamentale eco
toare, motoare electrice, prese
şi-au exprimat satisfacţia faţă ■
bru al Biroului Politic al C.C. de desfăşurarea cu succes a I de 100-120 tone etc. In diferite mată. considerabil
Un procentaj
româneşti'1 al Partidului celor ce muncesc tratativelor dintre delegaţiile I regiuni au fost construite nu al populaţiei oraşului a losl
din Vietnam, vicepreşedinte al guvernamentale aie celor două J meroase cuptoare pentru pro evacuat sau dispersai in sate
ducerea de var hidraulic.
PARIS 1. — Coresponden genii ale epocii noastre L-am Consiliului de Miniştri, cu ţări. j le învecinate. Multe instituţii
tul Agerpres, Georges Dascal, cunoscut pe maestru, am avut au lost evacuate. Majoritatea
transmite: înainte de a ple onoarea de a fi laureat al Pre secţiilor Politehnicii au lost
ca la Bucureşti pentru a par miului Enescu pentru compo IN 1967, cea mai mare canti trimise In provincie. Muzeul
ticipa ia Festivalul Enescu. ziţie în 1945 şi voi fi fericit A în c e ta t din v iată e m in e n tu l tate de orez a fost produsă in de Arte Frumoase şi-a trimis
compozitorul Marius Constant, să fac mai bine cunoscută o provincia Thai Binh din Delta cele mai valoroase exponate.
directorul orchestrei „Ars No pera sa". In încheiere. Marius s c riito r so v ietic Fluviului Roşu, care a realizat Inclusiv statut ale Iul Buda
va" a radioteleviziunii fran Constant a spus că este bucu 25.40 chintale la hectar — pî- din sec. XIV şi un număr de
ceze. a declarat coresponden ros să revadă peisajele româ nâ acum cea mai bună recoltă picturi. In afara oraşului, unde
tului Agenţiei Române <le neşti care i-au încîntat copi IL Y A E H R E N B U R G a anului. cu losl adăpostite In pivniţe...
Presă : ..Sînt fericit că pot par lăria şi să ia contact cu cercu Şcoala ilustrează măsuri de
ticipa la această manifestare, rile muzicale româneşti a că MOSCOVA 1 (Agerpres). — Agenţia TASS anunţă că precauţie luate împotriva a
omagiu adus unuia din rarele ror activitate o cunoaşte. Ia 3l august, a incetat din viaţă în virstă de 7li de ani, in IN ÎNTREAGA ţară funcţi tacurilor aeriene. Ea este
urma unei Îndelungate boli, cunoscutul scriitor sovietic Ilya onează 10 150 şcoli de invăţă- dispersată In lot salul ■, In fie
R. D. VIETNAM. — Aviaţia americană îşi intensifică
Ehrenburg. In anunţul dat publicităţii cu acest prilej, C.C, bombardamentele asupra oraşelor şi satelor R D Vietnam, mînt general de 10 ani, care care clădire se află o singură
Reuniunea arabă la nivel înalt al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem ai U.R.S-S. şi Con distrugînd poduri şi şosele, şcoli şi spitale, diguri şi baraje, numără 3 milioane elevi. Via sală de clasă şi nici una din
siliul de Miniştri al U.R.S.S. arată că Ehrenburg a fost un
ele nu csle situată la o dis
cartiere de locuinţe şi altele. Dar ostaşii Armatei populare,
eminent scriitor, un fruntaş al vieţii publice, laureat al Pre detaşamentele de autoapărare şi populaţia ţârii restabilesc ţa şcolară cunoaşte un ritm tantă mai mică de 150 yatzl
normal Potrivit prevederilor,
şi-a încheiat lucrările miului internaţional Lenin „Pentru intărirea păcii intre po clădirile, podurile, calea ferată în viitorii doi ani, în tară vor (le cealaltă. Sub pupiltele co
poare", de două ori laureat al Premiului de sfat al U.R.S.S.
piilor sînt săpate adăposturi
Funeraliile vor avea loc in ziua de 4 septembrie la In foto : Grup de ostaşi ai Armatei populare lucrind la lua fiinţă încă 3.000 de şcoli individuale, asllel Incit, In ca
KHARTUM 1 (Agerpres) vii conllictului şi obţinerii re Moscova. restabilirea unui pod distrus de un bombardament. elementare. zul unei alarme, ci alunecă
Vineri au luat slirşit la tragerii trupelor izraeliene de pur şl simplu sub pupitre, fn-
•Khartum lucrările celei de-a pe teritoriile ocupate după 5 tr-o fracţiune de secundă...
4-a reuniuni arabe la nivel iunie 1987. In i-ezolutie se arată Pentru a uşura problemele
înalt. In ultima şedinţă au că participanţii la reuniune La Congresul astronomilor au de aprovizionare, distribuirea
fost definitivate şi adoptate şi-au reafirmat hotârîrea de a alimentelor şt bunurilor de
rezoluţiile şi declaraţia comu de a nu duce tratative directe In Comitetul celor 18 state pentru consum este contro/aiă de au-
nu recunoaşte statul Izrael şi
nă a reuniunii După încheie participat 2000 de specialişti
rea lucrărilor, preşedintele cu guvernul acestei ţâri.
Consiliului Suprem de Stat al Participanţii la reuniune au reprezentantul Braziliei. Aze- niere etc- Renunţarea la arma PRAGA 1 (Agerpres). — La gate de elaborarea hărţii Luni!. Reportaj din
Sudanului. Izmail Al Azhari, tul kuweitian de constituire a dezarmare redo Da Silveria a declarat că mentul nuclear nu implică a Praga au luat sfîrşil lucrările Savantul vest-german Olto
adoptat, de asemenea, proiec
a dat citire „declaraţiei comu proiectul comun al tratatului bandonarea drepturilor noas celui de-al 13-lea Congres al Heckman a fost ales în func
ne a reuniunii Ja nivel înalt'*, unui fond de dezvoltare eco de neproliferare a armei ato tre inalienabile la dezvoltarea Uniunii astronomice interna ţia de preşedinte al Uniunii R.D. Vietnam
iar premierul sudanez Moha- nomică şi soc/ala în vederea mice, prezentat (le delegaţiile economică şi socială Brazilia ţionale la care au participat astronomice internaţionale.
mined Ahmed Mahgoub — aplicării hotărîrilor conferin GENEVA 1 (Agerpres). Uniunii Sovietice şi S.U.A., îşi rezervă libertatea de a e- circa 2.000 de astronomi din
rezoluţiilor adoptate de partî- ţei miniştrilor de finanţe şi ai In cuvîntarea rostită la şe conţine „restricţii nejuste şi î- feclua cercetări ştiinţifice şi de peste 40 de lari. Din România lorltătlle provinciale. măsură
cipan(i. dinţa de jo: a Comitetului ce nutile" pentru statele nenucle a progresa în domeniul tehno ia congres au participat prof menită să disperseze stocurile,
economiei de la Bagdad. lor 18 state pentru dezarmare, Lucrările Comitetului
In rezoluţiile adoptate, con are „Un asemenea tratat, a logiei atomice" — a conchis Drimbâ Constantin, membru astlel Incit sâ se reducă pier
ferinţa de la Khartum a hotă- spus el, nu trebuie să fie uni Azeredo Da Silveria. corespondent al Academiei derile in cazul cînd depozitele
rît ieluarea pompărilor de pe lateral ş» discriminatoriu Cele La rindui lor. delegaţii Ni Republicii Socialiste România, O.N.U. pentru decoloni mari din Hanoi şi Haitong ar
trol din ţările arabe, sistate în C u a d e rn o s P a ra el D ia lo g o II două proiecte propuse — cu geriei şi Indiei au sprijinit de şi prof. universitar Călin Po- 'II atinse. Aşa se explică de ce
timpul şi după conflict, şi se f» conţinut identic — conţin dis claraţia braziliană. „Ţările in povici. zare chiar In condiţii de râ2bol
pronunţă pentru lichidarea tu poziţii care. în mod direct sau curs de dezvoltare, a relevat Congresul a aprobat cîteva s-au produs pu(tne fluctuaţii
turor bazelor militare străine indirect. împiedică ţările ne reprezentantul Nigeriei, do rezoluţii, printre care una re NEW .YORK 1 (Agerpres). 'ta preţurile alimentelor, care
aflate pe teritoriul ţârilor a Economia suferă de ulcerafii nucleare sâ-şi dezvolte propria resc să încheie un tratat de feritoare la păstrarea apara Reprezentantul Uruguay-u- nu au lipsit nici o clipă de
rabe. Rezoluţiile adoptate lor tehnologie nucleară pentru nerâspîndire a armei nucleare, telor astronomice istorice şi lui în Comitetul O.N.U. pen pe mesele nord-vietnamczilor
menţionează hotârîrea a trei serioase fabricarea de motoare cu com dai putem face aceasta numai una referitoare la pregătita tru decolonizare (comitetul ce Restaurantele oletd cantităţi
ţât j Arabia Şaudilâ, Libia şi bustie atomică în scopuri paş dacă securitatea noastră este unei istorii internaţionale -1 lor 24), a propus ca diferen mari de orez şi toate celelal
Kuweit — de a contribui cu nice, pentru lucrările de con în mod eficient apărată şi ga astronomiei. Au fost. de ase dul dintre Argentina şi Marea te Ingrediente ale condimcn-
MADRID 1 (Agerpres) cru, continuă revista se ma
suma de 378 milioane dolari la strucţii civile, exploatările mi rantată". menea. dezbătute probleme Ie- Britanic privind Insulele Maî- latei bucătării vietnameze
Analizînd structura econo nifestă printr-o scădere conti v;ne (Insulele Fallcland, după ...O sirenă a dat alarma, şf.
„îmbunătăţirea situaţiei eco miei Spaniei, revista „Cuader- nuă a comenzilor, prin dificul denumirea engleză), sâ fie re membrii echipei de apărare a
nomice a naţiunilor arabe". nos Para el Dialogo" scoale în tăţile financiare şi prin apari glementat prin „negocieri sus hotelului In care mă allam
Ţările arabe au hotărit sâ-şi evidenţă „serioasele ulceraţii ţia crizei de supraproducţie". Un submarin atomic Neînţelegeri in dezbaterile ţinute- în baza declaraţiei din şi-au pus căştile de meiQl.
de cate suferă aceasta". Pu Se subliniază, de asemenea,
unifice acţiunile politice şi di 1960 a Adunării Generale a Sl-au luat puştile, tn timp ce
blicaţia reliefează „incapaci situaţia critică a balanţei co
noi coboram tn grabă
spre
plomatice în vederea lichidă- tatea producţiei agricole de o merciale, ascensiunea vertigi american s-a ciocnit O.N.U. cu plivire ia acordarea curtea interioară, unde se a-
Independenţei ţârilor şi popoa
se adapta noilor necesităţi a noasă a costului vieţii. „A- de ultimd orâ relor coloniale. El a cerut, de tlau adăposturile. Ptegălirile
le unei cererj ereseînde". In ceastâ situaţie critică, se pre cu o navă asemenea, ca părţile să infor penttu a trage de la sol spre
ceea ce priveşte structura in cizează în articol, nu este re meze despre rezultatele aces orice avion care s-ar ivi erau
dustriei, se menţionează că „de zultatul unei circumstanţe im de transport ASUNCION 1 (Agerpres). — nistrul chilian al afacerilor tor tratative. deja încheiate. Străinii p ri
După cum transmit agenţii
Sifuafia doi ani de zile slăbiciunile sa previzibile, ci consecinţa fi NEW -YORK 1 (Agerpres). le de presă, in dezbaterile de externe, Gabriel Valdes, a Argentina revendică dreptul veau cu curiozitate aceste
propus pentru salvarea situa
le au fost camuflate de Infla
manevre şi comentau cu în
ţie şi de intensificarea protec- rească a politicii economice La 31 august, la 70 de mile ultimă oră afe Conferinţei „A ţiei, foi-marea unui grup de lu de suveranitate asupra Insu sufleţire situaţia care pentru
lelor Malvine, aflate în pre
polifică jionismulul vamal. Acest lu dusă de guvern". de coastele statului Carolina sociaţiei Latino-Americane' a m i pentru găsirea unei solu zent sub administraţie brita mojorHalea constituia o expe
Liberului Schimb- (A.L A.L S ),
de Sud (S.U.A.), s-a produs o
rienţă nouă. Dar pentru viet-
ciocnire între submarinul! a s-au produs unele neînţele ţii satisfăcătoare. nică. , namezi alarmele şi raidurile
din Chile tomic american „Simon Boli- geri. In cursul şedinţei de joi aeriene nu erau o noulate. ci
var- şi o navă de transport ministrul paraguayan al afa un lucru cit se poafe de se
Ambele nave au fost avaria cerilor externe. Râul Sapena Evenimentele din Nigeria
SANTIAGO DE CHILE 1 rios. Focurile de armă au ca
(Agerpres). —v Ministrul de in te După cum transmit agen Pastor, a declarat că va opu principal obiectiv sd Iacă tot
terne chilian, Bemardo Leigh- ţiile de presă, ciocnirea s-a ne veto-ul său tuturor rezolu LAGOS 1 (Agerpres). — Au mal riscante atacurile avioa
ton, a condamnat cercurile de produs în timpul unor mane ţiilor propuse dacă se va refu torităţile federale au prelun că aviaţia federală a bombar nelor americane de la mică
extremă dreaptă din ţară, ca vre ale submarinului cu na za acordarea de avantaje în git vineri cu încă două luni dat pentru prima dată pozi altitudine. Locuitorii Hanoiu
re complotează pentru răstur vele de suprafaţă ale mari domeniul vamal ţârilor mici starea de urgenţă decretată în ţiile biafreze şi aeroporturile lui spun că avioanele ameri
narea guvernului chilian, con nei militare americane. „Simon în curs de dezvoltare (Para din Port H arco uri. şi Cal aba r. cane preleră să bombardeze
dus de preşedintele Eduardo Bolivar" avea la bord 16 ra guay, Bolivia şi Ecuador). Ob Nigeria o dată cu începerea os precum şi aeroportul din Be de la mică altitudine, pentru
Frei. Motivul acestei conspira chete nucleare de tipul uP<v servatorii politici apreciază că tilităţilor militare intre trupe nin, capitala provinciei de a încerca să ocolească siste
le guvernului de (a Lagos şi
marile state latlno-americane,
laris".
ţii, a spus Leighton, îl con cele biafreze. anunţă agenţia centru-vest, provocînd „daune mele de radar şi rachete.
stituie reformele economice şi Aceasta este a doua ciocnire cum ar fi Argentina şi Brazi Reuter. Guvernatorul militar considerabile". Alarma nu a durai decît
sociale care au fost întreprin a unor submarine atomice a- lia, se opun cererilor prezen Agenţia UPI, citind postul şapte minute. Ea a losl dată
se de guvern şi de Partidul merlcane cu nave de suprafaţă tate de Paraguay, considerîn- al statului Lagos a interzis de radio Enugu, informează că In urma apariţiei In apropie
democrat-creştin aflat la pu americane. Primul accident s-a du-le inacceptabile. In cercu toate întrunirile şi reuniunile vineri au fost reluate luptele rea oraşului a unui avion de
tere. Potrivit lui Leighton, au produs în noiembrie a-nuil tre rile apropiate delegaţiei argen- publice pinâ la data de 3 oc în regiunea localităţii Ore şi recunoaştere american lără
fost deja emise ordine de ares cut, cînd submarinul atomio tiniene s-a lăsat sâ se înţe tombrie la Okenne, precum şi în portul pilot, au declarat oficJaliidtite
tare împotriva liderilor Parti „Nautilus" 6-a ciocnit cu port leagă că se preferă un eşec Referitor la desfăşurarea os oraş Burulu, din provincia de nord-vietnameze. Cele Irel
dului naţional, principala gru avionul „Essex" în apropierea al conferinţei decît satisface tilităţilor militare un comuni centru-vest. explozii uriaşe erau probabil
cat difuzat la Lagos anunţă
rea acestor revendicări.
Mi
pare politică de dreapta din coastelor statului Virginia. rachete SAM. Cu puţine zile
Chile. 'In urmă. acelaşi ger^de avl-
on-tobol provocase o alarmă
★
SANTIAGO DE CHILE 1 similară, cam lot la aceeaşi
(Agerpres). — Toţi membrii £ Citind surse ale Ministerului Afacerilor pildă, au (ost organizate 33 de tabere ale gospo oră La acea dală. membrii
biroului director ai „Partidu La fabrica producătoare de Externe al Turciei, agenţia France Presse in dăriilor agricole cooperative de muncă, iar uzi presei străine au lost duşi sd
lui naţional" (de extremă ceasornice din Ruhla, distric CURIER formează că guvernul turc a hotărit să acorde nele din Sofia au amenajat tabere cu o capaci vadă locul unde a losl dobo
dreaptă) din Chile au fost ares tul Evfurt, R D. Germană, Iordaniei, R.A.U. şi Siriei un ajutor In natură in tate de 5.000 de locuri. ri/ avionul. Caravana s-a în
taţi şi deferiţi unui tribunal controlul procesului de pro valoare de 500.000 dolari. dreptat spre nord-vesf pe po
pentru a fi judecaţi. Partidul 0 La Varşovia a fost semnat planul de cola dul Paul Doumcr. Privind de
naţional este acuzat de publi ducţie se face pe baze mo £M arko Nikezici, secretar de stat pentru afa 0 Şahinşahul Iranului. Mohammad Reza Pah- borare culturală şi ştiinţifică intre Polonia şi pe pod, s-a pulul vedea că
carea unei declaraţii conside- derne, de )a distanţă, cu aju cerile externe al R. S. F. Iugoslavia, a fost pri lavi s-a inapoiat joi la Teheran, venind de la R. D. Vietnam pe anul 19G7. raidul urmărise, Inir-adevăr,
rale periculoase pentru secu-, torul sistemului de televiziune mit de secretarul general al O.N.U., U Thant, că Paris. El a iăcut o călătorie tn Statele Unite, Ca bombardarea podului, dar au
ritaîea stalului, defăimătoare In loto: Dispeceratul cen ruia l-a predat un mesaj personal din partea pre nada şi Franţa, # Federaţia generală a sindicatelor irakiene a ‘lost lovite cartierele de locu-
pentru guvern şi şeful statului. şedintelui R. S. F. Iugoslavia, losip Broz Tito. hotărit să se afilieze la Federaţia Sindicală Mon 'inle din Hoan Ouem. Gia iem
Este pentru prima oară cînd tral ai> liniilor de producţie la A Peste 5.000 de tabere şi baze turistice din dială, al cărei centru se află la Praga Hotărirea şl Yen V/en. Atocul asupra
au fost luate asemenea mă întreprinderea din Ruhla Bulgaria au găzduit anul acesta citeva sute de a fost luată in urma unei reuniuni a Consiliului localităţii Yen Vien a
suri împotriva conducătorilor £ Agenţia VNA anunţă că premierul Fam executiv al Federaţiei. avut ca obiectiv distrugerea
acestui partid. Van Dong a primit pe Stokeley Carraichael. lider mii de elevi şl pionieri. In regiunea Tolbuhin, de gării de triaj, dar au losl dis-
al populaţiei de culoare din Statele Unite, care “truse şi clădirile ce se înşi
se află in vizită in R. D. Vietnam. rau dc-a lungul căii ferate.
‘Circulaiia feroviară a fost
Construcţia barajului „Jrebcevo” Stat al R. D. Germane, l-a prim it pe Chau Sen Insă imediat reluată, şi aceas
£ Walter Ulbricht. preşedintele Consiliului de
ta datorită sistemului toarte
înflăcărate de năzuinţa spre
Cocsal, preşedintele Adunării Naţionale a Cam- o viaţă cu adevărat liberă, de 'dinamic de efectuare a repa
raţiilor.
bodgici, care se altă in R. D. G. in Iruntea
se apropie de sfîrşit delegaţii parlamentare. unei mocratică, forţele patriotice ' Privind acest tablou Irisl,
care acţionează pe teritoriul clar demn de admirai, al unei
Federaţiei Arabiei de sud, în lari caro. In condiţiile In care
SOFIA I — Coiesponden- podăriilor tolalizează 200 de Q Comitetul Central al Partidului Comunist registrează noi succese în şi-a obţinui independenta,
Ml Agerpres. Gheorghe leva, kilometri din Chile a dat publicităţii o declaraţie in care lupta lor. luptă lotuşi pentru menţine
ransmite : Lucrările de con- De la baraj va porni un tu condamnă manevrele latifundiarilor chilieni ca Agenţiile de presă semna rea ei, ajunai la concluzia că
ilrucţie a barajului „Jrebcevo". nel lung de 4.500 de metri, re vor să zădărnicească înfăptuirea reformei a lează faplul că ministrul in 'Iradilia de luptă vietnameză,
rare se înaltă pe rîul Tundja. care va trece pe sub munţii grare. Partidul Comunist adresează un apel tu formaţiilor în guvernul Fede o tradiţie de luptă neîncetată
ie apropie de sfirşit. El va a- Sredna Gora şi va ajunge pe turor forţelor progresiste din Iară pentru a spri raţiei, Al Babakri, a recunos împotriva unor duşmani stră
umula poşte 400 milioane me- versantul de sud al acestora, jini reformele cu caracter democratic cut că sultanatele Dhala, ini şi curajul de ncînfrlnt al
îri cubi de apă care va fi fo- înălţimea tunelului permite ca Audhali, Shaib, Muflahi, Dat- poporului vietnamez. reO'e-
>s:tâ la irigarea a 100.000'de stropitul să se facă prin ploaie hîna, Haushabi şi Lahej. se zinlă o torfă mai puternică
ectare de păinîn: arabil din artificială, metodă deosebit de £ La Congresul anual de la San Francisco al află sub controlul forţelor pa decît aceea a celor mai noi
• egiunile Sîara Zagora, Sliven, avantajoasă pentru irigaţii. Asociaţiei americane a sociologilor a fost adop triotice. produse ale tehnicii moderne
’ ambol şi Burgas Pe canalul Fără a se folosi energie elec tată o declaraţie chemînd la retragerea imediată In foto: Un detaşament al pc care americanii le trimit a
magistral :lîn stingă lacului, trică datorită înălţimii de ta a trupelor americane din Vietnam. In favoarea forţelor patriotice pregătind supra unei lăţi paşnice.
a şi pe cel din dreapta vor care se va scurge apa, se vor declaraţiei au votat marea majoritate a celor a o ambuscadă.
urge 23 metri cub: de apă pe proape 1.000 de participanţi. HARRISON E. S-MJSRl'RY
minut. Reţeaua de canale care iriga peste 73.000 hectare de z»aris,f nmerican
a duce apele pe loturile gos pămint arabil.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIAR U LU I: str. Dr. Petru Groza or. 35, telefon 12 75, I5B5, 2317. TIPARUL întreprinderea poligrafică Haoeiloara-Veva.