Page 8 - Drumul_socialismului_1967_09

Microclimatul
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. 8 N !Ţ I-V A lm

leneviei
■

Nicicînd nu s*au dezlănţuit cu atîta vigoare, patos şl
Însufleţire energiile, pasiunile şi potentele omului ca
MOZAIC în aceşti ani. In Mecare zi. aflăm din paginile ziarelor
despre entuziasmul, hotârîrea, abnegaţia cu care mun­
cesc. se dăruie activităţi' creatoare, oamenii muncii din
uzine, fabrici. de pe şantiere, ogoare, din şcoli, spitale
etc- Totul se află intr-o continuă efervescentă, luptă
DUMINICAL permanentă cu viata, cu noi înşine. Toţi sîntem cu­
prinşi de febra muncii şi creaţiei, de avîntul. de iureşul
dacă se poate spune aşa, spre mai bine, mai frumos.
Toate cîte se fac poartă in ele sunetul de bronz al mun­
cii noastre, frumuseţea noastră morală şi au un singur
dest'n : îndestularea vieţii, satisfacerea Intereselor de
H fiecare zi. Spiritul creator, care canal'zeazâ toată forţa
ANUL XIX. NR. 3940 DUMINICA 3 SEPTEMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI şi energia noastră spre autodepâşîre. transformare şi
progres, fecundează zi de zl, ceas de ceas, activitatea
colectivelor, gînclirea oamenilor, înnobilează universul
lor sufletesc
In pregătirea noului an de studSu Tovarăşul Ion Bheorghe Maurer trezi un sent'ment de repulsie, un ecou nefavorabil Din
Toate acestea vor suna straniu în urechile unora, vor
punctul de vedere al propriei lor filozofii, lucrurile a­
cestea vin să le destrame mica lor cetate pe care o cred
In învăţăm întul de partid a primit pe generalul de armată inexpugnabilă, sâ le năruie microclimatul în care so
simt atît de bine Lor li-e stiâînâ preocuparea intensă
zbaterea, arderea lăuntrică pentru mersul continuu
înainte. Dacă au fos; cîndva înrolaţi în marşul trium­
Ivan Mihailov fal. în care sorelatea noastră păşeşte spre orizonturi
tot mai luminoase, ei au ieşit afară din rînduri. râmi-
n ii u i t a m î n v ă ţ ă m i n t e l e Preşedintele Consiliului de La primire a fost de faţă E­ nînd pe tuşe spectatori blazaţi. Mersul era prea sprin­
Miniştri al Republicii Socialis­ mil Bodnaraş. prim-vicepreşe- ten pentru e> şi cerea eforturi şi ei nu aveau harul dă­
ruirii al sacrificiului Apa tulbure a leneviei, a inacti­
te România, Ion Gheorghe dinte al Consiliului de Miniş­ vităţii ş' renunţării cu miresme de moleşeai.» şi indn-
Maurer, a primit sîinbâtâ la a- tri.
ducere la şcolile serale econo­ miazâ pe generalul de armată A participat Gheorghi Bog- len(â i-a atras şi. neavînd puterea împotrivirii., au ră­
A N U LU I ÎN C H EIA T mice (rum este cazul la Com­ Ivan Mihailov. membru al Bi­ danov. ambasadorul R. P. Bul­ mas sâ înoate prin valurile ei
M. A, angajată a Fabricii de ciorapi .Sebeşul* 1' din
plexul C.F.R. Teiuş-Coşlariu).
roului Politic al C. C al P. C.
garia la Bucureşti.
Sebeş, ar putea ocupa un lo: de frunte în galeria lene­
se va organiza un cerc de stu­
întrevederea s-a desfăşurat
diu individual de tip superior Bulgar, vicepreşedinte al Con­ intr-o atmosferă caldă, tovă­ şilor. a celor ce fug de muncă, de sudoare. A devenit la
siliului de Miniştri al R P.
cu caracter economic. Temati­ ea o obişnuinţă lipsa de la serviciu. Umblă de la me­
Concluziile ce s-au desprins confirmă utilitatea cercurilor ca acestui cerc va fi axată pe Bulgaria. răşească dici ta medici după certificate de boală. Stînd de vorbă
în urma convorbirilor recapi­ de studiere a problemelor e­ specificul muncii din unităţile cu tovarăşa Ancela Jiteanu, şefa secţiei depanat, am
tulative, studiul întocmit de conomice in întreprinderile in­ respective, va ţua în dezbatere aflat şi alte amănunte privind comportarea, profilul
către Cabinetul raional de dustriale, iar la sate, cele de documentele de partid privi­ Recepţie oferită de Consiliul moral al acesteia.
partid — Alba, arată direcţiile organizare a producţiei în co­ toare la sarcinile ce revin — Am încercat peisonal sâ mă ocup de dînsa. ne-a
spre care trebuie orientat în- operativele agricole- transportului leroviar. precum spus ea. Am intervenit chiar pe lingă, conducerea fa­
vâţâmîntu) de partid în raio­ Avem posibilităţi sâ extin­ şi ale organizaţiilor de partid de Miniştri in cinstea participanţilor bricii să fie repartizată la mine în secţie, convinsă fiind
nul nostru pentru ca el sâ se dem formele de studiere a pro­ din fiecare unitate în parte. că o voi aduce pe drumul cel bun- Cînd a lipsit prima
ridice la nivelul cerinţelor. blemelor economice în toate u- Din concluziile ce s-au des­ la Congresul internaţional dată. m-am dus la ea acasă, am stat de vorbă priete­
Pornind de la sarcinile trasate nitâţîle productive şi in mod prins in urma consultării neşte cu ea. i-am explicat câ are o muncă frumoasă
de plenara C.C. al P.C.R, din deosebit acolo unde ele au fost cursanţilor, reţinem şi propu­ cîştigâ bine să Me şi ca ca celelalte colege, sâ se ţină
21-23 decembrie 1966, de la ne­ organizate pînâ acum. In une­ nerea de a se organiza mai Pentru a fi asamblate de­ al lingviştilor de treabă.'Totul a fost în zadar. Z!cea câ-i bolnavă Da
cesitatea studierii aprofundate le unităţi cooperatiste se pot multe cercuri de studiere a coraţiile exterioare ale po­ înti>adevâr. suferea de lenevie cronică. De fapt. în ziua
a problemelor pe care le ridi­ organiza astfel de forme şi pe problemelor actuale ale politi­ şetelor trebuie subţiate, o­ Consiliul de Miniştri al Re­ greş internaţional al lingvişti­ vizitei mele. paharele cu ţuică erau pline pe masă '
că construcţia socialistă In ţa­ brigăzi (la Berghin pentru bri­ cii P.C.R Cît priveşte cercurl- peraţie pe care o execută publicii Socialiste România a lor. M. A nu-şi dă seama, nu vrea Sâ înţeleagă sau ,îi e
ILEA MATEI
ra noastră, de la necesitatea găzile Straja şi Henig. la M i­ directorul Cabinetului raional cu deosebită atenţie Traian oferit simbătâ seara, în sala de Au luat parte Ion Gheorghe - lene sâ înţeleagă câ ^eea :ce face e un lucru detestabil.
unei preocupări sporite pentru halţ pentru ‘Obreja şi Cisteî) Gâldean de la secţia croi a marmură a Casei Scînteii, o Maurei, preşedintele Consiliu­ Lipsa ei .din secţie face, sâ> fie luat un om .de U altă
găsirea căilor de îmbunătăţire etc. Avem însă în vedere ca de partid Alba Fabricii „Căprioara" din recepţie în cinstea participan­ lui de Miniştrii Roman Moldo- • . maşină şi trecut în. locul ei, fapt ce influenţează hega-
a muncii in toate domeniile de tematicile acestor forme sâ fie (Continuare In pag. a 3-a) Sebeş. ţilor Ia cel de-al X-lea Con- van. preşedintele Consiliului - tiv desfăşurarea procesului de producţie. Ne-adost'rela­
tat în schimb faptul câ se pricepe foarte bine sâiticlu-
activitate, fiecare organizaţie cît mai diferenţiate, sâ cuprin­ Naţional al Cercetării ştiinţi­ .- iască scrisori de ameninţare la adresa an.umitQr tova-
de bază examinează cu răs­ dă în mod deosebit problemele fice, $lefan ■ Bălan, ministrul , râşi care. chipurile, o persecută.
pundere cerinţele concrete ale legale de profilul şi specificul învâţâmîntului; Gheorghe Mi- Asemenea specimene mai pot fi intilnite-şi în -alte
dezvoltării ei, adoptă măsuri unităţii respective, sâ se evite solicită : hoe; rectorul - Universităţii părţi. în .alte colective.. Tntr-o discuţie purtată'mai de
chibzuite care sâ poarte am­ repetRrea unor probleme cu­ Realizarea ritmică a sortimentelor Bucureşti,' Ion Cosma, pre­ 1 mult, tovarăşul Icor Cibişcscu, medic psihiatru1 ^'P o li­
prenta realităţilor şl necesită­ noscute. şedintele Comitetului exe­
ţilor etapei în care ne aflăm. In noul an de învâţâmint cutiv al Sfatului popular aJ o­ clinica din Deva ne relata :
— Ca medic psihiatru am avut de-a face cu tot felul
îndrumat îndeaproape de că­ vom pune un accent mai mare In direcţia îndeplinirii pla­ raşului Bucureşti, membri al de oameni Unu dintre e] acuzând boli Imaginare. în­
tre biroul său, comitetul raio­ pe pregătirea individuală a nului sortimental secţia OS.M. Comitetului de onoare al Con­
nal de partid ţine seamă de propagandiştilor şi cursanţilor, I a făcut in ultimul timp pro­ bariere gresului. acad- lorgu Iordan, cercau sâ tragă chiulul graţie unor certificate de boală
concluzule desprinse din ex­ iar tematica seminariilor va grese demne de relevat. Dacă preşedintele Comitetului de pe care insistau sâ le dăm Un oarecare cetăţean O. B..
în depline puteri de muncă, invoca tot felul de sîmpto-
perienţa anului precedent de cuprinde probleme specifice în anii trecuţi şi începutul a­ organizare, şi membrii acestui me. cerînd sâ fie pensionat cum că nu mai poate lucra.
învâţămînt şi are de pe acum raionului. Urmărim ca de la nului în curs procentul de rea­ comitet, miniştri, academici­ Consultat cu atenţie I s-a descoperit adevăratul virus
in centrul preocupărilor sale, fiecare dezbatere cursanţii sâ lizare a planului sortimental ■ eni. profesori universitari,
studierea şi generalizarea ex­ plece cu nO| cunoştinţe teore­ era nu prea mult peste 90 la conducători de institute şi de­ al bolii — lenevia.
In microclimatul lenevie; vegetează şi tineri, chiar
perienţei pozitive acumulate, tice, de principiu, pe care sâ le sută, în ultimele luni a atins partamente de specialitate, adolescenţi Paie un paradox dar acesta e adevărul. La
găsirea celor mai corespunză­ aplice în activitatea practică, şi 99 la sută. In luna iulie, ziarişti. vii sta adolescenţei, a căutărilor şi elanului, unii tiţjen
toare măsuri care sâ ducă la la specificul unităţilor respec­ schimbul pe care-I conduc a I Au participat prol. Einar devin senili greoi, inactivi, îşi vîrâ mîinile în buzunar.' -
lichidarea deficienţelor mani­ tive. Acolo unde pregătirea ca­ realizat 100 la sută la toate Haugen, preşedintele Comite­ fluieră bâtînd asfalturile Lui M. I., i s-a făcut lehamite
festate. In această direcţie, ex­ drelor de conducere nu permi­ cuptoarele şi intenţionăm ca tului Internaţional Permanent de şcoală şi a plecat de acasă, lipsind nemotivat mai
perienţa anului precedent te încadrarea factorilor de con­ în viilor sâ ne menţinem. Cî- respective- Deci, se pare câ ve­ coordonare o execută alergînd al lingviştilor, prof. Christine
teodalâ. însă se ivesc „greu­ chea teorie şi practică a delos- cale de aproape 800 in de la Mohrman, secretar general al multe zile de la cursuri
tăţi*. în afara procesului teh­ torârii nu poate frîna suficient hala de zidire a oalelor din Comitetului Internaţional, Evident, aceşti indivizi, vîrslnicî sau mai tineri, tre­
nologic, pe care noi nu le pu­ „capriciile” acestui element. sectorul L pinâ in sectorul II. precum şi membrii Comitetu­ buie scuturat, de umeri, aduşi la realitate, traşi la răs­
DRUMURI FORESTIERE P E N T R U tem preveni. Asta nu pentru Cu asta vreau sâ subliniez Pentru înlăturarea acestei lui şi delegaţii ţârilor repre­ pundere pentru dezertarea lor de la locul de muncă,
de la rosturile pe care trebuie sâ le aibă în viaţâ.'tre--
zentate la Congres.
câ ar fi imposibil. Ci. pur şi
simplu, pentru câ sînt negli­ un neajuns al activităţii de mari anomalii este imperios Au fost prezenţi şefi ai mi­ buie treziţi din somnolenţă, înainte ca voinţa, iniţiati­
necesar ca conducerea com­
Constructorii de la I.C.F. v Î n ă t o r i jaţi unu factori esenţialii Este cercetare din combinat Ca şi va. îndemnul, sâ se (i dizolvat cu totul sub acţiunea
Deva execută o lucrare deo­ tipică în aceşt sens problema alte ramuri ale ştiinţei, disci­ binatului sâ Instaleze o staţie siunilor diplomatice acreditaţi nocivă a leneviei. Această sarcină revine tuturor ace­
la Bucureşti şi alţi-membri ai
sebit de importantă: le­ neîncadrâi ii în limitele admi­ plina siderurgică se îmbogă­ de dispecerat asemănătoare ce­ corpului diplomatic. lora în mijlocul cărora îşi duc viata : colectivul de
garea bazinului forestier $1 P E S C A R I se la fosfor. ţeşte cu noi teorii, care com­ lei de la O.S-M. nr. 2. iar de Recepţia s-a desfăşurat în- muncă, familia, societatea. 4
Rîul Mare — Cugir de ba­ pletează pe cele existente. A­ asemenea probleme sâ se ocu­ tr-o atmosferă cordială GH. JURCA
zinul Valea Sebeşului In Magazinul „Vinâtorut" Noi cunoaştem condiţiile par mereu elemente noi în teh­ pe oameni cu calificare potri­
acest scop ei construiesc din Deva a fost dotai re­ „jocului* reversibil al acestui nologia exploatării Dar acest vită. Numai astfel inginerul de
două drumuri auto forestie­ cent cu mai multe mărfuri element, respectiv al trecerii „nou* întîrzie să-şi facă pre­ schimb se va putea consacra
re şî de interes turistic. Este şi articole pentru vinâlori luî din oţel în zgură şi din zenţa şi la oţelâria Martin nr. profesiei pentru - care a fost
vorba de drumurile Can- şi pescarii sportivi, dintre zgură în oţel. Se ştie câ baia 1 a C.SII. Ne este necesar calificat şi implicit sarcinilor
ciu—Miraş şi de Prigoana care amintim : ace de pes­ de oţel cu o temperatură prea pentru aceasta ajutorul tehni­ ce-j revin. :
—Poarta Raiului Cel de al cuit de diferite forme şi mă­ ridicată (peste 1 000 grade C). cienilor din serviciul de cerce­ La ora actuală, dacă printre
doilea drum are occes spre rimi, linguri oscilante, mo- aliată sub o zgură mai,puţin tare al C.STI. Le oferim sufi­ „picături" inginerul de schimb
locuri neasemuit de fru­ linete „Delta" pentru pes­ bazică şi feroasă conduc la ciente date care trebuie nu­ încearcă sâ se mai ocupe de
moase : Virful Şurian şl cuit, termosuri, pălării de refosforare. mai ales dacă e mai prelucrate cu ajutorul La­ probleme spinoase ca *. defos-
Virful lui Patru vlnâtor, scurte duble, cizme însoţită de o cantitate mică de boratorului central, analizate forarea asimilarea cromului şi
zgură evacuată. Exemplificăm
Terminarea pinâ la finele de cauciuc normale şi lungi, cu şarjele 73 231 -73 232 şi şi interpretate in lumina ulti­ manganului la şarjele slab şi
anului a acestor două dru­ port-cartuşiere. port-arme 73,245-246, care avînd aceeaşi melor teorii ionice, potrivit că­ mijlociu aliate, se loveşte şi de
multe analize eronate, care se
muri va uşura transportul etc. temperatură şi aceeaşi canti­ reia echilibrul reacţiei fosfo­ efectuează la probele de zguri.
masei lemnoase spre depo­ Pentru sezonul de vînâ- tate de zgură evacuată, deci rului, prezent sub forma anîo- Or, dacâ-ţi arunci privirea
zitele finale şi va da posi­ toare şi pescuit din toamnă aceleaşi condiţii, una a fost nului POs-4. este limitat de
bilitate iubitorilor de dru­ şi iarnă, magazinul va fi compromisă, iar alta nu. Mis­ structura silicofosfaţilor for­ peste datele rezultate din ana­
meţii sâ pătrundâ mai a- aprovizionat şi cu alte arti­ terul, dacă se poate numi aşa, maţi şi de temperatura oţelului lizele de FeO şi bazîcilate la
zgurile finale făcute la labora­
dînc spre frumuseţile mun­ cole necesare vinâtoritor şi trebuie căutat în modul de lu­ respectiv a zgurii, care s-ar tor. observi că ele sînt aceleaşi
ţilor. pescarilor. cru pe zgură, fapt demonstrat părea câ joacă rol.-preponde­ la toate şarjele, diferenţele sînt
rent. Dar cine s-o facă ?
Aş
de studiul şi analiza zgurilor mai adăuga aici câ asistenţa foarte mici şl n-ar folosi la
tehnică pe schimburi e numai nici o concluzie.
teoretic acordată de şeful Prin urmare, realizarea sută
schimbului. In realitate, mai la sută a planului sortimental
J L U S 'firfA 'T E H UMiElD OlHl£iM£ mult de 50 la sută din timpul nu este o imposibilitate. Ea
celor opt ore, el execută func­
cere numai mobilizarea tutu­
ţia de dispecer, de ajutor de ror factorilor interni care o de­
termină
manevrant la maşinile tehno­ Ing IOAN DUMITRESCU
logice şi de coordonator între şeful .schimbului „A*\ secţia Combinatul siderurgic
toate halele secţiei. Munca de O.S.M. I — C S.H.v Hunedoara. Grupul de la­ In camera spitalului din Sa*
minoare Peştiş. lisbury nu se mal auzi pentru
Foto: I. TEREK o clipâ decil sctrllilut stilouri* PREA MULŢI
lor pe htrlie. Apoi. bolnavul
Brăzdînd ogoarele fusese hotărll pentru noaptea „CROCODILI
Işt reluă povestirea:
„Totul
de 4 spre 5 iulie. M ă înţele­
0 NOUA ŞCOALA sesem cu Schramme. care avea
Profesia de mecanizator se anotimpuri, mînuind cu inde- cartierul general Jn BuUavu,
impune ca o componentă esen­ mînare utilajele aflate în dota­ IN ORAŞUL DEVA să. ne fntitnim la Kisangani la
ţială pe verticala belşugului. rea brigăzilor, eî fac ca mira­ ora 3.30 şi sâ declanşam ata­ ÎN PIROGA"
Fără intervenţia, priceperea şi colul germinaţiei să renască în In cartierul Gojriu din cul. Din cauza unor dificultăţi
hărnicia mecanizatorilor este fiecare an cu tot mai multă de transport, acesla n-a putut
de neconceput sporirea gradu­ vigoare I-am văzut la lucru oraşul Deva au fost termi­ sosi insă decit cu trei ore In* Pentru ce au trădat merce­
lui de intensificare a agricul­ brăzdînd ogoarele in dimineţi­ nate ieri lucrările de con­ ttrzlere. astlel cd atacul com­ narii J Multiple şi complexe,
turii, prin aplicarea pe scară le însorite de primăvară, în strucţie ale şcolii generale binat a Inceput abia la 6.30. motivele acţiunii lor se între­
tot mai largă a mecanizării, arşiţa amiezilor de vară sau cu 16 săli de clasă. Ince- pătrund ca şi scopurile şl in­
chimizării şi irigaţiilor. Pre­ serile răcoroase ale toamnei a­ pînd de la 15 septembrie, teresele adesea contradictorii,
zenta tractorului, combinei, a nimaţi de dorinţa de a da aici vor învăţa aproape 700 care le-au determinat'
maşinilor de împrăştiat îngră­ muncii lor noi străluciri, sco- de elevi. Două clase vor fi „Nu trebuie niciodată să til
şăminte sau pentru plantat ţînd la lumină valenţele as­ experimentale, cu copii de crocodilul In pirogă, rişti să
cartofi a devenit un element cunse ale pâmîntului, punîn- Ia 6 ani. Pentru buna des­ A LO B U fie răsturnată", spune un
obişnuit şi totodată indispensa­ du-i în valoare potenţialul pro­ făşurare a procesului in- vechi proverb al populaţiei
bil-în viaţa satelor, a coopera­ ductiv nebânuit. Ridicarea structiv-educativ şcoala es­ bantu. Preşedintele congolez
tivelor agricole.. producţiei de grîu sau po­ te dotată cu mobilier nou, Mobutu a acf/onai conform
Preluînd asupra lor o mare rumb cu 1.000-2.000 kg Ia hec­ 2 laboratoare şi materiale Probabil cd cineva din tabăra proverbului atunci clnd s-a
parte din răspunderea pentru tar în 2-3 ani nu este o sim­ didactice corespunzătoare. armatei congoleze, amplasată întrebat dacă şi plnă la ce
soarta recoltei, mecanizatorii plă întîmplare, ci agrotehnica Au fost aduse deja manu­ la Ketele. Ungă Kisangani, a punct se poale bizui pe mer­
şi:au cîştigat un binemeritat alele şcolare ce se vor dis­ sesizai m'şcâri/e noastre de cenarii care au luptat întot­
prestigiu, se bucură de o în­ N TlRCOB tribui elevilor in mod gra­ manevră, căci fn loc să-l luăm deauna alături de cel care ofe­
credere unanimă în rîndul co­ tuit. pi in surprindere, ei Işl st in­ rea solda mal bună. Hotdrînd
operatorilor In decursul a trei (Continuare în pag. a 3-a)
stalaseră pe "malurile Congo- ca mercenarii să fie evacuat1
ulut poziţiile de tragere. DuDă plnă In septembrie, clnd urma
10 mfnule soarta bătăliei fu­ să se deschidă^ la Kinshasa
sese botărtlă". conferinţa' la nivel înalt a
un
Omul care povesteşte,
Mecanizări în zootehnie Staţie de înnobilare bărbat vlnjos cu fata arsă de OXJ A . guvernul congolez a $/
dizolvat detaşamentul numărul
5. cupr*nzlnd 476 de rhodesl-
In scopul asigurării desfăşurării in buue a agregatelor minerale soare, conlrastind puternic cu - en! şi sud-africani. Fără îndo­
bandajul imaculat care-i aco­
condiţii a procesului de producţie la fer­ peră capul, nu este altcineva ială că perspectiva evacuării
mele de animale, fn unităţile agricole de La balastiera Trustului regional de con­ decft laimosul colonel Bob t-a nemulţumii şi iritat pe
stat s-au mecanizat o serie de lucrări, fapt strucţii de Ia Bălaia, pe malul Mureşului, Denard. ..patronul'* mercenari­ mulţi mercenari, dat aceasta
ce permite creşterea simţitoare a producti­ a intrat In funcţiune o staţie de înnobi­ lor din Congo. Rănit la cap de nu reprezintă motivul princi­
vităţii muncii. lare a agregatelor minerale prin sortare şi un glonte rătăcit, el s-a putut pal al acţiunii lor. Adevăratul
fond al problemei se concen­
Dintre acţiunile Iniţiate in această pri­ spălare. Noua staţie este formată din două telugia împreună cu o mică trează tot fn jurul imenselor
vinţă amintim darea fn folosinţă a trei linii tehnologice, dotate cu utilaje cores­ parte din oamenii săi la bor­ şt mereu disputatelor boaătii
staţii pentru muls mecanic la I.A.S. Pe- punzătoare, care realizează o producţie zil­ dul unul avion cate t-a dus in naturale ale Conqoulut, rivni-
treşti, a două benzi pentru evacuarea gu­ nică de 100 m c. R/iodesia. Acum stă fn spital te de-*.nonopolur ile occidenta­
noiului la I.A.S. Bîrcea, precum şi a 750 Intrarea staţiei în exploatare a atras şi dă Interviuri, In timp ce le. Or, măsurile adoptate de
adăpători automate Ia ingrâşăioria de bo­ după sine eliminarea unui volum impor­ prietenul său. colonelul belgi­ actualul guvern congolez. care
vine a I.A.S. Sîntămăria, Ia Bîrcea şi Pe- tant de manoperă la ciuruirea balastului, an Schramme. după şase săp- ar putea să limiteze domina­
treşti. permite producerea unui material adecvat tămlnl de retrageri continue ţia companiilor străine şi sd
necesar pentru obţinerea unor mărci de prin junglă, se află In oraşul
In trimestrul al IV-lea al anului curent consolideze economia naţio­
La Peştera Bolii şoseaua „la ou asalt*' culmea pentru,ca apoi si coboare In de­ betoane superioare, ceea ce In final afec­ grădină Bukavu. unde se aş­ nală, neliniştesc aceste cer-
presiunea celor două Jiuri. Foto : N. MOLDOVEANU vor fi primite şi montate alte 6 staţii pen­ tează pozitiv calitatea lucrărilor efectuate teaptă să se deslăşoare epi­
tru muls mecanic. VENERA ANGHEL
de grupul de şantiere din Deva. logul recentelor tulburări din
această tară. ( Continuare tn pag. a 4-a)