Page 80 - Drumul_socialismului_1967_09
P. 80
B i b U o ^ c ; » C <::'
P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N IŢ I V Ă i
Masa tovaraşeasca
cu prilejul sărbătoririi
tovarăşului
Ion Gheorghe Maurer
S îm b â t ă Ja a m ia z ă , C o m it e litic ii e x te r n e a R o m â n ie i so tru c u v in te le de în a ltă a p re
tu l E x e c u tiv al C .C . al P C . R . cialiste. V o r b ito r u l a a ră ta t că ciere ro s tite cu p r iv ir e la
a o fe r it o m a să to vă răş eas că în această s ă r b ă to r ir e co n sti a c tiv ita te a $o. El a a r ă
cinste a to v a ră ş u lu i Io n G h e o r tu ie o în a llă a p re c ie re , pe tat că a d ă r u it p a rtid u lu i
ghe M a u r e r , cu p r ile ju l s ă r b ă d e p lin m e r ita tă , a a c ti tot ce a a v u t m a i b u n , c o n v in s
to r ir ii celei d c -a 65-a a n i v e r v ită ţii d epuse de to va răş u l că, in acest fel, s lu jeş te p o
4 P A G I N I — 25 B A N I
A N U L X I X . N R . 3958 D U M I N I C A 24 S E P T E M B R I E 1967 sări a zilei sale <le naştere. Io n .G h e o rg h e M a u r e r , un p r i p o ru l d in c a re face p a rte .
A u lu a t p a rte to v a ră ş ii le j de a f i r m a r e a în c r e d e rii şi E x p r i m în d u - ş i c e rtitu d in e a
N ic o la e C eanşescu , C h iv u S to i c o n v in g e rii că, a n i m u l ţ i ’ de că d r u m u l pe c a re îl p a rc u rg e
ca, G h e o rg h e A p o sto l, A l e x a n a c u m în a in te , el. îm p r e u n ă cu R o m â n ia so cia listă v a fi un
d r u B îr lă d e a n u , E m il B o d n a - în tre g u l c o le c tiv de c o n d u c e re d r u m de p e r m a n e n tă ascensi
L a T n să m în ţări raş, A le x a n d r u D r â g h ic i. P a u l al p a rtid u lu i, va m u n c i cu tot une, că p o p o ru l r o m â n va r e
IIi e V e r d e ţ,
N ic u le s c u -M iz il,
p u r t a ' n o i v ic to rii s u b c o n d u
a tîta e n e rg ic p e n tru î n f ă p t u i
m e m b r i şi m e m b r i s u p le a n ţi ai re a p o litic ii P a r t id u lu i C o m u ce re a în c e rc a tă a p a r t id u lu i
C o m ite tu lu i E x e c u tiv , s e c re ta ri nist R o m â n d e c o n s tru ire a so său c o m u n is t, a C o m it e t u lu i
al C .C al P .C .R ., v ic e p re ş e d in ţi
C e n tr a l, în fr u n t e cu to v a ră ş u l
c ia lis m u lu i, de d e z v o lta r e a r e
SPRIJIN MAI EFICIENT ai C o n s iliu lu i <le ai m iş c ă rii la ţ iilo r R o m â n ie i cu ţă r ile so N ic o la e C eauşescu , s ă r b ă to r itu l
M in iş tr i,
al P .C .R ,
ai C .C .
m e m b r i
c ia lis te fră ţe ş ti, cu to ate s ta te
d e
ş i-a r e a f ir m a t
h o tă rîr e a
vechi
m ilit a n ţ i
le lu m ii, de în t ă r ir e a u n ită ţii
a-ş i a d u c e şi în v iito r c o n tr i
m u n c ito re ş ti d in ţa ra n o a stră
p a r tid u l
re o în fă p tu ie s c
şi
T o v a r ă ş u l N ic o la e C eauşescu s is te m u lu i so cialist m o n d ia l şi b u ţia la în tr e a g a o p e ră p e c a
a m iş c ă rii c o m u n is te ş i ' m u n
a to a s ta t în s ă n ă ta te a s ă rb ă to cito reşti in te rn a ţio n a le , de p o p o ru l r o m â n , p e n tru p r o
r itu lu i, u r în d u - i v ia ţă în d e lu n p r o m o v a r e a pă cii şi în ţe le g e rii p ă ş ire a p a trie i, p e n tru ca uza
DIN PARTEA ORGANELOR că sp re b in e le p a trie i şi po G h e o r g h e M a u r e r a m u l ţ u m it rii d e p a rtid şi de s ta t p re z e n ţi
în tre p o po are.
ga tă , fe r ic ir e şi p u te re de m u n
s o c ia lis m u lu i şi păcii.
Io n
R â s p u n z în d , to v a ră ş u l
I n t im p u l m esei, c o n d u c ă to
p o r u lu i r o m â n E v o c în d a c tiv i
ta te a în d e lu n g a tă a to v a ră ş u
c a ld e , de p r ie te n ie
frăţe asc ă,
lui Io n G h e o rg h e M a u r e r in cu e m o ţie p e n tru m a n ife s tă r ile l-a u îm b r ă ţiş a t pe to v a ră ş u l
Io n G h e o r g h e M a u r e r , i-a u a
m iş c a re a r e v o lu ţio n a r ă , se cre ce i-a u fost a d re s a te cu p r i d res at c a ld e fe lic ită r i, u r ă r i dc
ta ru l g e n e ra l al C .C . al P .C R. le ju l zilei sale de naştere, p e n s ă n ă ta te şi v ia ţ ă în d e lu n g a tă
c ia liş ti d e la co n s iliile a g ric o a s u b lin ia t că, îm p r e u n ă cu
AGRICOLE! tă m ă s u r ă în u n ită ţi p e n tru a a c tiv u l d e p a rtid , el a a d u s o Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer
le nu se d e p la s e a ză în s u fic ie n
c o n trib u ţie v a lo ro a s ă la e lib e
Ie s p r ijin i la e x e c u ta re a lu c r ă
r a r e a p a tr ie i
ju g u l
de s u b
r ilo r d in c a m p a n ie . L a d a la de
21 s e p te m b rie a c., la o ra 11, fascist şi, u lte rio r, Ia c o n s tru
p e to v a ră ş ii in g in e ri Io n L e m e - ire a s o c ia lis m u lu i, la a s ig u ra a primit o delegaţie a şefilor de misiuni
ni şi Io n C im p e a n u de la C o n rea u n u i v iito r m a i b u n p e n
S e m ă n a tu l c e re a le lo r p ă io a - ci, d a r o a re n u se p u te a o rg a s iliu l a g ric o l ra io n a l Sebeş şi tru p o p o ru l ro m â n . T o v a r ă ş u l
se de to a m n ă a în c e p u t în m a n iza m a i d in v r e m e ? L a d a ta re s p e c tiv re g io n a l i- a m în t iiu it N ic o la e C eauşescu a v o r b it în diplomatice acreditaţi la Bucureşti
jo r ita te a u n ită ţilo r a g ric o le d in re s p e c tiv ă in u n ită ţi se lu c ra la b iro u . A m c e ru t c ite v a lă c u v in te c a ld e d e s p re p a r tic ip a
re g iu n e a noastră. A c e a s ta p r e d in p lin la in s ă m in iă r i. U n d e m u r i r i în le g ă tu ră cu s ta d iu l rea to v a ră ş u lu i Io n G h e o rg h e P re ş e d in te le C o n s iliu lu i de lo r d e m is iu n i d ip lo m a tic e a
su p u n e o m a i m a r c m o b iliz a r e m u n c a a fost b in e o rg a n iz a tă , lu c r ă r ilo r . D in r e la tă r i n e -a m M a u r e r . a tît la s ta b ilire a so lu M i n iş t r i al R e p u b lic ii S o c ia c r e d ita ţi la B u c u re ş ti, în f r u n
a lu c r ă to r ilo r de pe ogoare, in lu c r ă r ile se d e s fă ş u ra u n o r c o n v in s că t r e b u r ile nu m e rg ţiilo r ce lo r m a i p o tr iv ite p e n lis te R o m â n ia , Io n G h e o r g h e te cu d e c a n u l C o r p u lu i D i p l o
scopul b u n e i d e s fă ş u ră ri a a c ţ i m a l. N e - a m c o n v in s p ra c tic de to c m a i bin e . E lib e r a r e a t e r e n u D in c o lo de aceste in s ta la ţii clocoteşte m e ta lu l. F u r n a lu l nr. tru a s ig u ra re a m e rs u lu i î n a in M a u r e r a p r im it s îm b ă tâ la m a tic , M a n u e l Y e p e M e n e n d e z ,
u n ii. Se c o n s ta tă în s ă că r e a li aceasta. lu i, p re g ă tir e a p a tu lu i g e r m i 8 de la C S . H . s-a în s cris d e fin itiv în rîn d u l g ig a n ţilo r in te a l p a trie i noastre, cît şi la a m ia z ă la P a la t u l C o n s iliu lu i a m b a s a d o r u l C u b e i.
z ă rile la n iv e lu l u n it ă ţ ilo r sint L a c o o p e ra tiv a a g ric o lă , d in n a tiv cît şi s e m ă n a tu l se d e s d u s trie i no a stre s id eru rg ic e. e la b o r a re a şi p ro m o v a re a po de M i n iş t r i o d e le g a ţie a ş e fi- L a p r im ir e a u fost d e fa ţă
d ife rite . I n cea m a i m a r e p a r satul A u r e l V la ic u se lu c ra de fă ş o a ră cu în c e tin e a lă . In plus, G e o rg e M a c o v e s c u , p r im a d
te, ele se p re z in tă sub n iv e lu l zo r la in s ă m în ţă r i cu d o u ă m a d in c e le 683 to n e s ă m în ţă d e ju n c t al m i n is t r u lu i a fa c e rilo r
p o s ib ilită ţilo r. M u l t e d in te re şin i, te re n u l e ra b in e p re g ă tit g riu c ită tr e b u ia p ro c u ra tă d e e x te r n e şi m e m b r i ai c o n d u c e
n u r ile c a re p u te a u fi e lib e ra te ia r s ă m în ţa c o n d iţio n a tă şi t r a la A g ro s c m şi d in b a ze le de s ta b ilit. P o a te c itiţi aceste r în - r ii M i n is t e r u lu i A f a c e r ilo r E x
d e c u ltu r ile p re m e rg ă to a re tată . D a r, in u n ita te a v e c in ă , re c e p ţie a fost rid ic a tă d o a r o d u r i, to v a ră ş ă C o rn e lia M ă r terne.
c u m sint tr ifo iu l, c a rto fii, p o la C .A .P . O ră ş tie m u n c a a fost c a n tita te d e 203 tone. la tă c u m Prezentarea profesorului la catedră g in e a n . Ş tiţi că e le v ii d in G î r - D e le g a ţia ş e filo r d e m is iu n i
r u m b u l siloz şi a lte le sint în c ă slab o rg a n iz a tă . P re ş e d in te le a r g u m e n te a z ă această sta re de d ip lo m a tic e a f e l ic it a t c ă ld u
n e a ra te . T r e b u ie apoi d is cu ite de aici e ra c h e m a t la ş e d in ţă , lu c r u r i to v a ră ş u l Io n L e m e n i : b o v a v ă aştea p tă ? L a J i- ros pe p re ş e d in te le C o n s iliu lu i
u n e le s u p ra fe ţe pe c a re n u s-a in g in e ru l se a fla în co n c e d iu , — . N u a c c e le ră m s c h im b u l se na, to v a ră ş e W o n e r K e ld , d e M in iş t r i, Io n G h e o r g h e
fă c u t d in v a ră nici o lu c r a r e de ia r in c îm p o a m e n ii n u ştiau m in ţ e lo r d e o a re c e c o o p e r a tiv e a lţi e le v i v â aştea p tă să-i în M a u r e r , cu p r ile ju l î m p l i n i r i i
în tr e ţin e r e şi se im p u n e a p ro ce să fac ă. S u p r a fa ţa pe c a re le n u a u s p a ţii d e d e p o zita re *1. v ă ţa ţi d e sen u l şi c a lig ra fia .. v îrs te i de 65 d e an i.
v iz io n a re a cu s e m in ţe le n e ces a tre b u ia s e m ă n a t o rzu l nu e ra I n te re n r e a lita te a este olta. 0 ÎNALTĂ ÎNDATORIRE SOCIALĂ C re d e ţi, to v a ră ş ă G e o rg e ta Preşedintele Consiliului de
re, c o n d iţio n a re a şi tr a ta re a lor. p re g ă tită . P o lid îs c u l tr im is a A s tfe l, la c o o p e ra tiv a a g ric o lă C r o ito ru , că e le v ii d in C e r b ă l Miniştri a mulţumit pentru fe
E x is ta p o s ib ilita te a ca la o ra fă c u t d o a r o tu r ă p in ă la o ra d in D ra ş o v , u n d e m a i sin t n e n u doresc să în v e ţe istorie şi licitările şi urările ce i-au fost
a c tu a lă toate acestea să fie te r 9,30 ia r în u r m a lu i te re n u l ră - cesare 20 to n e g riu d in so iuri g e o g ra fie ? adresate.
m in a te , ia r în s ă m in ţă r ile să se m în c a tot n e p re g ă tit. A ic i de v a lo ro a s e a b ia la 21 s e p te m b rie — N u pot sâ-m.i e x p lic d e
p o a tă d e sfăş u ra d in p lin . fa p t. se im p u n e a e x e c u ta re a li se a d u c e a p r im u l tra n s p o rt. D u p ă în d e lu n g i de s tu N ic o la e B oţoacâ şi C o rn e l N is - D a n ie l L a z ă r şi C la u d ia L â z ă - ce nu se p re z in tă aceşti ab sol I n t îl n ir e a a d e c u rs în t r - o a t
nei a r ă tu r i, m a i cu se am ă că d ii, de a p le c a re sîrg u in c io a s â to r m a i s în t în c ă aş te p ta ţi la rescu au ig n o ra t însă to tu l. m o s fe ră c o rd ia lă , p rie te n e a s c ă .
D e fic ie n ţe le s e m n a la te pe a - V iz itâ n d m a g a z ia a m r e m a r c a t G e o a g iu (S tre m ţ) şi B e rg h în C e au în s e m n a t p e n tru ei v e n ţi la p o s tu ri l — ne m ă r t u
ceastâ lin ie se datoresc, b in e în d in v a ră o g o ru l nu a fost în că aici e x is ta s u fic ie n t sp a ţiu as u p ra c u rs u rilo r, n o tiţe lo r şi (ra io n u l A lb a ). a n ii de fa c u lta te , s tr ă d u in ţa risea pro f. Io a n U d rc a , şefu l (A g e rp re s )
ţeles, slab e i o rg a n iz ă r i a m u n tr e ţin u t d e loc şi s-a im b u r u ie - lib e r p e n tru d e p o z ita re a a zeci co nsp e ctelo r, în in d e x u l s tu as iste n ţilo r, le c to rilo r, c o n fe secţiei de în v â ţ ă m î n t a S f a t u
cii in u n ită ţi cit şi in s u fic ie n n at. N im e n i însă nu cu noştea de to n e d e se m in ţe . D e ce s-a d e n tu lu i a fost c o m p le ta tă şi L e c ţiile de lim b a ro m â n ă re n ţia r ilo r , p ro fe s o rilo r ? C u m lu i p o p u la r orăşenesc H u n e
tu lu i s p rijin p r im it d in p a rte a această s itu a ţie . In plus, a m î n l ir z îa t a tu n c i s c h im b u l ? u ltim a r u b r ic ă de e x a m e n . la şcolile d in U n g u re i, P â u c a , in te rp re te a z ă ei fa p tu l că u n d o a ra . C o n d iţii li se as igură ,
m a i c o n stata t că s ă m in ţa a d u
o rg a n e lo r a g ric o le ra io n a le . să in c îm p nu era c o n d iţio n a tă A m î n t î l n i t în s ă şi aspecte A b s o lv e n tu l, tre c u t p r in f i S tr u n g a ri (ra io n .il Sebeş), B u - d e v a , aeolo u n d e au fost r e c a te d re le îi aştea p tă ia r ei
B u n ă o a ră , la d a ta de 21 sep şi nici tra ta tă . C e recolte de c în d o a m e n ii au spus-o d c la lie ra u ne i p re g ă tiri c o m p le x e , n ila şi T o p liţa (oraşul re g io p a rtiz a ţi, este n e v o ie d e c a li ştiau de la în c e p u tu l f a c u ltă Simpozion
te m b r ie a.c. c în d pe o goare se o rz m a i a ş te a p tă a tu n c i co o p e în c e p u t că nu sint .p e fa ză ". s lâ p in pe so lide c u n o ş tin ţe d o - nal H u n e d o a ra ) tre b u ia u să fie fic a re a c a re li s-a a c o r d a t? ţii că, în fu n c ţie de re z u lta
p u te a lu c ra în cele m a i b u n e r a to r ii d in O ră ş tie în v a ra v i T o v a r ă ş u l C o n s ta n tin K o ncca, b în d ite în a n ii fa c u ltă ţii, are s u s ţin u te în această to a m n ă A u fost, m ă c a r (lin cu rio zita te , tele o b ţin u te , vo r tre b u i să „P ă s tra re a a v u t u lu i o b
c o n d iţiu n i, în ra io n u l O ră ş tie in s tru c to r al C o m ite tu lu i ro io - de a c u m m e n ir e a să se facă de c ă tre p ro fe s o ri c a lific a ţi, p re d e a şi la sate. C re d totuşi ştesc1* este te m a s im p o z io
a fost co n vocat la o şe d in ţă tot ito a re d e pe aceste te re n u ri ? n a l d e p a rtid d in Sebeş, nil u til so cie tăţii, să-şî v a lo rific e ab s o lv e n ţi ai fa c u ltă ţilo r de fî- să-şi v a d ă lo c a lită ţile , şcolile, că este v o rb a de o a n u m ită n u lu i o r g a n iz a t astăzi d in
a c tiv u l d in a g ric u ltu ră . S co p u l S e v e d e fa p tu l că n ici to v a cu n o şte a ce s u p r a fa ţă cu g riu d in p lin p re g ă tire a la locul •iQlogie E i au fost aştep ta ţi cu e le v ii, o a m e n ii în m ijlo c u l c ă s u p e rfic ia lita te , un m o d c iu d a t in iţia tiv a C a b in e tu lu i r a io
ei era de a se cu n oaşte s ta d iu l răşii de la C o n s iliu l a g ric o l r a tr e b u ie să se în s â m in ţe z e la <îe' m un ca* u n d e a fost r e p a r d rag o ste : li s-au re z e rv a t ca ro ra a v e a u d a to ria să se afle, de a p r iv i v ia ţa n u m a i d in - n a l d e p a rtid O r ă ş tie !a c a
p r e g ă tir ilo r in fle c a re u n ita te io n a l O ră ş tie nu c o n tro le a ză în tizat. te d re le , li s-a u p r o c u ra t lo să m u n cea sc ă ? tr -u n s in g u r u n g h i, al a v a n t a sa de c u ltu r ă d in lo c a lita
s u fic ie n tă m ă s u ră fe lu l în care c o o p e ra tiv a a g ric o lă d in C o n
A ce le a ş i în tr e b ă r i m a i tr e
şi de a fi tra n s m is e s a rcin i. N i se e x e c u tă în s ă m in ţă r ile , c a li ta, u n ita te d e c a re ră s p u n d e . E Ş i în acest în c e p u t de an c u in ţe , li s-au p re g ă tit in d e m b u ie ad re sa te încă m u lt o r a b je lo r, nu şi d in cel al m u n c ii te. L a s im p o z io n p a rtic ip ă
m e n i n u co ntestă că şe dinţa tate a lu c ră rilo r. d re p t că a v e n it în sector m a i şcolar a m a v u t p r ile ju l să c o n n iz a ţiile de in s ta la re . D a r m a i s o lv e n ţi c a re şi-au a b a n d o n a t intense, c h ia r în c o n d iţii m a i lu c r ă to r i d in c o m e rţ şi ce
rec en t, d a r acest lu c ru n u este s ta tă m c u m zeci d e ab s o lv e n ţi presus d e to a te acestea, îi aş le la lte în t r e p r in d e r i şi in
re s p e c tiv ă nu şi-a a v u t rostul In u ltim a p e rio a d ă u n ii spe- te p ta u zeci, sute de co pii d o r cu m a x im ă u ş u rin ţă o b lig a ti
o scuză. C u m p o a te u r m ă r i a - ai d if e r it e lo r in s titu te şi fa c u l T . I S T R A T E s titu ţii d in ra io n c a re au
lu n c i r e a liz a r e a s a rc in ilo r d in tă ţi 6 -a u în s cris in r în d u r i le nici de în v ă ţă tu ră , de cu noaş v ita te a e x e r c ită r ii p ro fe s iu n ii ta n g e n ţă cu m a n ip u la r e a şî
c a m p a n ie ? v a s tu lu i c o rp p ro fe s o ra l d in tere. L ilia n a R a d u , A l e x a n d r i la locul pe c a re p r o p r iile lo r p ă s tra re a b u n u r ilo r o b
A m re la ta t d o a r c ite v a as re g iu n e , p re z e n tin d u -s e la pos na C ră c iu n , G e o rg e la C io lb a n , r e z u lta te la în v ă ţ ă tu r ă l-a u (C o n tin u a r e In pag. a S -a) şteşti.
tu r ile lo r cu d o r in ţa fie r b in
pecte in tiln ite , d a r s in te m c o n
TURUL CICLIST vin şi că s itu a ţii a s e m ă n ă to a re boga tă, fru c tu o a s ă , pe m ă s u ra
te de a d e s fă ş u ra o a c tiv ita te
m a i ex istă . I a t ă de ce este i m
c o n d iţiilo r c re a te şi a t r a d i
p o rta n t ca to ţi cei c a re sint ţiilo r în v ă ţă m â n tu lu i nostru . învinuirile reciproce nu
puşi să d ir ije z e a c tiv ita te a u - L a a n tip o d u l acestor r e a li
AL R O M Â N I Ţ I n ită tilo r a g ric o le să m a n ife s te sta re de lu c ru ri. E x is tă a b s o l VIRGINIA
tăţi se s itu e a ză însă o altă
m a i m u ltă p re o c u p a re
p e n tru
v e n ţi c a re nu s-au p re z e n ta t
im p u ls io n a re a lu c r ă r ilo r d in rezolvă problemele producţiei
la p o s tu rile lor, a b a n d o n în -
a c tu a la c a m p a n ie , să veg h e ze CITY
d u -ş i în d a to r ir ile sociale ca re
la c a lita te a acestora, as tfel i n
le -a u fost în c r e d in ţa te o d a tă
cit in a n u l v iito r p ro d u c ţia d e P r e z e n tu l a rtic o l s-a n ă scu t spunea, pe b u n ă d re p ta te , că a d -h o c . In ju r u l m esei r o tu n
cu a b s o lv ire a fa c u ltă ţilo r. A n u l in u rm a u n u i ap el telefo n ic , p ro v iz o ra te le în g re u n e a z ă a c de i-a m in v it a t pe : in g in e ru l
g riu să sporească s im ţito r. La o m ic ă d is ta n ţă de R eno
şcolar a în c e p u t, p r im e le note Ş e fu l s e rv ic iu lu i r e la ţ ii- d e v i- tiv ita te a ş a n tie re lo r, că ra c o r fo an M â ic r e a n u , d ire c to ru l (s ta tu l N e va d a ), se în tin d e
A . r O T O P E A s-a u înscris în cataloage, d a r ze de la T .R .C .H . so lic ita a- d u r ile nu sînt d im e n s io n a te f.R E .H ., in g in e ru l Ş te fa n C io - o r a ş u i-fa n to m ă V ir g in ia C ity .
j u t o n il re d a c ţie i în re z o lv a re a p e n tru a p re lu a şi aceste s a r moş, in g in e r şef ol T . R C H . ,
u n o r p ro b le m e (lin cauza c ă c in i ele. P e lîn g â toate accs- in g in e r A u r e l P ă d u re a n ti, in In 1859, a ic i erau d e s co p e rite
ro ra se te rg iv e rs a p re d a re a g in e r şef a d ju n c t la T . R C . H , cele m a i b o gate m in e de
c îto rv a b lo c u ri de lo c u in ţe sau in g in e r A le x a n d r u P o p a , şeful a u r şt a r g in t d in lu m e (cu
CU P LA N U L PE a lte o b ie c tiv e d in p la n u l tru s s e c ţiu n ii de in v e s tiţii de la z ă c ă m in te v a lo r ln d peste
1.100.000.000 d o la ri), ce a v e a u
tu lu i. In esenţă, ia tă c o n ţin u S fa tu l p o p u la r re g io n a l, in g i să d u c ă la a p a r iţia u n u l n o u
tu l sesizării. L a u n e le b lo c u ri Masă rotundă n e r N ic o la e C o zm a , şeful s e r o ra ş pe h a rta A m e r lc ii de
v ic iu lu i dc
in v e s tiţii de la
NOUĂ LUNI ÎNDEPLINIT de lo c u in ţe d in a n s a m b lu r ile I . R E H . şi in g in e r A u r e l C iu - N o rd — V ir g in ia C ity .
de 844 a p a r ta m e n te d in F e -
trila , m ir r o r a io a n e le B + C P e în urma unei flea, in g in e r şef al ş a n tie ru M ii de a v e n tu r ie ri, d o r n ic i
P r in t r e u n ită ţile d in r e m a r f ă şi m a r fă v in d u tă şi troşani şi I I I , etapa a î(-n . din lui de c o n s tr u c ţii-m o n ln l să se îm b o g ă ţe a scă peste
g iu n e a n o a s tră ca re se î n încasată. D e v a , a fla te în s ta d ii a v a n s a Ia tă pe scurt o re la ta r e a noapte, au in v a d a t n o u l E l
scriu in r în d u l ce lo r ce D u p ă c u m n c -a re la ta t te de e x e c u ţie , în t r e p r in sesizări d is c u ţiilo r p u rta te . D o ra d o şi, fn d e c u rs de n u
ş i-a u re a liz a t p la n u l pe I te le fo n ic to v a ră ş u l Io n V ă d e re a re g io n a lă de e le c tric ita Ing. Ş te fa n C.’iom oş : L a P e- m a i c iţiv a a n i, lin g ă m in e le
n o u ă lu n i în a in te de t e r c a rii, de la s e rv ic iu l de te, in c a lita te dc b e n e fic ia r şi tr ila b lo c u rile 1.1, B l. B2 şi de a u r şi a r g in t a a p ă r u t a
m e n se n u m ă r ă şi F a b ric a p la n ific a r e al fa b ric ii, în a e x e c u ta n t, n-a a s ig u ra t e fe c B 3 nu nu încă e x e c u ta tă re cest oraş, care p ro sp e ra v ă -
c h im ic ă O răştie. L a 22 se p ceastă p e rio a d ă au fost p ro tu a re a ra c o r d u r ilo r e le c tric e tea, b e n e fic ia rii, in special cei ţea u a de a lim e n ta r e cu e z in d cu o c h ii. De la desco
te m b rie s a rc in ile a fe re n te duse peste p re v e d e ri 26 to (soluţii d e fin itiv e ) necesare a- din V a le a J iu lu i, nu re c e p ţio nergie. T e r m e n e le de p re d a re p e rire a lo r, fn 1859, s-au e x
ne u tila j teh n o lo g ic , 53 tone tras, tim p de o su tă de a n i,
p r im e lo r tre i trim e s tr e au lim e n tâ r ii cu en erg ie . C a u r nează lu c ră rile . C u c o n ţin u tu l se a p ro p ie v e rtig in o s ...
p ig m e n ţi m e ta lic i, 13 tone m a re , această a lim e n ta r e se m in e r e u r i de a u r in v a lo a re
fost în d e p lin ite Ia in d ic a fitin g u r i şi 6 tone piese fa acestei se sizări n e -a m ad re sa t In g . A u r e l C iu fle a : E fe c
to rii p ro d u c ţie g lo b a lă , so nate d in P .V .C . p ro d u c e pe ra c o rd u ri p ro v iz o c o n d u c e rii I R E H P r o b le m e le tu a re a reţe lei e c o n d iţio n a tă
rii, de ş a n tie r, p ro z e n tîn d o s-au d o v e d it p re a c o m p lic a te de e x e c u ţia p ă rţii de c o n s tru c -
şi p lin e de n u a n ţe p e n tru a fi A . O A R G A
serie de in c o n v e n ie n te . N i se PE TOT
re z o lv a te im e d ia t. In co nse
.GLOBUL
c in ţă , s-a o r g a n iz a t o şe d in ţă
(C o n tin u a re in pag. a 3-a )
Confortul călătorilor, siguranţa lor depind de felul
de peste 600 m ilio a n e de d o
la r i şi m in e r e u r i de a r g in t
in v a lo a re de peste 500 m i
cum pleacă autobuzul în cursă lio a n e d o la r i D a r, d u p ă u n
secol de e x p lo a ta re in te n s i
vă, z ă c ă m in te le s-au e p u iz a t
L a D e v a , pe p o d iu m u l în v in g ă to r ilo r e ta p e i a X - a a T u r u şi o d a tă cu aceasta, s-a pe
lu i R o m A n ie i : B e n n y G ro e n (lo c u l I), L o t h a r B o rsc h el (lo M a r ţ i şi m ie r c u r i, re d a c ţia te ra le defecte, Joc la d ire c ţie Se naşte o în tr e b a r e fire a s c e tlu it şi s o a rta o r a ş u lu i C el
cul I I ) şi Io n A r d c le a n u (locul I I I ) . z ia r u lu i nos tru , îm p r e u n ă cu d in ca pete le de b a ră . că : I.G .O . H u n e d o a ra n -a a c iţiv a lo c u ito r i care a u ră
F o to : V . O N O I U o rg a n e le D ire c ţie i re g io n a le a D e Io u n t im p n -a u m a i v u t p o s ib ilita te să-şi o rg a n ize mas, işi d u c v ia ţa v in z in d
m iliţie i, a o rg a n iz a t un r a id - p le c a t m a ş in ile în cursă. O ze un servic iu de în tre ţin e re a m in t ir i tu r iş t ilo r sau ju c in d
a n c h e tâ la a u to b a z e le I.G O.
P e n u ltim a e t a p ă H u n e d o a r a şi D .R .T .A . D e v a . cu n o ş tin ţă ne -a fă c u t a te n ti b in e pus la p u n c t ? în tr e b a r e a r o lu r i de fig u r a n ţ i in film e le
că cei de la g a ra j au a fla t de
se ad re se ază a tît c o n d u c e rii
w e s te rn , pe ca re casele d c
v e rific a re a
S c o p u l a c ţiu n ii î
s tă rii estetice şi m a i ales te h c o n tro l şi n -a u m a i d a t d r u în tr e p r in d e r ii c ît şi C o m ite tu f i lm e v in să le tu rn e z e a ici.
m u l a u to b u ze lo r pe trasee
lui e x e c u tiv al S fa tu lu i p o p u
C Ă L I M Â N E Ş T l 23 (P rin te P rin se n . A v a n s u l f u g a r ilo r nu nice a a u to b u ze lo r ce u r m a u A m a ju n s la locul cu p r ic i la r al o raş u lu i H u n e d o a ra . In S in g u ra m in ă deschisă n u
le fo n de la tr im is u l A g e r- depăşeşte insă L000 m e tri şi să plece în cursă pe d ife r ite na M a ş in a 3 1 -H D -1 8 6 2 (şofer to a m n a a n u lu i 1967 la un p a rc m a i re p re z in tă decât o u m
pres, A . B e rg e r): P e n u ltim a e te n ta tiv a este a n ih ila tă la k i trasee N ic o la e P ie le ) ieşea pe p o a rtă . de ap ro a p e 50 de a u to b u ze nu b ră a a c tiv ită ţ ii care d o m n e a
a ltă d a tă la V ir g in ia
C ity
ta p ă a T u r u lu i c iclist a l lo m e tr u l 172. D a r, im e d ia t de H u n e d o a ra , o ra 5,45 In p ia R e v iz o r u l te h n ic P e tru C a la - e x is tă o re m iz ă aco p e rită , o T u r is tu l care a ju n g e p in ă
R o m â n ie i a p u r lo t ca ra v a n a m a re a z ă o la n d e z u l G a b rie l ţa L ib e r t ă ţ ii în c e p să a p a ră bis îi d ă d u se „calc lib e r ă 1* A m r a m p ă de s p ă la re a c o p e rită ; a ic i este iz b it d in p r im u l
c ic liş tilo r de la D e va la Că- M in e b o o p r im e le a u to b u ze : 3 1 -H D -IB 5 1 o p r it-o şi noi. N e -a m a fla t in d o u ă a p a r a te a u to m a te de g re - m o m e n t de u n p e is a j d o m i
lim ă n e ş li, p r in S ib iu f i pe la tă - i pe p r im ii tr e i d in c la (şofer N ic o la e T o ţa ), 3 I - H D - tr -o situ a ţie p e n ib ilă A u t o b u sat nu s în t folosite p e n tru că
n at de r u in e le ce se în tin d
fru m o a s a v a le a O ltu lu i. Deşi s a m e n tu l e ta p e i: 1. G a b rie l 1614 (şofer V ir g il In e l), 3 1 - H D - zu l avea Joc e x a g e ra t la d i n u -i in s ta la tă lin ia de fo rţă , pe f u n d u l u n e i văi. Pe z id u
lu n g ă , cu u n p r o fil v a ria t, în M in e b o o a s tră b ă tu t 197 k m 1832 (şofer G h e o rg h e B arb u )... rec ţie d in c a p e te le de b ară, to o p e ra ţia re s p e c tiv ă fâ c în d u -s e r ile ca se lo r p ă ră site se m a i
care au p re d o m in a t u rc u ş u in 4 h 45’ 17” (m e d ie o ra ră M a ş in ile , b in e în tr e ţin u te , sînt ba de e ş a p a m e n t e ra d e m o n de c ă tre un s in g u r o m ; r e v i p o t c iti şl a c u m c ite v a afişe,
r ile , etapa de ie ri a fost e x 41,720 k m ) ; 2. B o rs ch e l co nduse de o a m e n i gospodari. ta tă şi z v îr litâ în in te rio r, a- ziile tehn ice, o b lig a to rii d u p ă în g ă lb e n ite de v re m e şi m u r
t r e m de ra p id a , în r e g is tr in - (R D .G .) 4h 45’ 56" ; 3. Ş tra n d — O p t ore as ta-i casa m e a lă lu r i (le o ladă p lin ă cu scu 5.800 k m e c h iv a le n ţi, nu se
du-se o m e d ie o ra ră de peste (Suedia). — sp u n ea G h e o rg h e R a d u de le. sc au n ele din s p ate nu m ai fac In acest an n u m a i 10 re d ă r ite de p loaie, ce făceau,
o d in io a ră re c la m a u n e i m ă rc i
41 k ilo m e tr i La O ră ştie , p r i In c la s a m e n tu l g e n e ra l in pe a u to b u z u l 3 1 -H D -1 5 0 7 . T r e a v e a u ta p iţe rie A m roşit noi v iz ii te h n ic e s-au efe c tu a t. de bere, de m u lt u ita tă , sau
m u l in tr ă C o n s ta n tin G rig o re , d iv id u a l p r im ii tr e i clasa/» b u ie să a m g r ijă dc ca. în locul r e v iz o ru lu i tehnic. A m a m in t it c ite v a d in c a u a n u n ţin d u n m a re b a l p ro
ia r la Sebeş c e h o slo va cu l s in t : l. E m il R usii (R o m â n ia R e m a r c a porn e a d in tr -o A m stat de v o rb ă cu şeful zele p e n tru ca re a u to b u ze le g ra m a t p e n tr u 12 iu n ir...
M a re k . La k ilo m e tru -l 72 f u l ) ; 2. Z ie g le r (R o m â n ia II ) la c o n v in g e re p ra c tic ă şi a r m e s e rv ic iu lu i tra n s p o rtu ri al în I.G .O . H u n e d o a r a ple ac ă in 1884. S tră z ile s in t a p ro a n e
ge b u lg a r u l M a lc e v , care c o n T 39” ; 3 B o fs ch e l ( R .D .G ) lo rita să fie în s u şită de toţi oa t r e p r in d e r ii, to v a ră ş u l G h e o r cursă nesp ă late, negresate, cu p u s tii, p la fo n u l b is e ric ii s-a
tin u ă să pedaleze de u n u l 1’ 41” . Pe echipe conduce m e n ii de la v o la n . gh e N e d e lc u A u în c e p u t Jus sis te m e le de frîn a re , (le d ire c - p ră b u ş it, p o r ţile ca se lo r s c ir-
s in g u r p in ă la k iio n ie tr u l 92, R o m â n ia II, u r m a tă de R o m â D u p ă ora 6 a p a r însă a u to tific ă r ile : n u -s piese, n u-s oa ţiie d in b a la m a le , ia r a lte le
cirul dera p e ază (pe c o b o rîşu l n ia I şi R D G e rm a n ă . buze cu s u rp riz e : 3 1 -H D -1 8 2 9 m e n i s u fic ie n ţi în a te lie r, nu -s R a id -a n c h e tă re a liz a t d e au fo s t sm u lse d e v in i. C a
A p o ld u lu i), cade şi este a ju n s A s tă z i se desfăşoară u ltim a (şofer F lo re a M a r in e s c u ) e n e c o n d iţii. A s tă z i (19 s e p te m A U R E L D A V I D şi m a io r de G r i j a şi a te n ţia ce se a c o rd ă s ă n ă tă ţii şi v ie ţii m i n e r ilo r sele, in m a jo r ita te a lo r, pa r
de p lu to n . S p r in t u l cu p r e m ii e ta p ă fim . V ilc e a — B u c u s p ă la t ; 3 1 -H D -1 8 3 6 (şofer N i b rie ) au p u tu t ieşi în cursă d in V a le a J iu lu i se re fle c tă şi în m u n c a la b o ra n te i M o n ic a
de la S ib iu este câştigat de re şti (175 k m ), cu sosirea In j u colae O lte a n u ) e n e m â t u r a t ; n u m a i 17 a u to b u ze d in 49 cîtc m iliţie G H E O R G H E V A S I L E M o m e u , de la s ta ţia d e c e rc e tă ri p e n tr u s e c u rita te a m in ie r ă
B orschel. L a T u r n u Roşu se r u l o re i 17 pe s ta d io n u l Re 3 1 -H D -1 8 2 8 (şofer P e tru G a f i- se a flă în dotare. 36 la sută d in P e tro ş a n i, c a re d e te r m in ă în la b o r a to r c a lita te a a e ru b .;
d ista n ţe a ză S o fro n ie , Neagoe, p u b lic ii ţuc) a re s e m n a liz a to a re le la d in pe ro 1 (C o n tin u a re tn p a g . o 3 -a ). m in ă . F o to i I . T E R E K (Continoare tn pag, a 4-a)