Page 89 - Drumul_socialismului_1967_09

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.^3960
2
A

Numai

F ig u ră le g en d a ră, ră m a s în p a rte d in p r im e le serii dc dea şi pc alţii lib eri. A tu n c i b ă rb ă ta r e a le lu i A v r a m la n ­ sojictiunile
m e m o ria p o p o ru lu i ro m â A ca s tu d e n ţi r o m â n i. în d re p t. cînd die ta m a g h ia ră de Jn cu i-a u în a r ip a t în to td e a u n a
„Rege, al m u n ţ ilo r 1*, A v r a m în c ă din an ii de s t u d e n t e P ojo n votează a l-p irc o T r a n ­ pe iobagii din M u n ţ îi A p u - -
la n c u şi-a înscris n u m e le în a în c e p u t să se c o n tu reze s ilv a n ie i la U n g a ria . fă ră o seni. Aşa se e x p lic ă fa p tu l că
istoria n e a m u lu i şi a luptei !ot m a i m u lt p e rs o n a lita te * c o n s u lta re p re a la b ilă Q p o p u ­ la 30 A p rilie 1848, c în d a a­
p e n tru lib e rta te , tocm ai p e n ­ de re v o lu ţio n a r a lui A v ie n '. la r e i ro m â n e ş ti şi fă ră a se v u t loc p rim a a d u n a r e de ia nu previn
tru că a ştiu t să se facă e x ­ la ncu. P r im a e x p r im a r e a acorda d re p tu ri şi lib e rtă ţi B la j, A v r a m la n c u a fost u r ­
p o n e n tu l celor care secole s p iritu l vii său de lu p tă to r sociale si n a ţio n a le r o m â n i­ m a t de un n u m ă r fo arte
in şir au s u p o rta t jugu l şi îm p o tr iv a n e d r e p tă ţilo r so­ lor. el sp u n ea : „...şerbi m ai m a rc de m o li
u m ilin ţa ciale s-a m a n ife s ta t în 1847 m u lt nu v r e m să fim , v re m O rg a n iz a ţi p e rfe ct. în a r ­
In sci isooi e a -ră s p u n s a d re ­ cu o cazia d ietei tra n s ilv ă n e ­ să fim lib e ri, noi nu v re m m a ţi şi in t r - o d is c ip lin ă de accidentele
sată re v o lu ţio n a r ilo r m a ­ ne ţin u tă la C lu j. A ceasta sâr d o m n im peste a lţii d a r nu fle r, m o ţii lui la n c u au dat
g h ia ri. la n c u re z u m ă fo a rte u r m ă r e a să lege şi m a i m u l' vo m m a i s u fe ri noi cel m a i a d u n ă r ii un c a ra c te r s ă rb ă ­
c la r cauzele care i-au m in a t pe t i r a n i de p â rn int, să în - m u lţi şi cei m a i vechi locui- ţ toresc, c o n d u c ă to ru l lor d e ­
pe ro m â n i să rid ic e a rm e le : v e n in d cu acest p r ile j c o n ­ L a I. M B a rza , in acest
.....pc noi ne-a ră s c u la t ne- d u c ă to ru l în tre g u lu i pop o r an, d a to rită u ne i p re o c u ­
recunoaşterca n a ţio n a lită ţii răsculat. p ă ri m a i s u s ţin u te d in p a r ­
politice, tira n iile şi b a rb a ­ In m a i 1848 a a v u t loc o tea o r g a n iz a ţiilo r de p a rtid ,
riile c o n s e rv a to rilo r şi a ris ­ Bln Istoria sirăbaM nouă a d u n a re la B la j, cînd şi de m a să , a c o n d u c e rii
to c ra ţilo r tra n s ilv a n i u n g u ri, în t r e p r in d e r ii, c it şi a în ­
au fost a d o p ta te h o tâ rîr i is­
pe care p o p o ru l în a s tă , e- to rice p e n tru procesul de t r e g u lu i c o lec tiv, a c c id e n ­
pocâ nu le-a m a i p u tu t su­ a pâiR liitnif!! bsineiorcan d e z v o lta re a n a ţiu n ii ro m â n e . tele de m u n c ă pe total î n ­
fe ri şi de ca re in te lig e n ţa s-a Pai tic ip a n ţii )a această a d u ­ tr e p r in d e r e au scăzut foarte
scirb ît cu totul — a m fost n a re s-au p r o n u n ţa t fe rm m u lt. C ele m a i b u n e r e z u l­
silifi a rid ic a a rm e , a le îm p o tr iv a u n ir ii T r a n s ilv a ­ tate s-au o b ţin u t la se cţii­
p u rta c o n tra ac e lu ia care niei cu U n g a ria , fiin d c o n ­ le : M u s a r iu I, in v e s tiţii,
m a i d c -n p ro a p e ne tiră n e ş - târeascâ d o m in a ţia n o b ilim ii tori ai ţâ rii să sc fucâ vreo vinşi că acest act nu poate V a le a M o r ii, B râ d iş o r, elec­
le şi se vede a no ap ăsa as u p ra ro b ilo r p â m în tu lu i. lege in această ţară a n oa s­ aduce n im ic b u n p o p o ru lu i, tro m e c a n ic ă . M ă s u r ile te h -
e x is te n ţa p o litic a ". Is to ria Vâzîivd s i t u a ţ ii^ d ietei. tră fă ră vrero a noastră. S p u ­ atit tim p cit r e v e n d ic ă rile n ic o - o r g a n iz a t o r c e ap lic a te
av ea să-i deer d re p ta te aces­ A v r a m la n cu , ca re se afla n e ţi c e lo rla lto n a ţiu n i cu sociale şi n a ţio n a le c e ru te de au c o n tr ib u it în m o d s u b s ta n ­
tui fiu al p o p o ru lu i ro m â n , în sală îm p r e u n ă cu Ş tilu - g ra iu l şi d o v e d iţî-lc cu fa p ­ r o m â n i au fost călcate în ţial la c re a re a u n o r c o n d i­
născu t în 1824 la V id r a de ţiu, p lin de m în ie îi spuse ta, că noi pn ei îi iu b im ca p ic io a re de n o b ilim e a m a ­ ţii m a i b u n e de m u n c ă ,
Sus in M u n ţ ii A p u s e n i. ac es tu ia : „ N u cu a rg u m e n te pe fr a ţi, dar d re p ta te a p o f­ g h ia ră tra n s ilv ă n e a n ă . c o n d u c în d în fin a l la î m ­
T a tă l său, A le x a n d r u Ia n - filo zo fic e şi u m a n ita re vei teşte ca şi ci să nc iubească b u n ă tă ţir e a in d ic a to rilo r
In c a lita te de m e m b r u a)
cu, fiin d iobag al s ta lu lu i, a p utea c o n v in g e pe acei ti­ pe noi". co m .itetului re v o lu ţio n a r, A ­ te h n ic o -e c o n o m ic i.
dus o v ia fă as p ră ca m a i toţi ra n i ci cu lancea, ca H o rin " , F a p tu l că A v r a m la n cu sc v r a m la n c u va d e sfăşura o A ceste r e z u lta te p o z itiv e
m oţii- lu c ru pe c a re îl va face el c o n v in g e tot m a i m u l t că a u fost însă u m b r ite de u ­
D a s c ă lu l M ih a i -G om boş însuşi peste un an, cînd re ­ lib e rta te a n u se poate cîş- vie a c tiv ita te in r în d u r ile m o ­ n ele n e g lije n ţe . L a o riz o n ­
d in V id r a i-a î n d r u m a t p r i­ v o lu ţia va c u p rin d e şi T r a n ­ tig a decît cu u rm a in m in ă . ţilo r. c e rîn d u -le să fie g a ta tul — 210 m . secţia I I I M u ­
m ii paşi pe d r u m u l in s tru c ţi­ s ilv a n ia . c o n stitu ie o tra n s fo rm a re r a ­ p e n tru a in tra în d r e p tu rile sa riu de p ild ă au fost ac­
ei şcolare. la n c u si-a c o n ti­ F la c ă ra a p rin s ă la P a ris d ic a lă In tot ceea ce va face le g itim e cu a r m a în m în â . c id e n ta ţi m u n c ito r ii G r a -
n u a t apoi s tu d iile la Z la tn a , l-a găsit pe A v r a m Tancu în de a c u m încolo. In m u n ţi, a- dacă a ltfe l nu se poate. In ţia n Io v a n şi N ic o la e Ş u -
acesta îşi
d o v e d e a
fe lu l
c e \ m a i a p ro p ia t g im n a z iu , p lin ă d is p u tă re v o lu ţio n a ră lâ tu ri de lonn B u te a n u . nicâ d in c a u za n e re s p e c tâ -
u im in d u -ş i p ro fes o rii p rin —■ era p re o c u p a t de v iito r u l la n c u m e rg e d in sat in sat A v r a m la n c u h o tâ rîre a de a U z in a c h im ic ă m e ta ­ rii N T .S . p r iv in d lu c r ă r i­
isteţim e a şi setea de a cu­ T r a n s ilv a n ie i, i e v iito r u l po­ şi e x p lic ă m o ţilo r că a sosit lu p ta cu oric e p re ţ p e n tru lu rg ic ă Z la tn a In fo to ­ Promisiunile nu tin le de p u ş ca re de c ă tre a r t i­
noaşte. D u p ă a b so lv irea , cu p o ru lu i ro m â n tim p u l să p u n ă m în a pe a r ­ ca u za d re a p tă a ce lo r e x ­ g ra fie : c iclo a n ele de fic ie rii B eneo T r a i a n şi
r e z u lta te e x c e le n te a g im n a ­ A cest lu c ru e v id e n ţia z ă m e : „sâ vă fa c e ţi lă n ci şi p lo a ta ţi. Io a n Resiga D a to r ită u n u i
z iu lu i, A v r a m la n c u u r m e a ­ p r o fu n d a lu i drag oste de l i ­ .să vă în d r e p ta ţi coasele", d e s p râ fu ire a g a ze lo r i in s tru c ta j s u p e rfic ia l, p r e ­
ză la C lu j d re p tu l, fă c în d b e rta te şi b u c u rie de a -i ve- sp unea el. C u v in te le de î m ­ p ro f. O V ID IU P O P B S C U c u m şi a n e g lije n ţe i p e r ­
loc de... traverse sonale. au fost a c c id e n ta ţi
m u n c ito r ii T r a ia n
A lb de
la secţia A te lie r e .centrale
ECHILIBRAREA BALANŢE D e la B aza de a p ro v iz io n a ­ A m c o n tin u a t sâ s c riem şi să şi Io a n B a r n a de la d e p o zi­
tu l de m a te r ia le B rad . M a i
g ra v ă se p re z in tă situ a ţia
re şi d e sfacere M .C F. T i m i ­ tr im i te m d e le g a ţi la D e v a , d a r cu m u n c ito r ii Ioan S o it şî
şoara a m p r im it pe adresa r e ­ în zad ar, in 22 iu lie s-a făc u t S ilic ă D r â g ă la i de la o r i­
dacţie i o scrisoare. Ia tă te x ­ g ra fic de liv r a r e p e n tru re c u ­ zo n tu l — 250 M u s a r iu c a re
FURAJERE TREBUIE REA, I tul p re s c u rta t : „ C a b e n e fic i­ p e ra re a res ta n ţe lo r, d u r res­ p re z in tă in v a lid ita te , ca u r ­
m a re a m u n c ii e fe c tu a te in
ari. a m p r im it re p a rtiţie d in
ta n ţe le „ n -a u v r u t să iese din
p a rte a M in is te r u lu i E c o n o m ie i g ra fic ", tn 25 au g u st ni s-a lo c u ri in s u fic ie n t c o p t u n -
te.
A u e x is ta t c a zu ri de
350 o v in e s-a p re v ă z u t să se
F o re s tie re p e n tru liv r a r e a în
p ro m is d in nou că în cu rsul
ZATĂ ACUM! as igure 225 to n e f în u r i, 403 p r im e le tre i trim e i.tre de c ă tre tr im e s tr u lu i IIJL se vo r re c u p e ­ s e m n a liz a re şi n o r m e lo r de
n e re s p e c ta re a c o d u lu i de
to n e de n u tr e ţu r i
D .R .E T .l L- H u n e d o a r a a c a n ­
insilozate,
B ucu ro ş i,
ra toate re s ta n te le
107 to n e c o n c e n tra te etc A ­ tită ţii de 34 000 b u c ă ţi tr a ­ a m a le rg a t la I. F. O râ ş tie u n - , a e raj.
ceste c a n tită ţi nu acoperă în verse n o rm a le de fag p e n tru de a v e m cea m a i m a r e re s ta n ­ In p r iv in ţ a m ă s u r ilo r
N e m a i d e sp a rt p u ţin e zile necesare au fost re a liz a te d o a r
de p e rio a d a c în d a n im a le le vo r 220 tone. A ce ste s u cu le n te sînt în tr e g im e n e cesarul. D e fic ite ­ calea fe ra tă . D u p ă în c h e ie re a ţă, dar... in z a d a r P în â la care tre b u ia u a p lic a te în
A sig urat
a m
c o n tra c tu lu i
u-
in tra in s lo b u la ţie . B u n u l gos­ a lc ă tu ite d in lu c e rn a to cată şi le se rid ic ă la o rd in u l su te lo r n itâ ţile de în tr e ţin e r e şi c o n ­ sfirşitu) a n u lu i, cele trei u n i­ as e m e n e a c a zu ri sînt s u fi­
de tone. C o n ş tie n ţi de situaţie,
p o d a r se g în d eşte de pe ac u m în s ilo z a tâ în p e rio a d a ve rii. to v a ră ş ii d in c o n d u ce rea coo­ stru c ţii că vo r p r im i la tim p tăţi ale D . R . E T . l L. H u n e d o a ­ c ie n te o rd in e , d is p o z iţii şi
sâ a ib ă la în d e m in â to ate f u ­ A c u m , cînd de fa p t ar tre b u i p e ra tiv e i p re c iza u în t r - u n plan ra v o r avea de l.v ra t în to­ acte n o r m a tiv e E x p lic a ţia
ra je le necesare, astfel in c it in s ilo zat p o r u m b u l c u ltiv a t pe c a n tită ţile de tra v e rs e ne ce­ tal 24 000 b u c ăţi de tra v e rs e tre b u ie c ă u ta tă în n e in s u -
de m ă s u ri în to c m ii pe la în ­ sare c o n s o lid ă rii lin iilo r de de cele fera tă. N e în tr e b ă m şirea acestora, s u b e s tim a ­
procesul de h r â n ir e în fe rm e le 10 h e c ta re şi cel care nu a j u n ­ c e p u tu l a n u lu i : „ C o n c e n tra te ­
zo o teh n ice sâ nu fie p e rtu rb a t, ge la m a tu rita te , se b a te pasul le d e fic ita re d in b a la n ţă se cale fe ra tă p e n tru e fe c tu a re a în p e rio a d a c în d tim p u l d e v i­ rea p e ric o lu lu i şi lipsa de
«ar p ro d u c ţiile sâ sporească pe loc. T o v a ră ş u l Io a n Co- in b u n e c o n d iţiu n i a tra n s ­ ne c o m p le t n e fa v o ra b il, c în d s u p ra v e g h e re şi c o n tro l din
v o r c u m p ă ra , iar restul n u tr e ­ p o rtu lu i. C u p ă re re de râu v o r cădea ploi şi zăpezi, ca re p a rte a p e rs o n a lu lu i m e d iu
s im ţito r. L a c o o p e ra tiv a a g ri­ cre an u , p re ş e d in te le co o p e ra ­
colă d in O râ ş tie s-au lu a t cu tiv e i. m o tiv a că slabele re a ­ ţu r ilo r ce nu a ju n g se v o r s u b ­ vă s p u n e m că u n ită ţile a m i n ­ v o r în g re u n a lu c r ă r ile in p ă ­ te h n ic şi ingin eres c.
m u l t t im p in u r m ă u n c ie m ă ­ liz ă ri la acest ca pitol s-a r d a ­ stitu i cu su c u le n te re a liz a te tite au ră m a s n u m a i cu a s i­ d u re şi în fa b ric ile de c h e ­ C a u r m a r e a n e re s p e c tâ -
d in p o r u m b în c u ltu r a d u b lă "
su ri in această d irecţie. Este şi to ra fa p tu lu i că to v a ră ş ii de P re v e d e re a a fost bu n ă . d a r g u ră ri. A ceasta p e n tru că restea. cu m se v o r a c h ita fo­ rii n o r m e lo r de ' teh n ică a
e x p lic a b il d e o a re c e u n ita te a la c o n siliu l a g rico l ra io n a l au n u s-a în s ă m in ţa t nici un bob D . R . E T . I . L H u n e d o a r a — D e ­ re s tie rii faţă de noi ?“ s e c u rită ţii m u n c ii, la I. M .
d e ţin e a p ro a p e 500 b o v in e , d in d iv iz a t c o m b in a e x is te n tă in de p o ru m b în m iriş te . N u s-a va din total de 34.000 b u c ăţi C o m e n ta r iile sîn t de prisos. B a r z a au fost a p lic a te pes^
ca re 200 voci şl ju n in c i, 2.100 u n ita te la c o o p e ra tiv a agricolă în c e p u t n ic i -m ă c a r îr.s ilo za re a . tra v e rs e n o r m a le p e n tru c a ­ C o n d u c e re a D . K E . T f . L . şi te 900 s a n c ţiu n i în acest. an.
oi şi 3.600 păsări. F ă c in d însă d in P riv a z, de m a i b in e de o c o n d u c e r ile în Ir e p r in d e i ilor O a re p e n tru p re v e n ire a şi
p o r u m b u lu i şi a ri 1 to r res turi lea fe ra tă c o n tra c ta te pe trei
o a n a jiz â a m o d u lu i în care a lu n ă . D e a tu n c i se p ro m ite m e ­ vegetale e x is te n te in u n ita te fo re s tie re O râ ş tie , P e tro ş a n i şi re d u c e re a n u m ă r u lu i de
fost e c h ilib ra tă b a la n ţa f u r a ­ reu că o să fie ad usă înap o i. In t r - o a s em en e a s itu a ţie este trim e s tre ne -a liv r a t în opt H u n e d o a r a nu s -a u p re o c u p a t a c c id e n te sînt necesare n u ­
je ră se constâtâ u n e le d e fi­ A şa stînd lu c ru rile , este n e ­ ş! n o rm a l ca b a la n ţa de n u tr e ­ lu n i n u m a i 16.000 de b u c ă ţi. în d e a ju n s de ac h ita re a o b lig a ­ m a i s a n c ţiu n ile ? C r e d e m că
cite im p o rta n te de n u tre ţu ri. cesară o o r ie n ta r e m a i b u n ă ţiilo r c o n tra c tu a le faţă de u n i­ nu ! D e p a rte de a nega ro­
ţu ri sâ r ă m în â in c o n tin u a re O a re în tr -o lu n ă v o r p utea fa ­
L a fîn u ri s-a p re v ă z u t in iţia l d in p a rte a c o n s iliu lu i ag rico l d e fic ita ră la c a p ito lu l s u c u le n ­ tatea a m in tită , deşi a v e a u c o n ­ lul e d u c a tiv al s a n c ţiu n ilo r
un necesar de 800 tone şi s-a în «direcţia s p r i jin ir ii acestei te. D a c ă a r fi n u m a i aici de­ ce ce n -a u fă c u t în o p t lu n i ? d iţii. S -a u lu a t a n g a ja m e n te , in p re v e n ire a şl re d u c e re a
s ta b ilit că pot fi as ig u ra te 648. u n ită ţi p e n tru e c h ilib ra re a b a ­ ficite, d a r şi la f în u r i ex istă V o r p u te a liv ra î n t r e p r in d e r i­ s-a u fă c u t p ro m is iu n i, d a r a c c id e n te lo r, este necesar sâ
L a da ta de 15 s e p te m b rie e ra u la n ţe i fu ra je re . D a c ă la c a p i­ în stoc m a i p u ţin de 150 to ­ le fo re s tie re O râ ş tie . P e tr o ­ se m u n c e a s c ă m a i m u l t şi
strîn se in ju r u l fe rm e lo r de to lu l f în u r i c a n tită ţile ne ce­ ne n u tre ţ. A ş a d a r la co ope­ şani şl H u n e d o a r a re s ta n ţe le tra v e rs e le nu s-au e x p e d ia t. m a i b in e cu f'e c a re om în
a n im a le d o a r 480 tone de fî- sare n u pot fi a c o p e rite în în ­ C it tim p va m a i d u r a acest p arte, sâ se în tă re a s c ă o-
ra tiv a a g ric o lă din S p in i tre ­ pe c a re n u le -a u liv r a t p în â
n u ri. M a i e x is tă ceva c a n ti­ tre g im e . p e n tru s u c u le n te e x is ­ lu c ru ? C u a n g a ja m e n te şi p ro ­ p ln ia de m a să îm p o t r iv a a­
bu ie lu a te m ă s u ri g ra b n ic e şi
tăţi de otavă, d a r cu acestea tă s u fic ie n te rezerve . P e u n e ­ a c u m ? N o i a m d o ri, dq r n u -l c e lo ra care nu în ţe le g sau
e fic ie n te de s u b s titu ire a f u ­ m is iu n i n u se poate, re a liz a
b a la n ţa f în u r il o r n u se poate le p a rc e le p o r u m b u l n u a j u n ­ ra je lo r ce lipsesc. în c ă în a in te m a i c re d e m fiin d c ă n e -a u r ă ­ p la n u l la trav erse . Aşa că, vă nu v o r sâ în ţe le a g ă câ
e c h ilib ra . ge la m a tu r ita te a d e p lin ă şi e de in tra re a a n im a le lo r in p e ­ m as d a to ri cu 4.500 tra v e rs e , n o r m e le de s e c u rita te a
In ce p riv e ş te s u c u le n te le b in e sâ fie in s ilo zat. D e la r u g ă m to va răş i d ire c to ri ing. m u n c ii s în t o b lig a to rii şî nu
C o o p e ra to rii d in b rig o d a le g u m ic o lă de la C .A .P . C u n ţa , rio a d a de s la b u la ţie S p u n e m şî in an u l 1966. C u n o s c ln d fa c u lta tiv e . Se p oate a ră ta
re c o lte a ză le g u m e le p o n tru liv ra re . s-a fă c u t, de as em en e a, p rea sfeclă r â m în colete, de la v a r ­ aceasta în tr u c ît pîn â a c u m râ u l obicei al ce lo r trei u n i­ D a v id M o cu le sc u , ing. N ic o la e c o n c re t fie c ă ru i m u n c ito r
F o to : L T E R E K p u ţin . F a ţă de cele 1.711 to n e ză fr u n z e etc. R e s tu rile v e g e ­ c o n siliu l de c o n d u c e re nu a B â d ic â , ipg N ic o la ie T o d o r ş l
ta le pot lu a calea s ilo zu lu i. în tre p rin s , în a fa ră de s lrîn - tă ţi. ne -a rn a d re s a t în c ă d in 17 pe în ţe le g e re a ş! lim b a j u l
D a r p re o c u p ă rile în această d i­ Ing. G h e o rg h e O rv a s sâ treceţi său, care este p re ţu l p lă tit
gerea fîn u r ilo r , nici o m ă s u ră m a r tie to v a ră ş u lu i M o c u le s c u
re c ţie lasă de d o rit. ca re să d uc ă la a s ig u ra re a în D a v id , d ire c to r la D . R . E T . I . L , pe re c e p ţie şi sâ re ţin e ţi a­ de el şl fa m ilia sa, de în ­
. URMĂRI * URMĂRI DIN PAGINA I • URMĂRI* T o t d e fic ita ră se, p re z in tă în tre g im e a c a n tită ţilo r n u ­ ceasta. Şi n u n u m a i sâ r e ţ i­ tr e p r in d e r e şl de ec o n o m ia
b a la n ţa fu r a je r ă şi la coope­ p e n tru a lu a m ă s u ri de r e m e ­ n a ţio n a lă în cazul a c c id e n ­
tre ţu ri p la n ific a te . n eţi, d a r sâ lu a ţi şi m ă s u ri
ra tiv a a g ric o lă d in S p in i. A îci, d ie re a s itu aţie i. A m p r im it tării.
ţe tre b u ie s o lu ţio n a tă în t r - u n p e n tru cele 200 de b o v in e şî In g . A . P O T O P E A p ro m is iu n i, d a r tra v e rs e nu. o p e ra tiv e p e n tru re a liz a re a in ­
Cercetarea ştiinţifică-la m o d cu to tu l deosebit. C u te g ra lă a o b lig a ţiilo r c o n tra c ­ In g . N IC O L A E Z A V O IA N U
s p rijin u l c o n d u c e rilo r u n ită ţi­
lo r econom ice, co m is ia re g io ­ tu a le fa ţă de b e n e fic ia ri. a c tiv is t e l C o m ite tu lu i
re g lo n e l d e p a rtid
c o m p le ta fo n d u l
n a lă poate
nivelul cerinţelor actuale! d o c u m e n ta r şi crea un sistem CALITATEA SLABA SE L . D E M E T E R
in fo r m a ţio n a l o p e r a tiv
ad ec­
v a t şi b in e pus la p unct, a c ă ­
C o m is ia de c o o rd o n a re s ă ‘ u r ­ cu rg d in p r o g ra m u l u n ita r al r u i n e ces itate se im p u n e .
c e rc e tă rii ş tiin ţific e este con­ E fic ie n ţa c e rc e tă rilo r este
m ă reas că cu m a i m u ltă g r ijă NAŞTE DIN NDiSCIPLIMĂ
fe lu l în care este folosită b a ­ d iţio n a tă însă de c a d re le de c o n d iţio n a tă în b u n ă p a rte de
za m a te r ia lă e x is te n tă , d e zv o l­ cercetare. P rin u rm a re , a tra ­ o p e r a tiv ita te a cu care se a p li­
ta re a ei în d e p lin ă co n co r­ gerea în m u n c a de c e rc e ta re că în p ra c tic ă re z u lta te le ob ­
d a n ţă cu n e v o ile p ro d u c ţie '. a u n u i n u m ă r cit m a i m a r e de ţin u te , c a p ito l la care, aşa Se sp une că te n u l fa c e m u ­ d e fic ie n ţe de .e x e c u ţie : g r i­ însă a b a te rile c a lita tiv e d e v in
s p ecialiş ti d in se ctoa rele de d u p ă c u m a m a r ă ta t rr.ui sus,
O r. a v e m în re g iu n e c a zu ri zica. P a ra fra z â n d această zicală, la je le m e ta lic e de pe casa scării im in e n te in astfel de situaţii.
cînd m ijlo a c e le m o te i iale (la ­ p ro d u c ţie , s p e c ia liza re a şi p e r­ u n e le în tr e p r in d e !” sînt d e fi­ a m p u te a s p u n e că în c o n s tru c ţii n -a u fost a n c o ra te în ra m p ă C o n s ta tă m , câ o r i- de cîte
b o ra to a re le In s titu tu lu i de fe c ţio n a re a lo r tre b u ie să con­ citare. O r, fa p tu l că d in c o m i­ to n u l c a lită ţii lu c r ă r ilo r în c e­ c p n fo rm p ro ie c tu lu i, c îte v a to­ ori se e fe c tu e a ză c o n tro a le pe
m in e . cele de la U .M . C u g ir, s titu ie o s ilă p re o c u p a re de sia de c o o rd o n a re fac p a rte pe cu în c e p u tu l, adică, cu lu ­ c u ri de fe re s tre nu fost de­ acelaşi ş a n tie r, g re ş e lile o d a ­
C. .S H u n e d o a r a şi alte la b o ­ im p o r ta n ţă m a jo ră . Ia r, in a- sp ecialiş ti cu .m u n c i de răs­ c ră rile de re zis te n ţă . P re c iz ă m m o n ta te d u p ă fin is a re a b lo c u ­ tă s e m n a liz a te r.e re p e tă de la
ra to a re u z in a le ) nu sîn t s u fi­ ceastâ dire cţie , de m a re a j u ­ p u n d e re in u n ită ţile de p r o ­ acest lu c ru p e n tru că m u lţi lu i fiin d c ă au fost f ix a te in ­ un blbc la o ltul. A sta d o v ed e ş­
c ie n t folosite de c ă tre co lec­ to r pot fi c a d re le d in in s ti­ ducţie, tre b u ie sâ c o n stitu ie o d in e x e c u ta n ţi îl trec cu v e ­ corect, pe a lo c u ri te n c u ia la la te câ su gestiile c a re se d au
tiv e le de c e r c e tă to r i.. O a s e m e ­ tu te le de în v â t ă m în t su p erio r. p rim ă g a ra n ţie a lic h id ă rii d e rea, m iz în d pe fa p tu l că f i ­ ta v a n e a depăşit cu 1-2 cm . sîn t nesocotite, câ n ici m a is tru l
nea p ra c tic ă co n d u ce la ris ip ă D o c u m e n ta r e a şt in fo rm a re a te n d in ţe lo r de tă ră g ă n a re - şi n is a je le vo r ascun de cu s ig u ­ p re s c rip ţiile d in p roiect. E ­ în c a u ză şi n ici m u n c ito r u l ca­
de fo n d u ri p rin p ro c u ra re a de te h n ic o -ş tiin ţific ă c o n trib u ie nesocotire a tu tu r o r m ă s u r ilo r ra n ţă n e g lije n ţe le , u n e o ri c h ia r x e m p le le m a i p at c o n tin u a . re e fe ctu e ază g reşit o astfel de
a p a ra tu ră şi u tila je s im ila r e în în m a re m ă s u ră la b u n a des­ şi p r o p u n e r ilo r utile. M a i m u lt n e în d e m în a re a . A m în faţă " D e ce a p a r as em en e a d e fi­ o p e ra ţie nu ţin cont de in d ic a ­
m a i m u lte u n ită ţi ş.a.m.d. O fă ş u ra re a a c tiv ită ţii d e c e r­ d e c ît atît. o rg a n e lo r şi o r g a n i­ c a rn e tu l de în s e m n ă r i ziln ic e, c ie n ţe ? C a re s în t fa c to rii ce ţiile ce se d a u E ste u r m a r e a
da tă cu aceasta, este necesară cetare. S p re d e o sebire de alte z a ţiilo r de p a rtid , c o n d u c e ri­ c a re c u p r in d e c îteva no ta ţii le g e n e re a ză ? P rin n a tu ra c e r -' firească a lipsei de c o n tro l e­
u r m ă r ir e a p e rs e v e re n tă şi im ­ re g iu n i, u n d e ex is tă în m a i lo r în tr e p r in d e r ilo r , )e re v in e fă c u te la un re c e n t c o n tro l e­ c e tâ rilo r şî v e r ific ă r ilo r noas­ x ig e n t in c e p în d de Io şeful de
p u ls io n a re a re a liz ă r ii r itm ic e m a r e m ă s u ră c e n tre u n iv e rs i­ s a rc in a de m a re ră s p u n d e re fe c tu a t Ia b l o c u r l e glisan te ce tre am a ju n s la c o n c lu zia că echLpâ şi c o n tin u în d ch iar
u p la n u lu i de in v e s tiţii p e n tru tare , b ib lio te c i şi in s titu te de a crea c o n d iţii o p tim e des­ se e x e c u tă în V a le a J iu lu i. în m a jo r ita te a c o v îrş ito a re a pîn ă la şeful de ş a n tie r
ş tiin ţă şi d e s e rv ire a ei. s p ecializate , in re g iu n e a noas­ fă ş u ră rii şi a p lic ă rii în p r o ­ T r e c peste fa p te le p o zitiv e c a z u rilo r nu e v o rb a de in ­ Şi. în sfinţit, u ltim a ca uză
R e a liz a re a s a rc in ilo r ce d e ­ tră, satisfacerea acestei c e rin ­ d u c ţie a c e rc e tă rii ş tiin ţific e . şi voi în c e rc a să m ă r e fe r la c o m p e te n ţă 'p ro fe s io n a lă , de im p o r ta n tă ca re p e rm ite a p a ­
cîtc v a a n o m a lii ce persistă. slabă c u n o aş tere a m eseriei. riţia a b a te r ilo r c a lita tiv e re ­
L a d a ta c o n tro lu lu i, blo c u l I P r im a şi cea m a i im p o rta n tă zu ltă din g ra b a p e n tru r e a li­
era g lisat p în â la n iv e lu l al cauză re zid ă d in n e a s ig u ra re n zarea u n o r c a n tită ţi cîl m a i
d iţi aici să ad u c ă un e le m e n t unei asistenţe te h n ic e pe p a r­ m a r i de p ro d u c ţie . F e n o m e n u l
nOu. n e in tîln rt p în â a c u m , în Interferenţe istorice şaselea In n o a p tea de 30 a u - '
p e isa ju l c ro m a tic al stră zii gust g lis a re a s-a în tr e ru p t cu rsul tu tu r o r fa ze lo r de e x e ­ se co nstată m a i ales în ş a n tie ­
D in tr e e d ific iile noi, m e n ite sâ brusc, c o n tra r in d ic a ţiilo r te h ­ cuţie. M a iş tr ii acestor b lo c u ri rele a c ă ro r a c tiv ita te se des­
as ig u re b u n a d e s fă ş u ra re a ac­ nolo gice de lu c ru . D e ce ? F i­ (C im e n ti Iacob, Io n N a n u . Z i- făşoară sinuos, n e ritm ic . D eci
tiv ită ţii sociale şi c u ltu r a le a de a o m în â de a ju to r la lu c r ă ­ r e m a rc a b ilă , s în t în m ă s u ră sâ in d c ă o a m e n ii d in ec h ip a de g rea N ic o la e , S im io n B ctea, ca u ze le u ne i p ro d u c ţii de sla­
lo c a ln ic ilo r. în a fa r a ce lor 154 r ile de t u r n a r e a fu n d a ţie i v i­ d o v edească s tră d a n ia c o o p e ra ­ fie ra ri-b e to n iş ti condusă de M ih a i Popescu şi G rig o re C o ­ bă c a lita te izvorăsc d in însăşi
case noi c o n s tru ite in u ltim ii ito a rei şcoli. E x is tă în gestul to rilo r pe d r u m u l m e re u ascen­ G h e o rg h e C iu re a s-au îm b ă ta t v rig — a m in tiţi in o rd in e a s u b ie c tiv ita te a a c tiv ită ţii p e r­
doi ani, în p r im u l r in d nu t r e ­ acesta ceva a d in e om enesc, in d e n t a I a v u ţie i şl b u n ă s tă rii, (a f o s t ' z i de s a la riu ) şi n -au e x e m p le lo r d ale), fa p te le c o n ­ s o n a l u l u i te h n ic şi m u n c ito ­
b u ie tre c u t cu v e d e re a d is p e n ­ m ă s u ră sâ a ru n c e o lu m in ă la tâ -le : ,2.628.643 lei, v e n itu l m a i v e n it la lu c ru . F a p tu l în fir m ă a fiu n a ţia , n u as ig u ră a­ resc. U it în d câ o rg a n u l C . T C .
sa ru l m e d ic a l de tip u rb a n , c la ră , lă m u r ito a r e a s u p ra p o ­ bănesc al c o o p e ra tiv e i pe a n u l sine a g e n e ra t şi c îte v a conse­ sistenţa te h n ic ă necesară pe nu poate fi p re z e n t peste tot,
c o n s tru it p rin c o n trib u ţia v o ­ t e n ţia lu lu i lă u n tr ic al o a m e n i­ 1966, şi 3.610.000 lei c it se p r e ­ c in ţe : b e to n u l s-a în t ă r it pe loa te fa z e le f lu x u lu i de e x e ­ c o n d u c e rile de ş a n tie re nu se
lu n ta r ă băn ea sca a c e tă ţe n ilo r lo r de azi, — g a ra n ţie şi în a ­ co n izează a fi ve n itu l' bănesc cofrag, la m işca rea u t ila ju lu i cuţie. P re o c u p a ţi de re z o lv a ­ dovedesc s u fic ie n t de e n e rg i­
şi a c ă ru i d a re în fo lo s in ţă s-a celaşi t im p m e s a j în c h in a t în 1970. de tu r n a r e s-au pro d u s a n tr e ­ rea p ro b le m e lo r c u re n te , uită ce în Aplicarea u n o r m ă s u ri de
în f ă p t u it a m il acesta. U n m e ­ fa p te lo r v iito a re S -a r m a i p u ­ Z ă b o v in d a s u p ra acestor c i­ n ă ri, a fe c tîn d astfel însămi p a r ­ câ u n a d in s a rc in ile p r in c ip a ­ în d r e p ta r e a situ aţie i. E un
dic specialist p e n tru a d u lţi, un tea sp u n e î?icâ m u lte a lte lu ­ fre g în d u l ţi se în to a rc e c ă tre tea de re z is te n ţă a lu c ră rii. le de s e rv ic iu este v e rific a re a p u n c t de v e d e re greşit, caro
a ltu l p e n tru co pii, u n m e d ic c ru ri, dovezi de n e tă g ă d u it a în c e p u tu l v e a c u lu i tre c u t c în d L a b lo c u l F 3 din V u lc a n , în şi în d r u m a r e a ex e c u ţie i. Ei u ­ tre b u ie e lim in a t d in op tic a
sto m atolog, un te h n ic ia n d e n ­ h ă rn ic ie i şi s p iritu lu i gos p o d ă­ la 5 iu lie 1820 în T e iu ş a în c e ­ u r m a g lis ă rii, tre b u ie să se ne o ri, lasă ca lu c ru rile sâ se ce lo r ca re cad în tr -o as em en e a
ta r şi 4 s u ro ri a s ig u ră în noul resc al o a m e n ilo r d in această p u t c o n s c rip ţia u r b a ria lâ şi re v in ă cu re m e d ie ri. M o d u l d e sfăşoare in voie, m iz în d eroa re. C a lita te a e x e c u ţie i se
local, în c o n d iţii m o d e rn e , a­ .a şezare şi n e g în d im la c o n ­ c în d se p re c iz a că in a fa r a z i­ defectuos in care s-a tu rn a t doar pe co n ş tiin c io zita te a m u n ­ h o tă ră şte n u m a i pe şa n tie r, zi
sistenţa m e d ic a lă a p o p u la ţie i. s tru c ţia p o d u lu i de pe v a le a le lo r p re s ta te pe m o ş iile d o m ­ b e to n u l a p ro d u s r u p t u r i de cito rilo r. $ i re z u lta te le se văd de 2i şî ceas de ceas. D e aceea
$ i tot p rin c o n trib u ţie v o lu n ­ G e o a g iu lu i. la re n o v a re a sălii n ilo r „N o i (io b a g ii d in T e iu ş d ia fra g m e , ca re u lte rio r, re ­ C h ia r dacă co nstată a b ateri este necesar să se ia m ă s u ri
tară, Desle c itâ v a v r e m e o nouă c in e m a to g r a fu lu i, la n o u l m a ­ n.n.) d in tot fe liu de ro a d e la c la m ă e fe c tu a re a u n o r p lo m ­ c îteo d a tă. le trec cu vedere a, h o tâ rîte de în tă r ir e a asiste n ­
şcoală îşi v a desch id e p o rţile g a zin de co n fecţii, la v iito ru l D o m n i d â m d i j m ă u rb a rits e a s - c re zîn d câ p ot scăpa u n o r c o n ­ tei tehn ice, de v e r ific a r e a ca­
p e n tru cele m a i tin e re v lă s ta ­ re s ta u ra n t cu terasă, la v i it o ­ c5 nu la a lţii, d in g n u , c u c u ­ be. N ic i b a te rea b e to n u lu i în tro a le u lte rio a re . D in t r - o astfel lită ţii lu c r ă r ilo r pe faze de e­
re ale c o m u n e i, a s ig u rîn d u -le ru l c o m p le x de d e s e rv ire m e ş ­ ruz. ovăz, a la c şi d in v in care c o fra je nu s-a fă c u t cu ră s ­ de p ra c tic ă a m a iş tr ilo r se x e c u ţie şi de îm b u n ă tă ţir e a
c o n d iţii im p re s io n a n te , p e n tru teşugărească şi la v iito r u l p a ­ are vin , d in 10 una. F ă ră de p u n d e re şi de aceea t u r n a ­ naşte in d is c ip lin a tehn o lo g ic ă: d is c ip lin e i tehn ologice. F a p t
o însuşire? te m e in ic ă a cu n o ş­ la t a l poştelor, d a r noi ne o­ acestea d â m cîte o g ă in ă de rea s-a făc u t în s tra tu ri neu- una scrie în proiect, alta ce se p oate re a liz a n u m a i
tin ţe lo r şi în v ă ţ ă m in t e lo r — p r im aici, nu în a in te , însă, de C ră c iu n şi 10 ou ă to a tă gazda", n ifo im e . D u p ă astfel de a b a ­ se e x e c u tă ' L u c r ă to r ii n e fiin d p r in t r - o c o n ju g a re fru c tu o a s ă
p reţios scut şi h ra n ă pe c ă r ă r i­ a re lie fa r e a liz ă r ile în s e m n a te şi c u m este fires c e m o ţia te te ri c a lita te a d e v in e in e v ita b il s u p ra v e g h e a ţi fac ceea ce cred a a c ţiu n ilo r c o n d u c e rilo r şa n ­
le v ie ţii. Şi aici a r tre b u i să pe ca re ţă r a n ii co o p e ra to ri din c u p rin d e fie rb in te , eg ală în m e d io c ră , ia r re fa c e rile spo­ ei de c u v iin ţă sau, m a i precis, tie re lo r cu cele ale p e rs o n a lu ­
ne o p rim la gestul p e n s io n a ru ­ T e iu ş le -a u o b ţin u t în u ltim ii faţa fa p te lo r de azi ale o a m e ­ resc costurile. ceea ce co n sid e ră câ este m a i lui C .T C ,
lui Iu l iu S tro ia pe care, cu an i. P e n tru aceasta ne v o m o ­ n ilo r de aici, fa p te n e g ră it de B lo c u l A 0 d in L u p e n i sc a­ In g R O M U L U S G R O Z A 1
loţ.i cei a p ro a p e 73 de ani ai p ri d o u r la două c ifre , c a re au în s e m n a te , n e g ră it de f r u m o a ­ p ro p ie de p re d a re . R e ţin a­ s im p lu şi le uşurează a c tiv i­ şefut s e rv ic iu lu i C .T .C . la L a I.M . B arza, d u p ă ieşi
săi, nu l-a „răbdat*' in im a sâ nu în s c h im b o p u te re de sugestie se. tenţia în m o d n e p lă c u t cîteva tatea. D e cele m a i m u lte ori T R .C , H u n e d o a r a poposesc în triaj*. ea d in s u b te ra n , va g o n e tele
F o to : V . O N O IU