Page 92 - Drumul_socialismului_1967_09
P. 92

Răspunde




           învăţămîntul  eco­



           nomic  cerinţelor



           producţiei ?



             Din  cei  peste  13 OOO  cursanţi  din  formele  învâţâmî'ntului  de
           partid  din  oraşul  regional  Hunedoara,  circa  5.000  sint  numai
           în  combinatul  siderurgic.  Aproape  2.000  dintre  aceştia  sînt
           cuprinşi  în  formele  de  învâţâmînt  cu  caracter  economic.
             Problema  dezvoltării  şi  diversificării  acestor  forme  ale  în-
           vâţămîntului  de  partid,  râspunzînd  sarcinilor  sporite  puse  de
           documentele de partid in  faţa  propagandei,  a  constituit obiec­
           tul  mesei rotunde organizate de  redacţia  ziarului  .Drumul  so­
           cialismului',  împreună  cu  Cabinetul  orăşenesc  de  partid  Hu­
           nedoara,  cu  propagandişti  cu  experienţă  şi  secretari  ai  unor
           comitete  de partid.                                                                                                                                   tntllnirl                      Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu
           Creşterea  numărului  de  cercuri,                                                                                                                     tu  tineretul

                                                                                                                                                                    In  mai  multe  oraşe  ale
           cerinţă  a  activităţii  economice                                                                                                                     regiunii,  membri  ai  Birou­  a  primit  pe  ambasadorul Suediei
                                                                                                                                                                  lui  Comitetului  regional  de   Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,   diei  la  Bucureşti,  Olof  Gustav
            „Cu  ani  în  urmă,  din  dezbaterile cercurilor  de economie,  au                                                                                    partid  s-au  întilnit  cu  ti­  secretar  general  al  Comitetu­  Bjurstrom,  în  legătură  cu  ple­
           pornit  multe  iniţiative  preţioase  —  arăta  tov.  Gheorghe  Cis-                                                                                   neretul  din  întreprinderi.   lui  Central  al  Partidului  Co­  carea  sa  definitivă  din  .Româ­
           maş  —  secretarul  comitetului  de  partid  de  la  furnalele  2-6.                                                                                   La  I.M.  Barza,  000  de  ti­  munist  Român,  a  primit   în   nia.
           Printre acestea,  iniţiativele  privind  reducerea consumului spe­                                                                                     neri  au  urmărit  cu  viu  in­  audienţă  miercuri,  27  septem­  Primirea  s-a  desfăşurat  în-
           cific  de  cocs  şi  sporirea  capacităţii  de  încălzire  a  cauperelor                                                                               teres  expunerea  tovarăşului   brie,  pe  ambasadorul  extraor­  Ir-o  atmosferă  cordială,
           s-au  bucurat  de  interesul  furnaliştilor.                                                                                                           Gheorghe  Călin,  membru  al   dinar  şi  plenipotenţiar  al  Sue­       *  (Agerpres)
            Documentele  Congresului  al  IX-lea  şi  ale  plenarei  din  de­                                                                                     C.  C.  al  P.C.R.,   prim-se-
          cembrie  a  C.C.  al  P.C.R.  ne-au  pus  in  faţă  sarcini  sporite.                                                                                   cretar  al  Comitetului  regio­
           Folosirea  raţională  a  utilajelor  de  la  furnale,  existenţa  unor                                                                                 nal  de  partid,  despre  poli­
          deficienţe  în  exploatarea  utilajului  care  au  generat  avarii                                                                                      tica  externă  a  partidului  şi   Preşedintele  Consiliului  de  Stat
          obligă  la  descoperirea  cauzelor şi  consecinţelor economice  ale                                                                                     statului  nostru.   Expuneri
          acestora.  Tematica  cercului  care  dezbate  problemele  econo­                                                                                        pe  aceeaşi  temă  au  ţinut  şi  >
          mice,  întocmită  cu  concursul  propagandiştilor,   urmăreşte                                                                                          ceilalţi  membri  ai  biroului   a  primit  pe  ambasadorul  Suediei
           tocmai  aceste  aspecte'.                                                                                                                              Ia  întilnirile  cil  tineretul :
            Organizarea  de  noi  cercuri  care  să  dezbată  probleme  eco­                                                                                      la  Sebeş  tovarăşul  loachim   Preşedintele  Consiliului  de   La  întrevedere,  care  s-a  des­
           nomice  concrete,  s-a  impus  cu  necesitate  şi  la  secţiile  lami­                                                                                                             Stat  al  Republici'  Socialiste
           noare,  O.S.M.,  investiţii,  turnătorie.  In  acest  an,  Ia  cererea                                                                                 Moga,  la  I/Upeni  tovarăşul   România,  Chivu  Stoica,  a  pri­  făşurat  într-o  atmosferă  cor­
           organizaţiilor  de  bază  au  Juat  fiinţă  încă  10  asemenea  cer­                                                                                   Nicodim  Roşea,  secretari  ai   mit  miercuri  la  amiază   pe   dială,  a  fost  de  faţă  George
           curi  iar  numărul  cursanţilor  a  crescut  faţă  de  anul  trecut                                                                                    Comitetului   regional   de                               Macovescu,   prîm-adjunct  al
           cu  peste  400.                                                                                                                                        partid,  Ia  Cugir  tovarăşul   ambasadorul  Suediei  la  Bucu­
                                                                                                                                                                  Ion  Sirbu  şi  la  Deva  tova­  reşti,  Olof  Guslav  Bjurstrom,   ministrului  afacerilor  externe.
                                                                                                                                                                  răşul  Ion  Lungu,  şefi de sec-,   cu  prilejul  plecării  sale  defi­
           Adaptarea  studiului  la  varietatea                                                                                                                   ţie  Ia  Comitetul  regional  de   nitive  din  ţară.                     (Agerpres)
                                                                                                                                                                  partid.
                                                                                                                                                                   întilnirile  au  fost  urmate
                                                                             In  secţia  ridicători  hidraulici  de  la  U.M.  Cugir  lucrează  lăcătuşii  montori  Teodor  Vasiu
           preocupărilor  cursanţilor                                     şl  Emilian  Sterca,  din  fotografia  de  mai  sus.  Cei  doi  lăcătuşi  depăşesc  planul  lunar  la  toţi   de  spectacole  artistice  şi  fil­  Sosirea  unei  delegaţii  a  Partidului
                                                                          indicatorii,  menţinîndu-se  evidenţiaţi  în  întrecerea  socialistă  lună  de  lună.  •  me  documentare  legate  de
            Inginerul  Emeric  Drăgan,  şeful  sectorului  coordonări,  rela­                                                              Foto :  V.  ONOIU      viaţa  şî  activitatea  tinere­
          ta  :  „In  ţările  cu  economie dezvoltată,  în  planificarea  şl  orga­                                                                               tului.                        Socialist  Democratic  din  Japonia
          nizarea  producţiei  şi  folosirea  forţei  de  muncă  în  sectoarele
           de  întreţinere  se  manifestă  o  tendinţă  nouă :  centralizarea
           întreţinerii  pe  întreprindere.                                                          Investiţiile  anului  1967—realizate  integral!                                            Miercuri  a  sosit  în, Capitală   al  P.C.R.,  preşedintele   Marii
            Râspunzînd  acestei  cerinţe concrete,  a  organizării  ştiinţifice   CU  PLANUL  PE  9                                                                                           o  delegaţie  a  Partidului  Socia­  Adunări  Naţionale,  Manea  Mă-
          a  producţiei,  valabilă  şi  pentru  combinatul  nostru,  am  or­                                                                                                                  list  Democratic  din   Japonia,   nescu,  membru  supleant al  Co­
          ganizat  cursul  cu  inginerii  şefi  adjuncţi  de  secţie,  care  răs­                                                                                                             condusă  de  Eki  Sene,  deputat,   mitetului  Executiv,  secretar  îl
           pund  de sectoarele de întreţinere  a  agregatelor.  In  dezbaterile   luni  Îndeplinit                                                                                            preşedinte  al- Comitetului, pen­  C.C.  al  P.C.R.,  Ion  Pas.  mem­
           libere,  care  urmează  expunerilor  pe  teme  concrete  economice                       SACUL  CU  PROMISIUNI  ESTE  PLIN.                                                        tru  afaceri  externe  al  parti­  bru  al  C.C.  al  P.C.R.,  Ghizela
          ce  privesc  munca  de  întreţinere  în  toate  secţiile,  se  realizea-'   C .  S .  H u n e d o a r a                                                                             dului.  Din  delegaţie  mai   fac   Vass şi  Ion  Iliescu,  şefi  de  sec­
          zâ  un  schimb  de  experienţă  util  şi  se  analizează  concret  efi­                       V                                        A                                            parle  Ryosaku  Sasaki,  depu­  ţie  la  C.C.  al  P.C.R.
          cienţa  muncii  de  întreţinere  în  întregul  combinat'.       In  cursul  zilei  de   ieri,                                                                                       tat,  preşedinte' al  Comitetului             (Agerpres)
            In  combinatul  siderurgic  are  loc  nu  numai  creşterea  numă­  colectivul  Combinatului  si­  MASURILE  CINO  VOR  URMA?                                                      pentru  Dietă, .Kanji,  Okazawa,
          rului  de  cercuri,  ci  şi  diversificarea  acestor  forme  la  diferite   derurgic  Hunedoara  a  con­                                                                            deputat,  preşedinte  al  Comi­
          nivele  şi  specialităţi  de  pregătire.  Cele 3  forme  ale cursurilor   semnat  un  important  suc­                                                                               tetului  pentru  tineret  şi  stu­
          cu  inginerii  cuprind  cursul  cu  inginerii  şefi  de  secţie,  cursul   ces :  îndeplinirea  integrală   Pentru  anul  în  curs,  Uzinei   nr. 3,  bateria a  Il-a şi  achiziţio­  feslat  toată  atenţia,  cu  terme­  denţi,  Roo  Watanabe,  secretar   Acord  fntre
          cu  inginerii  adjuncţi  şi  7  cercuri  cu  inginerii  din  secţii.  Pen­  a  sarcinilor  de  plan  la  pro­  .Victoria'  din  Câlan  i-au  fost   narea  a  0  vagoane  siderurgice.  ne  contractuale  la  care  s-a  lu­  al  Departamentului  internaţio­
          tru  muncitori,  maiştri  şi  tehnicieni,  alături  de  cursurile  şi   ducţia  valorică,  globală  şi   alocate  însemnate  fonduri  de   .Planul  nostru  de  construc-   crat  cu  ţîrîita  şi,  în  sfirşit,  al­  nal,  şi  Kaoru  Yosano,  secretar
          cercurile  care  studiază  problemele  economice  ale  întreprin­  marfă  pe  primele  9  luni  ale   investiţii  din  totalul   cărora   ţii-mentaj,   ne  spunea   ing.   tele  care  nici  măcar  nu  s-au   al  delegaţiei.  România şi Olanda
          derii,  din  anul  trecut,  învăţămîntul  de  partid  cu  profil  eco­  anului.  îndeplinirea  ritmi­  numai  partea   de  construcţii-   Petru  Dănescu,  şeful  serviciu­  început.   ....   .  La  sosire,   pe   aeroportul
          nomic  a  mai cuprins şi  şcoala  uzinală  —  secţia  economică.  In   că  a  sarcinilor  şi  respecta­  montaj  reprezintă  aproape  19   lui  investiţii,  este  realizat  în     Bâneasa,  au  fost  de  faţă,  to­  La sediul  Ministerului Trans­
          cadrul  ei,  pe  lîngă  lecţiile  cu  caracter  economic  care  au  pon­  rea  zilnică   a  programului   milioane  lei,  Din  aceşti  bani   antrepriză  de  către  I.C.S.  H u ­  A.  OARGA   varăşii-Ştefan  Voilec,  membru
          derea  cea  mai  mare,  cursanţii  audiază  şi  expuneri  care  să  le   de  lucru  sortimental  a  per­  trebuie  realizate  30  de  obiec­  nedoara.  Ritmul  anemic  de  lu­                                   porturilor  Auto,  Navale  şi  Ae­
          lărgească  orizontul  cunoştinţelor  de  cultură  generală.   mis  satisfacerea   completă   tive.  Unele  au  termene  de  pre­  cru  care  persistă  creează  toate   (Continuare  în  pag.  a  2-a)  al  Comitetului  Executiv  al  C C.  riene,  miercuri  s-a  parafat  un
            Din  cele  de  maî  sus  rezultă  că  diversificarea  formelor  de   a  contractelor  la  toţi  be­  dare  în  1967,  iar  altele  vor  fi   premisele  ca  la  finele  trimes­                                 acord  privind  transporturile
          învâţâmînt  după  nivelul  de  pregătire  economică  şi  preocupă­  neficiarii  combinatului.  puse  în  funcţiune  abia  în  anul   trului  trdi  să  înregistrăm  râ-                                           rutiere  internaţionale  de  măr­
          rile  cursanţilor  înseamnă  o  diversificare  şi  îmbogăţire  a  pro­  Reducerea   cheltuielilor   următor.  Ce  s-a  realizat  din  a-   mîneri  în  urmă  de aproximativ                                       furi  între  guvernele  Republi­
          blematicii. abordate  de  învăţămîntul  de  partid  cu  caracter  '   neproductive  şi  .  folosirea   geasţA^sumă  în  primele  9  lur»?   2.770.000, Iei.                                                       cii  Socialiste  România  şi  Re­
          economic.                                                     chibzuită a  materiilor prime   Conform  preliminărilor,  doar   Vreau  să  spun  de  la  bun  în­                                                  galului  Olandei.
            Dezbaterea  largă  a  problematicii  tematicilor  din  învâţâ-   şi  materialelor  a  condus  ia   un  volum  de  producţie  care   ceput  că  nu  ne  putem  declara                                             Acordul  reglementează  ex­
          mîntul  de  partid  a  scos  la  iveală  aspecte  interesante  de  con­  obţinerea,  în  opt  luni,  a  77   reprezintă  abia  57  lâ  sută  din   deloc  mulţumiţi  sau  liniştiţi  în                           tinderea  transportului  de  măr­
          ţinut ce  urmează  diversificării  învâţâmîntului  economic,  pro­  milioane  Iei  beneficii  peste   planul  anual.  In  perioada  de   privinţa  modului  cum  I.C.S.H.                                         furi  cu  mijloace  auto,  în  con­
          bleme  ce  privesc  caracterul  creator  al  activităţii  în  cercuri   plan  şi  6.480.000  lei  econo­  timp  care  a  trecut  s-au  predat   ne  tratează.  Judecind  după  sta­                               diţii  de  înlesniri  reciproce.  Se
          şi  cursuri.                                                  mii  suplimentare  la  preţul   doar  5  lucrări :  magazia  cen­  rea‘de  fapte  existentă,  lucrări­                                              prevăd,  de  asemenea,  acorda­
            .La  cursurile  şi  cercurile  care  studiază  probleme  economi­  de  cost.            trală  pentru  utilaje  şi  materi­                                                                                     rea  de  autorizaţii  de  transport
          ce  ale  întreprinderilor  —  a  arătat  tov.  Iosif  Roşea  de  la  tur­                 ale,  1,5  km  de  drumuri  uzina­  le  repartizate  în   antrepriza                                                     i  scutiri  totale  de  plata  taxe-
          nătorie  —  în  aproape  toate  temele  pregătite  de  inginerii  şi   I.  M .  H u n e d o a r a  le,  cubiloul  nr.  3  de  la  turnă­  I.C.S.H.  se  pot  categorisi  cam                                      or  de  folosire  a  drumurilor  şi
          tehnicienii  —  propagandişti,  aceştia  operează  cu  noţiuni  de   In  cursul  zilei  de  ieri  co­  toria  de  lingotiere,  Introduce­  aşa  :  cu  termen  republican  de                                     de  circulaţie  a  mărfurilor  pe
          economie  necunoscute  cursanţilor.                           lectivele  de  muncă  aparţi­  rea  gazului  metan  la  cuptorul  predare  pentru  care  s-a  mani-                                                 eritoriile  celor  două  ţâri.
            De  aceea  este  necesar  ca  propagandistul  să  nu  facă  o  ex­  nătoare  întreprinderii  mi­
          punere tehnicistă, ci  să  îmbine  problemele  teoretice  cu  aspec­  niere  Hunedoara  au  rapor­                                                                                                                  ■  ■ ■ i l H i m  D B Q B B D
          tele  concrete  economice  ale  activităţii  secţiei  respective".  tat  îndeplinirea  planului  pe
            O  trecere  în  revistă  a  tematicilor  cercurilor  ce  dezbat  pro­  9  luni  la  producţia  globa­
          blemele  economice  ale  întreprinderilor  evidenţiază  o  altă  la­  lă.  Cu  citeva  zile  in  urmă,   „O PINIA  PUBLICĂ"
          tură  a  problemei,  faptul  că,  la  majoritatea  temelor,  proble­  pe  agenda  întrecerii  socia­                                                                                                                 P E R U
          matica  pe  subpuncte  este,  în  mare  majoritate,  generală,  a-                              In  zilele  de  30  septem­  blică".  Din  distribuţie  fac
          dăugîndu-se  la  urmă  un  „subpunct*  concret,  cu  referire  la   listo  au  înscris  alte  succe­  brie  şi  1  octombrie  colec­  parte  Ana  Colda,  artistă  e-
                                                                        se  la  fel  de  preţioase:  în­
          secţia  unde  are  loc  cercul.  De  exemplu,  în  tematica  cercului   deplinirea  indicatorilor  de   tivul  Teatrului  de  stat  „Va­  meritâ,   Nicolae   Nicolae,
          din  secţia  cocsificare,  la  lecţiile  despre  planificarea  în  între­  plan  la  producţia   marfă,   lea  Jiului"  din   Petroşani   Constantin   Dumitru,   Ion                                                D i n   î n a l t u l   c e ru lu i,  a v i o ­
           prinderile  industriale, căile  de creştere  a  productivităţii  mun-                        prezintă,  la  sediu,  în  pre­  Roxin,  Vasile   Haşeganu,                                                          n u l   c o m p a n ie i  mA l r   F r a n c e "
                                                                        producţia  marfă  vindutâ  şi
                                      ANETA  ALMAŞAN  RADU              încasată  şi  fier  in  minereul   mieră,  piesa  dramaturgului   Vaier  Donca,  Marcel  Popa                                                        m - a   lăs at  pe  a e r o p o r t u l   de
                                                                       marfă  livrat  siderurgiştilor.  Aurel  Baranga  „Opinia  pu­  ş.a.                                                                                   la  L i m a   in   p r o x i m i t a t e a   v a ­
                         (Continuare  în  pag,  a  2-a)                                                                                                                                                                      l u r i l o r   O c e a n u lu i  Pacif ic .  Şl
                                                                                                                                                                                                                             d i n   p r i m u l   m o m e n t   m l - a m
                                                                                                                                                                                                                             d a t  seama  că  t e r m e n u l    de
                                                                                                                                                                                                                             oraş  pe  c a re - l  a t r i b u i a m   c u
                                                                                                                                                                                                                             la r g h e ţe   acestei  lo c a lit ă ţ i  n u
           L A   O RD IN EA  ZILEI                                                                  buia  terminat  pînă  la  data  de   Expoziţii  de  pro­                                                                 l  se  p o tr iv e ş te   de  loc.  L i m a
                                                                                                    25 septembrie a.c.  Motive  ca  să
                                                                                                   întirzie  această  acţiune  nu  au                                                                                        este  o  a d e v ă r a t ă   a g l o m e r a ­
                                                                                                   existat,  în  afară  de  lipsa  de   duse  agricole                                                                       re,  f ă r ă   u n   p l a n   precis,  de
                                                                                                   preocupare manifestată  de con­                                                                                           zone  cu  căsuţe  r u in a te ,  „ u r ­
                                                                                                                                                                                                                             b a n i z ă r i "   r id ic a te   i n   g r a b ă f
           DIN  NOU  DESPRE                                                                         ţă  de  pregătirea  temeinică  a   cu  vînzare                                                                           d i n g u r i   in d u s t r ia le   p la n t a te
                                                                                                   ducerile  unităţilor  agricole  fa­
                                                                                                                                                                                                                             m i c i   c en tre  p o p u la r e ,  b u i l -
                                                                                                    semănatului, care  a  fost dubla­
                                                                                                    tă  de  o  mare  doză  de  superfi­  Cu  prilejul  Zilei  rccol'eî,                                                      fn  mp a m p a “  (pampas),  c a r t ie ­
                                                                                                    cialitate  din  partea  organelor   care  se  va. sărbători  la  data                                                    re  r e z id e n ţ ia le   căzute  în  de­
                                                                                                                                   de  1  octombrie  in  oraşele
                                                                                                    agricole  raionale  pentru  orga­
           ASIGURAREA  SEMINŢELOR                                                                   nizarea  şi  urmărirea,  îndepli­  şi  satele  regiunii   regională
                                                                                                                                                     noastre
                                                                                                                                   întreprinderea
                                                                                                                            In
                                                                                                                   planuri.
                                                                                                    nirii  propriilor
                                                                                                    multe  locuri  se  încearcă  să  se   pentru  valorificarea   legu­
                                                                                                    justifice  întîrzierea  schimbu­  melor  şi  fructelor  organi­
            In  ziarul  «Drumul  socialis­  tone  seminţe  din  cele   peste   mai  bine. Cooperativele agrico­  lui  de  seminţe  pe  seama  lipsei   zează  în  toate  pieţele  din
          mului"  nr.  3955  din  21  septem­  1.700  destinate  schimbului  şi   le  din  raionul  Orăştie  mai  au   spaţiului  de  depozitare  sau  a   centrele  de  raioane  şi  ora­
          brie  a.c,  a  apărut  articolul  in­  împrumutului.  Lasă  mult  de   de  ridicat  peste  40  tone,   iar   mijloacelor  de  transport.  -Dar,   şe  expoziţii  de  legume   şi
          titulat  «A  sosit  vremea  semă­  dorit  preocuparea  pe  care  o   cele din Sebeş, Alba, Ilia şi  Ha­  după  cum  se  arăta  şi  în  ziarul   fructe  cu  vinzarc.  In  afară
          natului,  dar  seminţele  aşteaptă   manifestă  în  această  privinţă   ţeg  cîte  19-30  tone.  Deşi  au  re­  nostru  din  24  septembrie  1 a.c.   de  aceasta,  Staţiunea  agri­                               c r e p i t u d i n e ,   a r te r e   m a r i   ce
          prin  depozite",  în  care  se  cri­  organele  agricole  raionale  şi   partizate  cîte  4-8  tone  grîu  şi   adevărata  cauză  care  face  ca   colă   experimentală   din                                      tr a v e rs e a z ă   de ş ertul,  le g in d
          ticau  neajunsurile  existente  în   conducerile  uniunilor  coopera­  distanţele  pînă  la  Agrosem   deficienţele  să  se  ţină  lanţ   Geoagiu,  întreprinderile  a­                                            p o r t u l   C o lla o   de    L i m a   şi,
          privinţa  asigurării  unor  con­  tiste  din  Haţeg.  Ilia,  Orăştie,   sînt  destul  de  mici,  unităţile   încă  de  la  declanşarea  campa­  gricole  de  stat  şi  coopera­                                    ceva  m a i   d e p a rte ,   a g ăţa te
          diţii  corespunzătoare  desfăşu­  Sebeş  şi  Alba.  Este  de  neînţe­  cooperatiste  din  Foit,  Romos,   niei  constă   în   insuficientul   tivele  agricole  care  au  su­                                      p a r c ă   de  f l a n c u l   c o lin e lo r ,
          rării  însâmînţârilor  de  toamnă.   les  de  ce  tărăgănează  acţiunea   Jeledinţi.  Mârtineşti  şi  altele   sprijin  pe  eare-1  acordă  uni­  prafeţe  mai  mari  de  gră­                                     c a rt ie r e le   sărăcăcioase.
          Printre  altele,  se  arăta  că  ac­  de aprovizionare cu  seminţe de   nu  âu  schiţat  nici  un  gest  în*   tăţilor,  organele  agricole  raio­  dini,  vii  şi  livezi,  organi­                                 De  fa p t ,  c a p ita la    a d u c e
          ţiunea  de  aprovizionare  cu  se­  grîu  cooperativele  agricole  din   privinţa  aprovizionării  cu  se­  nale.   /    zează  şi  ele  standuri  unde                                                            fo a r t e   b in e   cu  u n   c io rc h in e .
          minţe  a  unităţilor  cooperatiste   raionul Haţeg, care din cantita­  minţele  necesare.  Ca  exemple   Nu  trebuie ruitat  că  planuri­  prezintă  o  largă  gamă   de   Determinarea  acidităţii  este  doar  una  dintre  .analizele   I n   v î r f u l   lu i,  s p r i j i n i t ă  t  de
          este slab organizată,  la  data  a­  tea  de  209  tone  planificate  au   negative  pot  fi  date  şi  coope­  le,  oricît  de  bune.ar  fi  ele,  nu   produse  de  calitate  superi­  pe  care  le  execută  laboranta  Maria  Popa  de  la  I.C.I.L.  Si-   R im a c ,  t o r e n t u l   m o c ir lo s   ce
          mintită  nefiind  ridicată  nici  10   preluat  din  bazele  de  recepţie   rativele  agricole  din   Bîrsâu,   pot-fi  materializate  dacă  orga­  oară.  meria  înainte  ca  laptele  să  fie  introdus  în  fluxul  tehnologic   c o b o a ră   d i n   A n z l,   se  situează
          la  sută  din  cantitatea  reparti­  abia  72  tone.  Cantităţi  între   Şoimuş,   Gvirasada,  Batiz  şi   nizarea  acţiunilor- este  lăsată           de  prelucrare.                                             b ă t r î n a   L im a ,   r id i c a t ă    de
          zată  pi in  Agrosem  şi  bazele  de   90-250  tone  trebuie  distribuite   Calda,  unde  se. amînâ  în  mod   la  voia  înfîmplării,  iar  contro­                                                                c o n c h is ta d o r u l  F r a n c i s c o   P i -
                                                                                                    lul  în  teren  se  face  superficial,
          recepţie.   Care  este   situaţia   şi  unităţilor din  celelalte raioa­  nepermis  preluarea  seminţelor                                                                                                          z a rr o   în   a n u l   1535.  D i n   ea  au
                                        ne  amintite.                 repartizate  prin  Agrosem.  'lăsî/id  nerezolvate  probleme
          după  trecerea  unei  sâptâmmi ?  Nici  în  ceea  ce  priveşte  pre­  Potrivit  planurilor  de  acţiu­  holârîtoare  pentru  soarta . pro­                                  A           A                          m a i   ră m a s   p u ţ i n e   e x e m p l a r e
            Pînă  ieri,  din  bazele  de  re­  luarea  seminţelor  de  la  Agro­  ne  întocmite  la  nivelul  raioa­  ducţiei.  După  cum  s-a  precizat                                                                     —   c ite v a   pala te   i n   stil  b a r o c
                                                                                                    mai  înainte,  în  fiecare  raion
          cepţie  s-au  ridicat  abia  859  sem  situaţia   nu  se  prezintă  nelor, schimbul  de seminţe 1re-  nu  şi-au  asigurat seminţele  ne­ EPIDEMIA  DE FIŞ-fIŞ                                                      s p a n io l  şi  c ite v a   bis erici,  Ia r
                                                                         t                          sînt  zeci  şi  zeci  de  unităţi  care                                                                                  restul,  z g u d u ite   f ă r ă   în c e ta ­
                                                                                                    cesare.- Oare prin  aceste  coope­                                                                                       re   de  m iş c ă rile   seismice,  r e ­
                                                                                                                                                                                                                             c o n s t r u it e   tn  g r a b ă   sl  d is ­
                                                                                                    rative nu  a  trecut  nimeni  de  la                                                                                     tru s e   d i n   nou,  a u   d i s p ă r u t
                                                                                                    consiliul  agricol  sau  .uniunea   I e r i   d im i n e a ţ a ,  d u p ă   şapte,                                       sau  cedează  t r e p t a t    lo c u l
                                                                                                    cooperatistă ?  Sau  probabil  că,   m - a   tre z it  z b t r n U t u l  tele fo ­  c o n fe c ţii  p e n t r u   f e m e i  de   pe'   —   N - a u   ve nit.  Peste  o  o ră ,   c o n s t r u c ţ i i l o r   noi.   C e n t r u l
                                                                                                    în  loc  de  îndrumare  concretă,   n u l u i               b u l e v a r d u l   D r:  P etru   Groza.   două.  R eve niţ i.  L i m e i   p o a r tă   a m p r e n t a   cla­
                                                                                                    s-a  făcut  doar  o  simplă  vizită                         E r a m   curios  să  v ă d   c u m   se   I n t r - a l t   colţ,  a ltă   d is c u ţ ie :  r ă   a  s e c o lu lu i  n o s tr u   f nce-
                                                                                                    prin  unităţi,  fără  a  se  urmări   —   D ane,  e  g ravă ,  m ă   auzi?  m a n ife s tă   b o l n a v i i   de   flş-  —   N - a v e m   încă.  Aştepta ţi .   p t n d   de  la  casele  bogate,  c o n ­
                                                                                                    dacă  sînt  create  sau  nu  condi­  —   C e-i  g r a v ,  cin e -i  g ra v?             T r e b u ie   să  săsească.   s tr u ite   la  s f i r ş l t u l   s e co lu lu i
                                                                                                    ţii  pentru  ca  semănatul  să  se   A ţ i   greşit  n u m ă r u l   C in e - i            A   tre ia   v i n z i t o a v e   e ra   a -   trectii,  şl  p in ă   la  z g ir i e - n o r il
                                                                                                    desfăşoare *la  un  nivel  cores-   la  a p a r a t  ?  —   h m   b i i g u l t          saltată  d e - a   b i n e l e a :  r i d ic a ţ i  In   u l t i m i i   ani.  De
                                                                                                   . punzător.          1  ,       eu  lu a t  p r i n   s u r p r i n d e r e .               —   De  u n d e   să  vă  dau, to­  n ic i  p o rn e sc   n u m e r o a s e   l o ­
                                                                                                     Pe  lîngă  că  poate  duce  la  In-   —   Lin iş te ş te -te  om u le .  S in i -   FOILETON  varăşi.  ?  N - a v e m .  M a i   în c e r ­  c a lită ţi,  care  se  î n t i n d   p în ă
                                                                                                    tîrzierea  semănatului,  neridi-   eu,  p r i e t e n u l   tău  N ic h ita .            caţi.  N i m e n i   n u   s punea  :n   la  b a r ie r a   o ce a n u lu i,   a p o i  la
                                                                                                    carea  la  timp  a  seminţelor  din   —   Păi  bine, d octo re,  u m b l i               g u r a   m a r e   ce-i  trebuie .  stingă,  a p o i  la  d r e a p ta ,  fie­
                                                                                                    depozite  provoacă  greutăţi  u-   cu  g lu m e   slabe  ?  Î m i   s p u ­                —   A ş t ia -s   b o l n a v i i   —   m i- a    care  a v l n d   c e n t r u l   său  co­
                                                                                                    nitâţilor  respective  în  prelua­  sese  n e v a stă -m e a   aseară  că                şo ptit  d o c t o r u l   F i i   a te n t  la   m e rc ia l,  bis e ricile   sale.  m u ­
                                                                                                    rea  şi  inmagazinarea  produse­  o  d o are    măseaua,  d a r   nu   La  c itev a   m i n u t e    d u p ă    e i :   două  vînzâtoare  de  la   n ic ip a lit a te a    sa.   F r o n t i e r a
                                                                                                    lor  de  toamnă.  De  aceea  se  im­  c r e d e a m   că-i  aşa  de  „ g r a ­  deschidere  a m   i n t r a t    î m ­  cofetărie,  un  cetăţean  de  Ia   d i n t r e   ele  este,  p r a c t ic   i n v i ­
                                                                                                    pune  ca  în  cel  mai  scurt  timp,   v ă \    M - a l    speriat,  să  ştii.  p r e u n ă   cu  d o c t o r u l   N ic h i ta    trustul  minier,  o  soră  chiar
                                                                                                    prin  măsuri  eficiente  din  par­  —   N u   despre   nevastă-ta e   în  m a g a z in .  P r ie t e n u l  m - a    de  la  noi  de  la  spital..  T o ţ i   zib ilă.  d a r   este  s u fic ie n t  să
                                                                                                    tea  organelor agricole, acţiunea   v o rba ,  ci  de  e p id e m ia    de   fă c u t  a t e n t :  a r   t r e b u i   să  fie  la  serv ic iu .   tr a v e rs e z i  o  s tr a d ă   sau  u n
                                                                                                    de  asigurare  a  seminţelor  pen­  fiş-fiş   care  a  c u p r in s   o r a ş u l    —   P riv e ş te   c lie n ţii  care-s   D a r   r u-s  acolo,  ci  aici,  de   c a n a l  p e n t r u   a  trece  de  la
                                                                                                    tru  culturile  de  cereale  păioa-   T o c m a i   v o i a m   să  te  ro g   să   a c u m   aici.  P arie z   u n u   c o n ­  p arcă  m a g a z i n u l   cu   f i ş u r i  un  lux  orbitor  la  o  m iz e r ie
                                                                                                    se  să  fie  încheiată,  astfel  pu-   m ă   însoţeşti  astăzi.  M ă   duc   tra  o  m ie   că  nouăzeci  la  su­       cv.  g r e u   ascunsă.  „ U r b a n i z ă ­
                                                                                                    tîndu-se  înlătura  şi  neeoncor-   pe  teren.              tă  s u fe r ă   de  fiş-fiş.             A.  DANUT         r i l e "   în c e p   d e -a b la   a c u m   să
                                                                                                    danţa  creată   între  planurile   —   E - n   regulă.        N e - a m   a p r o p ia t   de  o  v l n -               ■$£  contureze.
                                                                                                    stabilite  pentru  campania  a­  N e - a m   dat  t n t i l n i r e   la  o ­  ză to are   care  l ă m u r e a    pe           ROBEItT  LOUIS
                  Aflată  la  ordinea  zilei,  acţiunea de insâmînţare a  griului  se  bucură  de  o  grijă  sporită   gricolă  de  toamnă,  şi  realitate.  ra  8  in   fa ţ a   m a g a z i n u l u i   de  c in e v a   i n   şoaptă l  (Continuare  tn  pag.  a  S-a)  ziarist  francez
               din  partea  cooperatorilor  In  fotografie : Aspect de la semănat,  surprins  pe  una  din  tarlalele
               C.A.P.  Dobîrca,  raionul  Sebeş.           *                   Foto :  I. TEREK     *            8 . TIRCOB
                                                                                                                                                                                                                          I   (Continuare In pag, a 4-a)
   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97