Page 93 - Drumul_socialismului_1967_09
P. 93
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3961
*
D e u n ă z i mă a f l a m la P e
tro ş a n i şi în l im p lo r e a tăcu
U n iv e rs ita te a p o p u la ră a te h n ic ii actuale, cei care se v in d a lc ă tu ire a cît m a i ad ec te lo r electro n ice , un v o lu m p riv ire la w m a r ile gen ii ale m ite te m e sp eciale vo r fi se să în tilnesc in acel ceas
d e v e n it în u lt im a v re m e una în s c riu şi u rm e a z ă c u rs u rile va tă a v iito r u lu i p r o g r a m ai destul de m a re de in fo rm a ţii o m e n irii, la istoria c u ltu rii t in v ita ţi c o n fe re n ţia ri din a l d i m i n e ţ i i un vechi şi b u n
d in in s titu ţiile de c u ltu ră în u n i v e r s i t ă ţ i p o p u la re fac acestei in s titu ţii. P e baza v o r p r im i a u d ito rii acestui u n iv e rs a le etc. B u cu re şti şi C lu j. prie te n . P rie t e n u l îm i m ă r
ju r u l c ă re ia g r a v ite a z ă un d o v a d a în ţe le g e rii ju s te a c o n c lu z iilo r desprinse, p e n curs d e spre d e z v o lta re a te h T e m a tic a ce rcu lu i „ L ite r a P e n tru cei care ş i-au m a tu ris i, p u f i n în curcat, că
n u m ă r d in ce în ce nr.ai m a n e c e s ită ţii d e z v o ltă rii p r o tr u n o u l an de în v â tâ m in ! n icii de calcul, d e spre în tu ra se colului al X X - l e a " n ife s ta t d o rin ţa de a î n v ă o r i de cite o r i îşi c u m
re de o a m e n i de d ife r ite p r o a fost p ro p u s ă o te m a tic ă s e m n ă ta te a c a lc u la to a re lo r c u p rin d e o d iv e rs ita te de te ţa o lim b ă s tră in ă , c o n d u pără ceva nou se b u c u
p rie i p e rs o n a lită ţi, p r in în
fesii şi n iv e le de p re g ă tire ca re c u p rin d e cinci cu rsuri ele c tro n ic e , d e spre ne ces ita m e re fe rito a re la d ife rite le cerea u n iv e rs ită ţii a p ro g r a ră a i d o m a u n u i c o p il şi,
in te le c tu a lă . P r in p r o filu l şi suşirea a cit m a i m u lt din p r i n c i p a l e : „ R a d io e le c tro n i- tea in tro d u c e rii m e to d e lo r o rie n tă ri în estetica Litera m a t d o u ă c u rs u ri : u n u l p e n fără să m a i aştepte v re u n
p ro g r a m u l său de a c tiv ita te , ceea ce c iv iliz a ţia u m a n ă a ca", „ M ic e e n cic lo p ed ie", „ L i- m a te m a tic e în re z o lv a re a u lă . la une le aspecte din lite tr u lim b a fra n c e z ă şi a ltu l c u v în t al m e u , scoase d i n so-
n o r p ro b le m e pe ca re le r i ra tu ra ţ â r ilo r sccioliste, din p e n tru lim b a e n g leză. C u rs u coşa-i sport ş i- m i în tinse o
d ică e c o n o m ia n a ţio n a lă . • lite ra tu ra s p an io lă, ita lia n ă , rile îşi p ro p u n să f a m i l i a r i stofă. M i- a z l m b i t , d ar
In p r o g ra m u l c u rs u lu i „ M i la tin o -a m e ric a n ă , lite r a tu r a zeze m a i în tîi pe c u rs a n ţi cu d u p ă citeva clipe a* ţ i n u t să
ca en c ic lo p e d ie ", ca re se a g e rm a n ă , en gleză, sovietică, m e to d ic a în v ă ţ ă r ii u n e i lim b i precizeze că nu el a fă c ut
dresează tu tu r o r c a te g o riilo r a m e ric a n ă etc. stră in e, sâ-i a ju te la în s u şi alegerea, ci o femeie... cn
Universitatea populară fes iu n e şi p re g ă tire , sîn t p re tin ţe m e d ic a le ", se vo r d e z ca re să le p e r m it ă d e s c u rc a g r e u m i - a m p u tu t s tă pit ii ne
Ş t i i n d u - l necăsătorit,
In c a d ru l c u rs u lu i „C u n o ş
rea u n u i v o c a b u la r cu re n t,
de o a m e n i, in d ife r e n t de’ p ro
d u m e r i r e a , de aceea po a it
rea în a n u m ite s itu a ţii, lar-
bate p ro b le m e p r iv in d p r o
v ă z u te peste 20 de subiecte
cu o te m a tic ă v a ria tă şi a-
este v o r b a de tovarăşa M o
lite ra re , te h n ic e etc.
m e d ic in ii — despre m i jlo a
trâ g â to a re . C u rs a n ţii v o r a gresele re a liz a te în d o m e n iu l apoi în ţe le g e re a u n o r te x te a c o n tin u a t , s p u n î n d u - m i ci
vea p o s ib ilita te a să cunoască cele m o d e rn e folosite p e n tru F iin d la în c e p u t de d ru m , ria P r o d a n , vln ză to a re la ma
fa p te le de e ro ism ale în a in d e te r m in a r e a d ia g n o s tic u lu i, u n iv e rs ita te a p o p u la ră din g a z in u l nr. 1 te x t ile d i n Pe
taş ilor. p e tre c u te pe p â m în - p r o fila x ia şi tra ta m e n tu l bo H u n e d o a ra şi-a fix a t p e n tru troşani, pe care o cuuoaşi
ea v in e în în t îm p in a r e a sa c re a t şi n e -a pus la d is p o zi te ra tu ra secolului al X X - le a " , tul h u n e d o re a n , p e rs o n a lită lilo r. V o r fi e x p lic a te apoi p r im u l său an de in v â ţâ - de a p r o a p e 7 ani. Şi prie le
tis fa c e rii u n o r d o rin ţe le g i ţie. _ „ C u n o ş tin ţe m e d ic a le " şi ţile care s-a u rid ic a t de pc d ife rite le m e c a n is m e ale m î n t un n u m ă r m o d e s t de n u l m e u î m i v o r b i in conţi
tim e ale m a s e lo r - de 8 In iţiin d un la rg so ndaj în „ L im b i s tră in e ". aceste m e le a g u ri, m o n u m e n p ro c eselor nervoase, psihice c u rs u ri. D a r , aşa c u m a f ir m a n u a r e cu m u l t ă I n s n f le t lr
cu n oaşte şi a-şi însuşi d in te r în d u l d iv e rs e lo r c a te g o rii de L a p r im u l curs au fost î n te le de c u ltu ră de la noi. — ab so lu t necesare p e n tru d ire c to ru l acestei u n iv e rs ită ţi, de a m a b ili ta t e a , a te n ţia dec,
z a u ru l c u ltu r ii n a ţio n a le şi o a m e n i ai m u n c ii cu p r iv ir e scrise un n u m ă r de 28 su U n ciClu de e x p u n e ri va fi fo rm a re a unei c o n c e p ţii m a - dacă se v o r m a n ife s ta d o r in sebită, ţ i n u t a corectă {
u n iv e rs a le , de a d e s p rin d e la p r e fe r in ţe le acestora, le b ie cte care vo r d e zb a te una c o n sa crat e x p lic ă r ii le g e n d e te ria lis t-d ia le c tic e despre lu ţe noi, c o le c tiv u l de c o n d u p r o m p t i t u d i n e a e x e m p l a r
şi p ric e p e u ria ş e le tr a n s fo r gate de îm b o g ă ţire a n iv e lu d in cele m a i ac tu ale p ro b le lor, o b ic e iu rilo r, p r o v e r b e m e şi v ia ţă . cere — c a re este a n im a t de in s e rv ire a a r t ic o le lo r sol‘
m ă ri care au loc în lu m e a lu i lo r de c u ltu ră , co le c tiv u l m e — procesele de a u to m a lo r şi z ic â to r i lo r ; un a ltu l, — Ca şi la c e le la lte c u rs u ri, d o rin ţa de a m u n c i cu p a citate de c u m p ă r ă t o r i a (
c o n te m p o ra n ă . de co n d u c e re al u n iv e r s ită tiz a re în e c o n o m ie şi în alte p r e z e n tă r ii m o n u m e n te lo r ne spunea to v a ră ş u l p ro fe siu n e şi d ă ru ir e — va p ro c e cestet vîn ză to a re ce, îr\ feh
In te re s a ţi să-şi îm b o g ă ţii p o p u la re din H u n e d o a ra , sectoare de a c tiv ita te . In a f a n a tu rii d in re g iu n e a noas sor Ş te fa n S c u rlu , d ire c to ru l d a la . în fiin ţa r e a şl a* a lto r acesta, pe p a rc u rs u l a 1
ţească m e re u n iv e lu l de cu a lc ă tu it d in in te le c tu a li de ra u n o r le c ţii cu ca racter tră, a p e is a je lo r şi f r u m u s e u n iv e rs ită ţii, le c ţiile v o r fi c u rs u ri. a n i de a c tiv ita te in com e
noştinţe, să fie la c u re n t cu p re s tig iu , a a ju n s la unele g e n e ra l, p r iv in d f u n c ţio n a ţilo r p a tu r a le ale p a trie i. Se p re d a te de specialişti cu în a l şi-a ciştigat stim a, preţu
p ro g re su l r a p id al ş tiin ţe i şi c o n c lu z ii e d ific a to a r e ’ p ri- rea d is p o z itiv e lo r şi c irc u i v<V face apoi e x p u n e ri cu tă c a lific a re , ia r p e n tru a n u I. CIOBOTA rea şl înc re d e re a u n o r n
s m ero ş l s o lic ita n ţ i A scu lta
c u v in t e le p r ie t e n u l u i meu
m ă g i n d e a m că, fără îndoi
lă, p e n t r u o r ic in e e lesne
V o lu m u l de m ă r f u r i tra n s
CU SIM PLE A N A LIZE NU SE p o rta te pe c a lea fe ra tă în t i m La depoul din Teiuş
pul ie rn ii se m e n ţin e la un n i
vel .d e s tu l de rid ic a t. D if e r ă
în s c h im b c o n d iţiile de lu c ru ,
care sîn t m a i g rele d in cauza
R E ZO LV Ă P R O B LEM ELE d e p o u lu i’ C F.R . T e iu ş s-a g în - Pregătiri de iarnă VOCAŢIE 5
g e ru lu i şi ză p ezii. C o le c tiv u l
d it d in v r e m e la sezonul r e D n s i m p l u t r u n c h i de copac
ce şi a în c e p u t p re g ă tirile de
fă ră a s p rijin i co n cret u n it ă ia rn ă uscat a c ă r u i î n f ă ţi ş a r e stîr-
PRODUCŢIEI ţile în s ta b ilire a de m ă s u ri e In se ctorul de in s tala ţii, neşte c u rio z ita te a t r e c ă t o r u SPIRIT
Nico lae' unilaterale
lui.
fic ie n te m e n ite să asig u re î m
b u n ă tă ţire a a c tiv ită ţii în sec condus de m a is tru l F o to : I. T E R E K
to ru l zootehnic, Rusan, p re g ă tirile au în c e p u t
C a org a n e x e c u tiv al a d u n ă tiv e i, V io r ic a B â tă la n , ne-a cu lu n i în u rm ă . A u fost c u /
P în â la in tra re a a n im a le lo r
rii g e n e ra le a c o o p e ra to rilo r, re la ta t că b a la n ţa fu r a je r ă es ră ţa te de n ă m o l d e c a n to a re le , apă şi a b u r ce v in in co n tact n -a fost p re g ă tit p e n tru Ia rn ă
în s ta b u la ţie a m a i ră m a s o CONERCIAI
c o n s iliu lu i de c o n d u c e re al k te d e fic ita ră la toate s o rtim e n p u ţu r ile de apă şi re z e rv o ru l d ire c t cu m e d iu l e x te rio r. C u este Verr.iza u n d e se e x e c u tă
C .A .P . ii r e v in s a rc in i de m a re tele, cu e x c e p ţia s u c u le n te lo r p e rio a d ă s c u rtă de tim p . Este ca ste lu lu i de apă ia care se a p r ile ju l s p ă lă rilo r şî r e v iz iilo r r e p a r a ţiile c u re n te ale lo c o m o
ră s p u n d e re în ceea ce p riv e ş te „■ F a ţă de necesar, la lin u r i lip - s u fic ie n t însă p e n tru a p e r lim e n te a z ă lo c o m o tJvele. P a r a te h n ic e s-au v e rific a t şi pus tiv e lo r. r e p a r a ţiile iv ite cu o
g o s p o d ă rire a ju d ic io a s ă a b a - >' m ite ca to v a ră ş ii din co nsiliul lel cu aceste lu c ră ri au fost în stare de fu n c ţio n a r e ins ta cazia s p ă lă rilo r, re v iz iile te h va, a dispus scoaterea d in
zei te h n ic o ^ m a te ria J e p e n tr u v£ de co n d u c e re al c o o p e ra tiv e i re v iz u ite şi r e p a ra te toate in la ţiile de în c ă lz ire a tr e n u r i nice şi r e p a r a ţiile cu rid ic a re a p la n u l de r e p a r a ţii c a p ita le ale
sâ r e n u n ţe la p ra c tic a de a fa d e p o u lu i T e iu ş to c m a i a lu c r ă
co n s o lid d re a c o n tin u ă a u n ită s ta la ţiile şi cele două p lăci t u r de pe osii. D u p ă cu m se v e
ce d o a r an alize, ca re r â m în lor. M a is tr u l S im io n R oncea r i l o r ir.eni te sâ r e m e d ie z e aceste
ţi lor. D e m o d u l c u m acesta nate de la T e iu ş şi C o şlariu . ne -a a s ig u ra t că în c ă lz ire a pe de un v o lu m destul de m a r e înţeles că ponde rea pro
ştie să-şi o rie n te z e a c tiv ita s im p le în s e m n ă ri în dosare. A n s a m b lu l m ă s u r ilo r lu a te în tim p u l ie rn ii va fu n c ţio n a în de lu c ră ri, ca re a r tre b u i sâ n e a ju n s u ri. N u cunosc, d a r lo r s a tis fa c ţii creşte s;
tea spre re z o lv a r e a p r o b le m e Din activitatea D e pe a c u m se im p u n e sâ fie acest sector p e rm ite d e sfăş u b u n e c o n d iţiu n i. se e x e c u te în c o n d iţii m a i o- b ă n u ies c că în sed iu l D ir e c ţ i tor a t u n c i cin d, o dat(
lo r p ro d u c ţie i d e p in d e a d o p lu a te m ă s u ri p e n tru a strîn g e rarea n o r m a lă a pro c esu lu i Im p o r t a n t e p r e g ă tiri s-a u e meneşfci de m u n c ă . L a p o s ib ili ei re g io n a le ex istă în c ă lz ire tr a t I n t r - u n local de aii
ta re a de m ă s u ri e fic ie n te în consiliului de şi co n serva to a te res ursele de teh n o lo g ic de e c h ip a re a loco tă ţile d e p o u lu i s-a u a m e n a ja t c e n tra lă .. C e p ă re re au to v a r ă taţie p u b lic ă , o ri in
v e d e re a v a lo r if ic ă r ii d e p lin e a fu ra je , sâ se stab ile as că ra ţii m o tiv e lo r şî pe tirr.p de ia rn ă. fe c tu a t şi p e n tru îm b u n ă t ă ţ i şii ca re ră s p u n d de cele pe m a g a zin , i n d i f e r e n t ce
ju d ic io a s e pe ca teg o rii şi spe rea c o n d iţiilo r de m u n c ă , o- cîte v a sobe de în c ă lz ir e d a r tre c u te d e spre u n s c h im b te m
p o s ib ilită ţilo r de c re ştere a Pe c e rtific a tu l de g a ra n ţie al f i i a r avea cl, d o r in ţa ,
p ro d u c ţie i v e g e ta le şl a n im a le . conducere al cii de a n im a le , iar la în to c m i acestor p re g ă tiri ş î-a u pus d ih n â şi c a za re a p e rs o n a lu lu i 'e f e c t u l lo r este n u l în tim p u l p o ra r al c o n d iţiilo r de m u n c ă , d ile c ţia . p e n t r u u n o
In această p r iv in ţă , a m u r re a p la n u lu i p e n tru a n u l v i i s e m n ă tu ra m u n c ito r ii N ic o la e de lo c o m o tiv ă , tr e n şî* d in de ie rn ii. In pius, n ic i sis te m u l de fie c h ia r şi n u m a i pe t im p u l p r o d u s ffi este î n d e ţ
m ă r it u n e le aspecte la co o p e to r sâ se ţin ă seam a de d e fi V e rd e ş , V ir g il T r if u , D u m it r u pou. A fost pusă la p u n c t in a e ris ire nu este pus la p u n c t. ie rn ii ? Şi aceasta d ato rit ă , în
r a tiv a a g ric o lă d in Ilia . Deşi C. A. P. Ilia c ie n ţe le care au ex istat, p ro - A v r a m , T r a ia n H â lâ la îe şi a l s ta la ţia de în c ă lz ire c e n tra lă Este in e x p lic a b il fa p tu l de ce ■ măsură, u n e i b u n e a p r o v i z i o
u n ita te a d is p u n e de c o n d iţii p u n în d u -s e sa rc in i s p o rite in ţii. a tît în d o r m ito a r e c ît şi în a D ir e c ţia re g io n a lă C .F .R . D e - V A S I L E S T R E M Ţ A N n ă r i d a r şi g r a ţie m o d u lu i
te h n ic ia n
te lie re le d e p o u lu i. S -a a v u t în
fa v o r a b ile o b ţin e r ii u n o r r e p r iv in ţa cre şterii p r o d u c ţie L d e L o c o m o tiv e le au îm b r ă c a t de c iv iliz a t, a te n t şi a g re a b il
z u lta te s u p e rio a re în sectorul n u tr e ţu ri, c o n d iţie e s e n ţia lă v e d e re şi p ro c u ra re a m a t e r ia ce-l m a n if e s t ă In c o m p o r t a
p e n tru în d e p lin ir e a o b ie c tiv e pe a c u m * „ h a in a " de Jarnă. P o le lo r de p ro te c ţie pe t im p de
zootehnic, p r o d u c ţiile şl v e n i sesc a p ro a p e 60 tone, Ia r la t r iv it p la n u lu i de p re g ă tiri au m e n t şi ţ i n u t ă cel ce te ser
tu r ile în re g is tra te d in acest c o n c e n tra te peste 90 tone. U n lo r s ta b ilite in sectorul zoo ia rn ă. vesc. Acest m o d este i n d i s
sector b at pasul pe loc. C a do calcu l a m ă n u n ţ it d o v e d e ş te că tehn ic. fost Izo late toate c o n d u cte le de S in g u r u l loc de m u n c ă care c u t a b il u n r e z u lt a t a l u n e i
vadă, p în â la în c e p u tu l aces p e n tru e fe c tiv u l de peste 230 v o ca ţii şi a l u n u i s p ir it co
tei lu n i, p ro d u c ţia de la p te pe va ci cu la p te cîte d e ţin e u n i m e r c ia l educat In v re m e . Şl
cap de vacă fu r a ja t ă este de ta te a nu s în t s u fic ie n te nici C U L T U R A L E m ă g în d e a m că, tre c în d pes
n u m a i 838 l. fa ţă de 944 l. p la cele 500 tone su c u le n te asigu te n u m e ro a se aspecte, ce
n ific a ţi. ia r p ro c e n tu l de n a ta rate. C u alte c u v in te , d e fic i poate la u n loc, nu rare ori,
lita te este sub 46 la sută. F a p tu l c o n stata t a c u m se v a r e c o n d iţ io n ea z ă n e f a v o r a b il v i
tul că n iv e lu l p ro d u c ţie i de fle c ta n e g a tiv în p ro d u c ţia a - * a b ilita te a re la ţie i v i n z ă t o r -
la p te este destul de scăzut, n im a lie r â a a n u lu i v iito r, £ L a .c ă m in u l, c u ltu r a l din de fu n c ţio n a r e a te le v iz o a re c u m p ă r ă t o r , e xis tă şi lu c r ă
ijtr p o n d erea p ro d u c ţie i m a r f ă — A c e a s tă s itu a ţie se r e p e S ă la ş u l de Sus, r a io n u l H aţe g , l o r U n astfel de o ra r ar în l ă t o r i în c o m e r ţ ca to vară şa
nu se rid ic ă n ic i la 50 la su tă de circa p a tru ani, ne s p u n e -s e rie -to v a râ ş u T S o Io m o n P o - tu ra şi n e m u lţ u m ir ile iv ite în M a r g a r e t a Şoica, vîn zăto a re
tă, a d e te r m in a t o re s ta n ţă nea in g in e ra . In p e rio a d a res canschi, se d e sfăş o ară o vie ac j u r u l te le v iz o r u lu i la c ă m in u l la m a g a z in u l nr. 4 „ Ţ ă n d ă r i -
faţă de p re v e d e rile c o n tra c tu a p e c tiv ă a n im a le le n u au a v u t tiv ita te a rtis tic ă . B rig a d a de c u ltu r a l *din L u n c a , ra io n u l că “ , care, deşi lu crează aici
le de peste 17 000 I. lap te. C a re a s ig u ra tă decît r a ţia de în t r e a g ita ţie , f o r m a ţ ia de te a tru , so Ilia . n u m a i de u n an şi ju m ă ta te ,
sînt ca uzele acestor n e a ju n ţin e re, fă r ă a m a i v o rb i de liş tii vo cal! şi in s tru m e n tiş ti p r in r ă b d a re a d e o sebită, c a l
suri ? , ^ p ro d u c ţie , deşi p r in p la n de p r e z in tă cu re g u la r ita te p r o # „ N - a i tre a b ă " — e o v o r m u l im p r e s io n a n t şi . v o rb a
Este uşor să fie id e n tific a te fie c a re da tă b a la n ţa fu r a je r ă g ra m e a tît in lo c a lita te cît şl bă a lu i G h ib u V a s ile , o p e r a caldă cu care ră s p u n d e t u
u r m ă r in d p ro b le m e le d is c u ta s-a e c h ilib ra t. în satele d in ju r. N u m a i de la to r la c in e m a to g ra fu l d in P ia t u r o r s o lic ită r ilo r a iz b u tit
te în ş e d in ţe le c o n s iliu lu i de U n a d in c a u ze le c a re fac ca 15 au gust înc oac e au fost p re n u l de Sus, ra io n u l Sebeş. C în d să culeagă n u m a i c u v in te de
c o n d u ce re. A p r o a p e în fie c a re p ro d u c ţia de la p te şi n a ta li z e n ta te p ro g ra m e a rtis tic e în c in e v a îl a p o s tro fe a ză p e n tru a p re cie re şi s tim ă d in p a r
tu n ă s-a a n a liz a t s itu a ţia sec tate a să fie m u l t scăzute o sa tele S ă la ş u l de Jos, O h a b a , fa p tu l că în c e p e f ilm u l cu o tea c u m p ă r ă t o r i l o r . Şi n u
to ru lu i zo o teh n ic, r e v e n in d u -s e c o n stitu ie şi m e n ţin e re a în e Paroş, G a la ţi, B a ru M a r e şî ju m ă t a t e de o ră peste p r o mai un mod e x e m p la r de
de fie c a re d a tă ia aceleaşi as fe c tiv , de c îţiv a ani, a u n u i H a ţe g . g ra m , a tu n c i acesta ii r ă s p u n c o n d u it ă , ce in c lu d e e fo r t u l
pecte : a s ig u ra re a bazei f u r a n u m ă r de a p ro a p e 40 e x e m d e : „ n -a i tre a b ă " ; c în d film u l unei p e r m a n e n te s tr ă d a n ii
je re , h r ă n ir e a a n im a le lo r, co p la r e re fo rm a te . A ce stea sînt 9 A p a r iţ i a te le v iz o a re lo r la este r u la t prost din g ra b ă sau p e n tru m e n ţ in e r e a u n u i c on
in te re s a re a în g r i jit o r ilo r şl în g r ijit e şi co n su m ă fu r a je fă sate a ad us t u t u r o r m a r i b u c u n e g lije n tă , acelaşi o p e ra to r t i n u u şi fr u c tu o s e c h ilib r u *n
p e rm a n e n tiz a r e a lor. In fie c a re ră a p ro d u c e n im ic . D a c ă ele rii. In m u lte p ă rţi însă ele r ă s p u n d e : „ n -a i;.tre a b â " ; cînd r e la ţia v i n z ă t o r - c u m p ă r ă t o r ,
pi o c e s -v e rb a l sînt co n s e m n a te a r fi în lo c u ite cu vaci p ro d u c p ro v o a c ă şi m u lte n e în ţe le g e ri. c in e v a în d ră z n e ş te sâ-i sp ună pute a să satisfacă exig en ţa
n e a ju n s u rile , d a r n ic ă ie ri nu tiv e, u n ita te a a r p u te a r e a li C in e şi cînd sâ le d e sch id ă ? sâ lase b u fe tu l p e n tru că e ora to v a ră şe i gestionare A n a M i -
fig u re a z ă m ă s u r ile c o n c re te ce za a n u al v e n itu r i în plus de Ia tă p r o b le m a în ju r u l c ă re ia f ilm u lu i, s u rv in e in v a r ia b ilu l: hai, care d i/p â cei 17 ani de
tre b u ie in iţia te p e n tru în l ă t u peste 100.000 lei. P in ă se va g ra v ite a z ă aceste n e în ţe le g e ri. „n -a i tre a b ă " . A ce laş i răs p u n s a c tiv ita t e in c o m e r ţ ne-a d e
r a re a lor, nu se stabilesc ră s lu a h o tă rîre a ca e x e m p la r e le P r e f e r in ţ e le te le s p e c ta to rilo r, îl dă şi a tu n c i c în d i se re c la ra t că dacă toate viu ză -
p u n d e ri co n crete pe o a m e n i şi t res p e c tiv e să fie în lo c u ite din d esigur, sîn t m u lte şi v a ria te . proşează că u n ii sînt lă saţi sâ toarele ar proceda aşa c u m
te rm e n e de în d e p lin ir e a aces e fe c tiv , d e sig u r că u n ita te a va U n ii doresc sâ v a d ă fo tb a l, a l v izio n e z e filnvul fă r ă b ilet. procedează M a r g a r e t a Şoica,
tora. I n t r - o ostfel de situ a ţie c o n tin u a să în re g is tre ze p ie r ţii sâ v izio n e z e spectacole te a A r fi in te re s a n t de ştiut ce cite n e p lă c e ri a r putea f i e
este şi fire s c ca d e fic ie n ţe le deri. tr a le şi c in e m a to g ra fic e , a lţii ră s p u n s ar da o p e ra to ru l co vitate, n u m ă r u l s o lic ita n ţ ilo r
să persiste an de an. N u se poate a firm ,i că d e fi sâ a u d ie z e m uz>câ u ş o ară etc. m ite t u lu i e x e c u tiv al s fa tu lu i ce a r pleca m u l ţ u m i ţ i d in
C u n o s c în d că r e a liz ă r ile în c ie n ţe le a m in tite n u se cunosc C u m p ot fi s a tis fă c u te aceste u n i t ă ţ i l e noastre ar s p o ri de
z o o te h n ie d e p in d în d e o se b i de şi la s e rv ic iu l de creştere a a p re te n ţii ? S in g u ra s o lu ţie este p o p u la r c o m u n a l, la în t r e b a la o zi la alta.
as ig u ra re a u ne i b u n e h r â n ir i n im a le lo r d in c a d ru l c o n s iliu de a s ta b ili un o r a r b in e d e rea : p în â c în d „n -a i tre a b ă " , C i n d l- a m i v t i l n i t pe to
a a n im a le lo r,, n e -a m inte resa t lu i ag rico l ra io n a l Ilia. D a r, t e r m in a t şi rig u ro s respectat to v a ră ş e G h ib u ? v a ră ş u l C o n s t a n tin d o l o f a n ,
de a c ţiu n ile in iţia te în aceas to v a ră ş ii de aici se m u lţu m e s c S o rta re a fru c te lo r la I.A .S . A p o ld u l de Sus este o a c ţiu n e c ă re ia i se a c o rd ă m u l t ă g rijă , şeful s e r v ic iu lu i c o m e r c ia l al
tă p r iv in ţă . In g in e r a c o o p e ra d o a r să fa c ă u n e le co n stată ri, p e n tru a o fe ri c o n s u m a to rilo r p ro d u s e de b u n ă c a lita te . T.^.P.L. Petroşani şi i-am so
lic it a t s p r ijin u l in vederea
H H ■ d î n s u l a răsp un s că se va
- u n o r e x e m p l i f i c ă r i pozitive,
o p r i doar. la do u ă e x e m p le .
D acă to v tir ă ş u l P a u l Z u
La culesul Sacul cu promisiuni este plin. g r a v i i — şef de sală la res
t a u r a n t u l „ M i n e r a l i — şi-a
cîştigat un b u n p re s tig iu In
r î n d n r i l e c o n s u m a t o r ilo r ce-
merelor m a ţio n a l al u n o r p ro p a g a n d iş ti a p a re u n e o ri u n „ s c u rtc irc u it*. / f a p t u l se d a to re az ă atenţiei,
r e s t a u r a n t u l,
fr e c v e n t e a z ă
Răspunde învăţămîntul U n d e v a el este în tr e ru p t, lip seşte c e va d in b a g a ju l de cu n o ş Măsurile cînd vor urma? a m a b i l i t ă ţ i i cu care acesta
Zile le însorite ale acesfe/ tin ţe al p ro p a g a n d iş tilo r. i n t u n p i n ă c o n s u m a t o r ii. Deşi
O b s e rv a ţia , in es enţă ju s tă, fă c u tă d e cei m a i m u l ţ i p a r t i
toamne re li e le a iâ parcă şi mai c ip a n ţi la m a sa r o tu n d ă , re le v a fa p tu l că m a jo r it a t e a p r o p a n u serveşte efectiv, prezenţa
mult ro d u l bogat al liv e z ilo r . economic cerinţelor g a n d iş tilo r de la c u rs u rile cu p ro fil e c o n o m ic sînt b in e p re In s ta la ţia de e p u r a r e s e m îîi- ta te a s-a d e s fă ş u ra t sp o rad ic , lu i se face s im ţ ită , este un
Şi în lr - a d e v ă r acolo unde har- g ă tiţi d in p u n c t d e v e d e re te h n ic şi ec o n o m ic , d a r p re g ă tire a n â de la fu r n a le le nr. 1 şi 2 s-a că deseo ri lu c r ă r ile s-a u a b a n b u n o r g a n iz a to r, cu m u l t ă
nic ia o a m e n ilo r a lăsat a m lo r p o litic ă şi ş tiin ţific ă tre b u ie sâ fie m a i la rg ă . a ta c a t o d a tă cu in tr a re a în re d o n a t p rin r e tra g e re a to ta lă a a u t o r ila t e şi a c o rd ă m u l t ă a -
prente, t r u d e le , care au î n L e c to r ii şi p ro p a g a n d iş tii d in c o m b in a t au p a rtic ip a t la s im p a ra ţie c a p ita lă a f u r n a l u lu i e fe c tiv e lo r p e n tru a fi r e lu a te t e n ţ ie r i d i c ă r i i c a lif i c ă r ii
magazinat v ita m in e şi arome., producţiei ? p o z io a n e în c a re c e rc e tă to ri ş tiin ţific i d in s id e ru rg ie au co nr. 2. S -a e x e c u ta t d o a r p a rte a d u p ă o o a re c a re v re m e , d a r tot p ro fe s io n a le a p e r s o n a lu lu i
iac crengile p o m il o r să atirn e m u n ic a t n o u tă ţile în s p e c ia lita te a lor. M e m b r i ai b iro u lu i co a fe r e n tă acestui o b ie c tiv , ia r a n e m ic , In r it m total necores- a fl a t in s u p ra v e g h e re a sa.
sub p o v a ra r o d u lu i O a s e m e cii, p re ţu l de cost al p ro d u c ţie i şî căile de re d u c e re a aces m ite tu lu i orăşenesc de p a rtid au ţin u t e x p u n e ri cu p r iv ir e la re s tu l a fost lăsat b a ltă. D e la p u n z â to r. C u m a re a c ţio n a t Legat de p r e s tig iu — u r
nea impresie ne-ou lăsat-o î n tu ia , p r o b le m a tic a în s crisă este f o r m u la tă la fel ca in te m a - p o litic a p a r tid u lu i în d ife r ite d o m e n ii de a c tiv ita te . C u toate în c e p u tu l lu n ii s e p te m b rie a b e n e fic ia r u l la o a s tfel de a n o m a r e firească a u n e i s e r v ir i
tinsele liv e z i ale Ferm ei nr. 2 tic ile c e rc u rilo r clip a lte secţii. acestea se s im te n e v o ^ îm b o g ă ţirii b ib lio g ra fie i ce stă la în - fost a b a n d o n a tă total. m a lie n e -a spus to v a ră ş u l ir e p r o ş a b ile in care to n u l
p o m ic o le de la în trep rin de rea C u te m a tic ile în fa ţă , a m pus în d e zb a te re a m esei ro tu n d e d e m în a le c to rilo r şi p ro p a g a n d iş tilo r, in iţie re a u n o r noi f o r In s ta la ţia de s tin g e re a u to A d o lf D r u k e r , d ire c to r a l u z i cald, a p r o p ia t, aş zice f a m i
agricolă de stat d in A p o l d u l această p ro b le m ă . M a jo r it a t e a p r o p a g a n d iş tilo r ca re au lu a t m e de lă rg ir e a o r iz o n tu lu i p o litic şi c u ltu r a l-ş tiin ţific al p r o m a tă a in c e n d iilo r de la m o d e - nei : „D e fie c a re d a tă o a s e m e l ia r a rh o m a r e i m p o r t a n ţ ă
de Sus. c u v în lu l au în c e rc a t sâ ne c o n v in g ă că a tu n c i c în d e x p u n p a g a n d iş tilo r. A ce ste m ă s u ri se im p u n cu «atît m a i m u lt, cu lâ ria nouă, cu to ate că este a nea s itu a ţie n e -a im p a c ie n ta t. — aceleaşi l u c r u r i se pot
De cîteva zile a început c u le cţia , d u p ă ce d a u n o ţiu n ile g e n e ra le de ec o n o m ie, tra te a z ă c ît a p ro a p e o tr e im e d in p ro p a g a n d iş tii c e rc u rilo r ce d e zb a t p ro a p e fin a liz a tă , totuşi, nu se C o la b o r ă m de m u l t c u *I.C .S .H „ s pune şi despre to v a ră şa Pa-
lesul p a r m e n u lu i au riu care c o n c re t p ro b le m e le res p e c tiv e d u p ă s p e c ific u l secţiei. U n sin p ro b le m e le e c o n o m ic e sînt to v a ră ş i noi * m a i o c u p ă n im e n i de ea. N e d a r n ic io d a tă nu n e -a p ro d u s r o sc h iv a C ostăchel — ospă
s-a maturi zat deplin. Cei 60 de a lite a g re u tă ţi ca a n u l acesta. t a r la acelaşi r e s ta u ra ţii. A m
g u r p ro p a g a n d is t p re z e n t la d is cuţie , in g in e ru l c h im is t M ir c e a m ir ă această a titu d in e , d e o a re
lu c ră to r i st r in g zilnic zeci de ★ D o r in d sâ n o r m a liz ă m r e la ţ i
B e n ţa , de la la b o r a to r u l c o m b in a tu lu i, a a r ă ta t că te m a tic a ce se ştie cit este de n ecesară a v u t p o s ib ilita te a să stau de
tone de m e /e cate sint aşezate In c a d ru l m esei r o tu n d e s-a a p re c ia t p o z itiv cre şterea n u ile, să îm b u n ă t ă ţ im c o la b o r a
c e rc u lu i e ra c o n c re tă a tu n c i c în d a fost e la b o r a tă de to v a r ă p e n tru în t ă r ir e a s e c u rită ţii v o rb ă cu to va răşa P ara s ch t-
in depozit. Paralel s-a începu! şii d in c o n d u c e re a o rg a n iz a ţie i de p a rtid de la la b o ra to r, d a r m ă r u lu i de c e rc u ri cu c a ra c te r e c o n o m ic şi d iv e rs ific a re a fo r m u n c ii în secţia res p ec tivă . T o t rea , n e -a m dus nu o d a t ă la d in - va Costăchel, ca re ne-a m ă r
so rfa rea p r o d u c ţie i in vedere a că în procesul de „ îm b u n ă tă ţir e " ce a a v u t loc la c a b in e tu l m e lo r de în v â ţ â m în t cu acest p ro fil d u p ă n e v o ile c o n c re te :a le aici c o n s tru c to ru l m a i a re o ş iis â d is c u tă m , sâ g ă s im s o lu ţi tu r is it că în t o t d e a u n a şi-a
v a lo rific ă rii. O mare parte din orăşenesc de p a rtid te m a tic a s-a „ g e n e ra liz a t" . N o i a m s p u n e p ro d u c ţie i, d u p ă n iv e lu l de p re g ă tire şi p re o c u p ă rile c u rs a n „co d iţă " : ne d a to re a z ă d in ia ile cele m a i b u n e de lu c ru . A u iu b it meseria. N u , nu a m
recoltă este destinată e x p o r ţilo r etc. v e n it şi dânşii la noi. N i s-a u
că de fa p t s-a şa b lo n iza t, d a to rită u n o r to v a ră ş i de la c a b i n u a r ie p u n e re a în fu n c ţie a greşit c în d a m nota t cele s p u
t u l u i . După ce se c o n fro /ea zd n etu l orăşenesc de p a rtid c a re d in d o r in ţa de a respecta r e In acelaşi t im p insă m a sa ro tu n d ă a d e z v ă lu it u n e le n e a g r in z ilo r ru la n te Şi a c u m , fă c u t tot fe lu l de p r o m is iu n i, se de dinsa, şi poate de a
cu ateniie, merele sînt aşeza c o m a n d ă r ile cu c a ra c te r o r ie n ta tiv şi deci cu b u n a in te n ţie de ju n s u r i in în v ă ţ ă m în t u l e c o n o m ic d in c o m b in a tu l s id e ru rg ic , d u p ă a tîta v r e m e de la p r e d a s-a u p e rfe c ta t te rm e n e . A m a ceea n ic i n u ştie c u m au
te cu g rif ă In tr-o Jădifă tip şi a în lă tu r a te h n ic is m u l u n o r te m e şi a le o rie n ta spre p r o b le n e a ju n s u ri ce tr e b u ie re z o lv a te c ît m a i c u rîn d de c ă tre c o m i re a secţiei, tra n s p o rtu l m o d e ju n s sâ f im d e r u ta ţi de a tîte a tr e c u t cei 17 a n i de a c t i v i
de aici işl urmează d r u m u l m e le e c o n o m ic e ale acestora, au ţ in u t co nt în m ă s u ră in s u fi te tu l de p a rtid al c o m b in a tu lu i şî de c o m ite tu l orăşenesc rle le lo r m a r i se fac e cu m ijlo a c e v o rb e , lip s ite de m ă s u ri c o n tate n e î n t r e r u p t ă în comerţ,
spre consu m a to ri, pe căi de c ien tă de p ro b le m e le co n crete ale fie c ă re i secţii d in c o m b i p a rtid . In s tru c tu ra o rg a n iz a to ric ă a în v â ţ â m în t u l u i de p a rtid , m a n u a le , cu e fe c tiv e m ă rite . crete. A p e l u r i l o r re p e ta te pe f ă r ă să i se f i fă c u t mă c a r
b it u m sau de lier. n at. O b s e r v a ţia n u este g e n e ra lă p e n tru m u n c a to v a ră ş ilo r f o r m u le cu c a ra c te r e c o n o m ic au în c ă o p o n d e re p re a m ică. In s ta la ţia de e v a c u a re a a p e ca re le -a m fă c u t îl m a i a d ă u o s in g u r ă observ aţie, f ă r ă ca
După p rim e le zile de recol de la c a b in e t p e n tru că a m v ă z u t aici te m a tic i in te re s a n te , D e as em en e a, nu este ju s tific a tă şi( n ici in d ic a tă a b a n d o n a re a lo r re z id u a le d in zona cocseriei g ă m şi pe acesta. D o r im ca
tări o a m e n ii apreciază că pe co ncrete , de la c e rc u rile de acest fel de la U z in a „ V ic to ria " c e rc u rilo r de ec o n o m ie p o litic ă g e n e ra lă . Este n e cesar sâ fie s-a p o tic n it. L u c r a r e a este te r ac eastă s ta re de lu c ru ri sâ fie să p ro voace m ă c a r o uşoară
cele 72 de hectare ocupate cu C â la n Şi c h ia r de la u n e le c e rc u ri din c o m b in a t, c u m sînt îm b u n ă t ă ţ it ă n e in tîr z ia t te m a tic a fie c ă ru i cerc ce d e zb a te m in a tă , d a r n u se p o a te re c e p re m e d ia tă u rg e n t, lu c r ă r ile sâ n e m u l ţ u m i r e . Şi a m m a i a-
meri se va obţine o produ cţie cele de la fu r n a le , tu r n ă to rie etc. p ro b le m e ec o n o m ice , p e n tru ca toate t e m a t r i l e sâ ră s p u n d ă ţio n a d in lip sa u n o r v a n e de fie c o n tin u a te cu ră s p u n d e re Hat ceva Im po rta n t de la t o
mai mare decit cea pla nificată M a i m u lţi p a rtic ip a n ţi la m a s a ro tu n d ă au s u b lin ia t ca o n e v o ilo r şi p re o c u p ă rilo r c u rs a n ţilo r d in fie c a re secţie. în c h id e re ce tre b u ia u a c h iz iţio şi s e rio z ita te căci a ltfe l r e a li varăşa Costăchel, ceva ce a r
cu 120 to n e c e rin ţă m o b ilita te a şi e la s tic ita te a te m a tic ilo r. S în t p r o p a P r in g rija c o m ite tu lu i orăşenesc de p a rtid şi a c o m ite tu lu i n a te de c o n stru cto r. A s e m ă n ă z a re a p la n u lu i de in v e s tiţii pe t r e b u i să a fle l u c r ă t o r i i t i
Aşadar, m u nc a po m lc u lto rl- de p a rtid d in c o m b in a t tre b u ie a s ig u ra t, a tît la p u n c tu l de a n u l în cu rs va fi c o m p r o m i n e r i d i n c o m e r ţ . î n t o td e a u n a
g a n d iş ti cu o m a r e e x p e r ie n ţă ca Ion Iv a n c iu c de, la O S .M . to r s-a m u n c it şi la m a ş in a de
lor de la Ferm a nr. 2 din .4- I I , ca re nu socotesc te m a tic a rig id ă , im u a b ilă . Ei in v erse ază c o n s u lta ţie din c o m b in a t c ît şi la c a b in e tu l orăşenesc, m a te tu r n a t fo n tă pe b a n d ă n r. 2 să. S c h im b a r e a in b in e a s itu fn m o m e n t u l în care a sosit
po/d a fost In acest an plină o rd in e a te m e lo r sau a d a u g ă a n u m it e te m e noi in ra p o rt cu r ia lu l b ib lio g ra fic n ecesar p ro p a g a n d iş tilo r şi c u rs a n ţilo r in A ic i insă o b u n ă p a rte d in a ţie i n e -a r a ju t a fo a rte m u lt, la s erv ic iu , din sa şi-a „lă s a t"
de roade. A ob(ine de la 72 c e rin ţe le d e z b a te rii p ro b le m e lo r de a c tu a lita te . p re g ă tire a lor. C a o c o n d iţie de b ază p e n tru e fic a c ita te a m u n v in ă ne re v in e şi n o u ă fiin d c ă de o arec e de o b u n ă p a rte d in n e r v i i acasă şi a s e rv it cu
de hectare ocupate cu m e ri a cii p ro p a g a n d iş tilo r, la p re g ă tire a acestora, pe lîn g â e x p u n - a m reu ş it sâ a s ig u ră m c o n o b ie c tiv e le a fla te a c u m în c o n dragoste, d i n tot s u fle t u l pc
proape două mil io an e şi j u m ă n e rile de s p e c ia lita te şi de in f o r m a r e cu p r iv ir e la d o c u m e n s tru c to ru lu i la n ţu l tra n s p o rto r stru c ţie d e p in d e s p o rire a c a p a to ţi c lie n ţii care fr e c v e n t e a
tate de lei e totuşi ceva. Dar, tele de p a rtid a! c ă ro r n u m ă r tre b u ie sâ crească, sâ se u r m ă în t im p u til In s c u rtă v r e m e c ită ţilo r n o a stre de p ro d u c ţie . ză r e s t a u r a n t u l respectiv.
la aceste v e n i t u r i se mai a d a u „Scurtcircuit11 in sistemul rească lă rg ire a o r iz o n tu lu i p o litic şi c u lt u r a l- ş t iin ţ if ic al p r o în s ă u zin a f u r n iz o a r e ne v a N e ^ a d re s ă m pe această ca le nu Şi iată că, d i n t r - o p l i m b a
gă altele realizate p r in v a l o r i p a g a n d iş tilo r. p u n e la d is p o ziţie toaţe piesele n u m a i c o n d u c e rii I.C .S .H . ci şi re p r i n o ra şu l Petroşani, a m
ficarea cireşelor, viş inelor, A s p e c te le d e z v ă lu ite de m a sa r o tu n d ă nu priv esc d e c it c îte necesare". c o m ite tu lu i de p a rtid , t o v a r ă d e s p rin s c îţ iv a o a m e n i d i n
piersicilor, p r u n e lo r şi a a lt o r informaţional aî propagandistului va ja lo a n e ale î n v ă ţ â m în t u l u i econom »c d in C o m b in a tu l side şu lu i s e c re ta r C o r n e l C o v a lîo v , m u l ţ i m e a celor ce ne ser
t r u d e care lac să crească s i m r u r g ic H u n e d o a ra . A n a liz a a te n tă a u n o r p ro b le m e s im ila re In a fa r a celor r e la ta te de to cu s p e ra n ţa că lu c r u r ile se v o r vesc z iln ic , d a r ale c ă r o r
ţi to r beneliciile în m u n c a de p ro p a g a n d ă a o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid d in a lte v a ră ş u l D âne sc u a m a fla t, ca re z o lv a fa v o r a b il. S p e ră m că '>s tr ă d a n ii ni se pa r d e m n e de
In c e rc in d să e x p lic e c a u ze le u n o r lip s u ri în m u n c a c re a to a în t r e p r in d e r i din re g iu n e ca e x p lo a tă r ile m in ie r e , c o n stru cţii o c a ra c te ris tic ă a m u n c ii c o n
A . P O T O P E A a p e lu l no s tru (N .R . — al cite- a fi luate în co n sid era re şi
re a p ro p a g a n d iş tilo r, to v a ră ş u l G h . C ism aş, s e c re ta ru l c o m i de m a ş in i şi altele , vo r d a p o s ib ilita te a în lă t u r ă r ii u n o r lip s u ri s tru c to ru lu i, că la cele m a l de a f i preţu ite.
te tu lu i de p a rtid de la fu r n a le , s p u n ea că în sis te m u l in fo r a le o rg a n iz ă rii in v â ţ â m în t ii lu i ec o n o m ic. m u lte o b ie c tiv e >atacate, a c tiv i lea, o a re ?) să a ib ă un ecou N. URAGAN
fa v o ra b il" .