Page 93 - Drumul_socialismului_1967_09
P. 93

2                                                                                                                                                                               DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3961

                                                                                                                                                     *
                                                                                                                                                                                                                               D e u n ă z i  mă  a f l a m   la  P e­
                                                                                                                                                                                                                             tro ş a n i  şi  în l im p lo r e a  tăcu­
               U n iv e rs ita te a    p o p u la ră    a   te h n ic ii  actuale,  cei  care  se   v in d   a lc ă tu ire a   cît  m a i  ad ec­  te lo r  electro n ice ,  un   v o lu m    p riv ire   la  w  m a r ile   gen ii  ale   m ite    te m e   sp eciale   vo r   fi   se  să  în tilnesc  in  acel  ceas
             d e v e n it  în   u lt im a   v re m e   una   în s c riu   şi  u rm e a z ă   c u rs u rile    va tă   a  v iito r u lu i  p r o g r a m   ai   destul  de  m a re   de  in fo rm a ţii   o m e n irii,  la   istoria  c u ltu rii t   in v ita ţi   c o n fe re n ţia ri   din    a l  d i m i n e ţ i i   un  vechi  şi  b u n
             d in   in s titu ţiile   de  c u ltu ră   în   u n i v e r s i t ă ţ i    p o p u la re    fac   acestei  in s titu ţii.   P e   baza   v o r  p r im i  a u d ito rii   acestui   u n iv e rs a le   etc.  B u cu re şti  şi  C lu j.  prie te n .   P rie t e n u l  îm i  m ă r ­
             ju r u l   c ă re ia    g r a v ite a z ă    un   d o v a d a    în ţe le g e rii  ju s te   a   c o n c lu z iilo r  desprinse,   p e n ­  curs  d e spre  d e z v o lta re a   te h ­  T e m a tic a   ce rcu lu i  „ L ite r a ­  P e n tru   cei  care  ş i-au   m a ­  tu ris i,   p u f i n    în curcat,   că
             n u m ă r   d in   ce  în  ce  nr.ai  m a ­  n e c e s ită ţii  d e z v o ltă rii   p r o ­  tr u   n o u l  an  de  în v â tâ m in !   n icii  de  calcul,  d e spre  în ­  tu ra   se colului  al   X X - l e a "    n ife s ta t  d o rin ţa   de  a  î n v ă ­  o r i   de   cite   o r i   îşi  c u m ­
             re  de  o a m e n i  de  d ife r ite   p r o ­            a  fost  p ro p u s ă  o   te m a tic ă    s e m n ă ta te a    c a lc u la to a re lo r   c u p rin d e   o  d iv e rs ita te   de  te­  ţa  o  lim b ă   s tră in ă ,  c o n d u ­  pără   ceva   nou   se   b u c u ­
                                          p rie i  p e rs o n a lită ţi,  p r in   în ­
             fesii  şi  n iv e le   de  p re g ă tire                  ca re  c u p rin d e   cinci   cu rsuri   ele c tro n ic e ,  d e spre  ne ces ita­  m e   re fe rito a re   la  d ife rite le    cerea  u n iv e rs ită ţii  a  p ro g r a ­  ră   a i d o m a    u n u i    c o p il   şi,
             in te le c tu a lă .   P r in    p r o filu l  şi   suşirea  a  cit  m a i  m u lt  din   p r i n c i p a l e :   „ R a d io e le c tro n i-   tea  in tro d u c e rii   m e to d e lo r   o rie n tă ri  în   estetica  Litera­  m a t   d o u ă  c u rs u ri  :  u n u l  p e n ­  fără  să  m a i   aştepte  v re u n
             p ro g r a m u l  său  de  a c tiv ita te ,  ceea  ce  c iv iliz a ţia   u m a n ă   a  ca",  „ M ic e   e n cic lo p ed ie",  „ L i-  m a te m a tic e   în  re z o lv a re a   u­  lă .  la  une le  aspecte  din  lite ­  tr u   lim b a   fra n c e z ă   şi  a ltu l   c u v în t  al  m e u ,  scoase  d i n   so-
                                                                                                    n o r  p ro b le m e   pe  ca re  le  r i ­  ra tu ra   ţ â r ilo r   sccioliste,  din    p e n tru   lim b a   e n g leză.  C u rs u ­  coşa-i  sport  ş i- m i  în tinse  o
                                                                                                    d ică  e c o n o m ia   n a ţio n a lă .   •   lite ra tu ra   s p an io lă,   ita lia n ă ,   rile   îşi  p ro p u n   să  f a m i l i a r i ­  stofă.   M i- a    z l m b i t ,    d ar
                                                                                                      In   p r o g ra m u l  c u rs u lu i  „ M i ­  la tin o -a m e ric a n ă ,   lite r a tu r a    zeze  m a i  în tîi  pe  c u rs a n ţi  cu   d u p ă   citeva  clipe  a* ţ i n u t   să
                                                                                                    ca  en c ic lo p e d ie ",  ca re   se  a­  g e rm a n ă ,  en gleză,  sovietică,   m e to d ic a   în v ă ţ ă r ii  u n e i  lim b i   precizeze  că  nu  el  a  fă c ut
                                                                                                    dresează  tu tu r o r   c a te g o riilo r   a m e ric a n ă   etc.  stră in e,  sâ-i  a ju te   la  în s u şi­          alegerea,  ci  o  femeie...  cn
              Universitatea populară                                                                fes iu n e  şi  p re g ă tire ,  sîn t  p re ­  tin ţe   m e d ic a le ",  se  vo r  d e z­  ca re  să  le  p e r m it ă   d e s c u rc a ­  g r e u   m i - a m   p u tu t  s tă pit ii  ne­
                                                                                                                                                                                                                               Ş t i i n d u - l   necăsătorit,
                                                                                                                                   In   c a d ru l  c u rs u lu i  „C u n o ş­
                                                                                                                                                              rea  u n u i  v o c a b u la r   cu re n t,
                                                                                                    de  o a m e n i,  in d ife r e n t  de’  p ro ­
                                                                                                                                                                                                                              d u m e r i r e a ,   de  aceea  po a it
                                                                                                                                                              rea  în  a n u m ite   s itu a ţii,  lar-
                                                                                                                                 bate  p ro b le m e   p r iv in d   p r o ­
                                                                                                    v ă z u te   peste  20  de  subiecte
                                                                                                    cu  o  te m a tic ă   v a ria tă   şi  a-
                                                                                                                                                                                                                             este  v o r b a   de  tovarăşa   M o
                                                                                                                                                              lite ra re ,  te h n ic e   etc.
                                                                                                                                 m e d ic in ii  —   despre  m i jlo a ­
                                                                                                    trâ g â to a re .  C u rs a n ţii  v o r  a ­  gresele  re a liz a te   în  d o m e n iu l   apoi  în ţe le g e re a   u n o r  te x te   a  c o n tin u a t ,  s p u n î n d u - m i   ci
                                                                                                    vea  p o s ib ilita te a   să  cunoască   cele  m o d e rn e   folosite  p e n tru    F iin d   la  în c e p u t  de  d ru m ,   ria   P r o d a n ,  vln ză to a re   la  ma
                                                                                                    fa p te le   de  e ro ism   ale  în a in ­  d e te r m in a r e a   d ia g n o s tic u lu i,   u n iv e rs ita te a   p o p u la ră    din    g a z in u l  nr.  1  te x t ile   d i n   Pe
                                                                                                    taş ilor.  p e tre c u te   pe  p â m în -   p r o fila x ia   şi  tra ta m e n tu l  bo ­  H u n e d o a ra   şi-a  fix a t  p e n tru    troşani,  pe  care  o  cuuoaşi
            ea  v in e   în  în t îm p in a r e a   sa­  c re a t  şi  n e -a   pus  la  d is p o zi­  te ra tu ra   secolului  al  X X - le a " ,   tul  h u n e d o re a n ,  p e rs o n a lită ­  lilo r.  V o r   fi  e x p lic a te   apoi   p r im u l  său   an  de  in v â ţâ -   de  a p r o a p e   7  ani.  Şi  prie le
            tis fa c e rii  u n o r   d o rin ţe   le g i­  ţie.  _    „ C u n o ş tin ţe    m e d ic a le "   şi   ţile   care  s-a u  rid ic a t  de  pc   d ife rite le    m e c a n is m e    ale   m î n t   un  n u m ă r    m o d e s t  de   n u l  m e u   î m i   v o r b i   in  conţi
            tim e   ale  m a s e lo r  -   de  8   In iţiin d   un  la rg   so ndaj  în   „ L im b i  s tră in e ".  aceste  m e le a g u ri,  m o n u m e n ­  p ro c eselor  nervoase,  psihice   c u rs u ri.  D a r ,  aşa  c u m   a f ir m a    n u a r e   cu  m u l t ă   I n s n f le t lr
            cu n oaşte  şi  a-şi  însuşi  d in   te ­  r în d u l  d iv e rs e lo r  c a te g o rii  de   L a   p r im u l  curs  au  fost  î n ­  te le   de  c u ltu ră   de  la  noi.   —   ab so lu t  necesare  p e n tru    d ire c to ru l  acestei  u n iv e rs ită ţi,   de  a m a b ili ta t e a ,  a te n ţia   dec,
            z a u ru l  c u ltu r ii   n a ţio n a le   şi   o a m e n i  ai  m u n c ii  cu  p r iv ir e    scrise  un  n u m ă r   de  28  su­  U n   ciClu  de  e x p u n e ri  va  fi   fo rm a re a   unei  c o n c e p ţii  m a -   dacă  se  v o r  m a n ife s ta   d o r in ­  sebită,   ţ i n u t a   corectă   {
             u n iv e rs a le ,   de  a   d e s p rin d e    la  p r e fe r in ţe le   acestora,  le­  b ie cte  care  vo r  d e zb a te  una   c o n sa crat  e x p lic ă r ii  le g e n d e ­  te ria lis t-d ia le c tic e   despre  lu ­  ţe  noi,  c o le c tiv u l  de  c o n d u ­  p r o m p t i t u d i n e a    e x e m p l a r
            şi  p ric e p e   u ria ş e le   tr a n s fo r ­  gate  de  îm b o g ă ţire a   n iv e lu ­  d in   cele  m a i  ac tu ale  p ro b le ­  lor,  o b ic e iu rilo r,   p r o v e r b e ­  m e   şi  v ia ţă .  cere  —   c a re  este  a n im a t  de   in   s e rv ire a   a r t ic o le lo r   sol‘
            m ă ri  care  au  loc  în   lu m e a    lu i  lo r  de  c u ltu ră ,  co le c tiv u l   m e   —   procesele  de  a u to m a ­  lo r  şi  z ic â to r i lo r ;   un  a ltu l,   —   Ca  şi  la  c e le la lte   c u rs u ri,   d o rin ţa   de  a  m u n c i  cu  p a ­  citate  de  c u m p ă r ă t o r i   a  (
            c o n te m p o ra n ă .       de  co n d u c e re   al  u n iv e r s ită ­  tiz a re   în  e c o n o m ie   şi  în  alte   p r e z e n tă r ii   m o n u m e n te lo r    ne  spunea  to v a ră ş u l  p ro fe ­  siu n e  şi  d ă ru ir e   —   va  p ro c e ­  cestet  vîn ză to a re  ce,  îr\  feh
              In te re s a ţi   să-şi   îm b o g ă ­  ţii  p o p u la re   din  H u n e d o a ra ,   sectoare  de  a c tiv ita te .  In   a f a ­  n a tu rii   d in    re g iu n e a    noas­  sor  Ş te fa n   S c u rlu ,  d ire c to ru l   d a   la .  în fiin ţa r e a   şl  a*  a lto r   acesta,  pe  p a rc u rs u l  a   1
            ţească  m e re u   n iv e lu l  de  cu­  a lc ă tu it  d in   in te le c tu a li   de   ra   u n o r  le c ţii  cu   ca racter   tră,  a  p e is a je lo r  şi  f r u m u s e ­  u n iv e rs ită ţii,  le c ţiile   v o r  fi   c u rs u ri.  a n i  de  a c tiv ita te   in  com e
            noştinţe,  să  fie   la  c u re n t  cu   p re s tig iu ,  a  a ju n s   la  unele   g e n e ra l,   p r iv in d    f u n c ţio n a ­  ţilo r  p a tu r a le   ale  p a trie i.  Se   p re d a te   de  specialişti  cu  în a l­  şi-a  ciştigat  stim a,  preţu
            p ro g re su l  r a p id   al  ş tiin ţe i  şi  c o n c lu z ii  e d ific a to a r e ’   p ri-  rea  d is p o z itiv e lo r  şi  c irc u i­  v<V  face  apoi  e x p u n e ri  cu  tă  c a lific a re ,  ia r  p e n tru   a n u ­  I.  CIOBOTA   rea  şl  înc re d e re a   u n o r   n
                                                                                                                                                                                      s                                       m ero ş l  s o lic ita n ţ i   A scu lta
                                                                                                                                                                                                                              c u v in t e le   p r ie t e n u l u i   meu
                                                                                                                                                                                                                              m ă   g i n d e a m   că,  fără  îndoi
                                                                                                                                                                                                                              lă,  p e n t r u   o r ic in e   e  lesne
                                                                                                      V o lu m u l  de  m ă r f u r i  tra n s ­
          CU  SIM PLE  A N A LIZE   NU  SE                                                          p o rta te   pe  c a lea  fe ra tă   în  t i m ­  La  depoul  din  Teiuş
                                                                                                    pul  ie rn ii  se  m e n ţin e   la  un   n i­
                                                                                                    vel  .d e s tu l  de  rid ic a t.  D if e r ă
                                                                                                    în  s c h im b   c o n d iţiile   de  lu c ru ,
                                                                                                    care  sîn t  m a i  g rele  d in   cauza
          R E ZO LV Ă   P R O B LEM ELE                                                             d e p o u lu i’ C  F.R .  T e iu ş   s-a  g în -  Pregătiri  de  iarnă                                                     VOCAŢIE  5
                                                                                                    g e ru lu i  şi  ză p ezii.  C o le c tiv u l
                                                                                                    d it  d in   v r e m e   la  sezonul  r e ­                                               D n   s i m p l u   t r u n c h i   de  copac
                                                                                                    ce  şi  a  în c e p u t  p re g ă tirile   de
                                                                      fă ră   a  s p rijin i  co n cret  u n it ă ­  ia rn ă                                                                  uscat  a  c ă r u i  î n f ă ţi ş a r e   stîr-
          PRODUCŢIEI                                                  ţile   în  s ta b ilire a   de  m ă s u ri  e­  In   se ctorul   de   in s tala ţii,                                    neşte  c u rio z ita te a    t r e c ă t o r u ­  SPIRIT
                                                                                                                        Nico lae'  unilaterale
                                                                                                                                                                                              lui.
                                                                      fic ie n te   m e n ite   să  asig u re  î m ­
                                                                      b u n ă tă ţire a   a c tiv ită ţii  în  sec­  condus  de  m a is tru l                                                            F o to   :  I.  T E R E K
                                                                      to ru l  zootehnic,           Rusan,  p re g ă tirile   au  în c e p u t
           C a  org a n   e x e c u tiv   al  a d u n ă ­  tiv e i,  V io r ic a   B â tă la n ,   ne-a   cu  lu n i  în   u rm ă .  A u   fost  c u ­                                                    /
                                                                       P în â   la  in tra re a   a n im a le lo r
         rii  g e n e ra le   a   c o o p e ra to rilo r,   re la ta t  că  b a la n ţa   fu r a je r ă   es­  ră ţa te   de  n ă m o l  d e c a n to a re le ,   apă  şi  a b u r   ce  v in   in  co n tact   n -a   fost  p re g ă tit  p e n tru   Ia rn ă
                                                                      în  s ta b u la ţie   a  m a i  ră m a s   o                                                                                                             CONERCIAI
         c o n s iliu lu i  de   c o n d u c e re   al  k   te  d e fic ita ră   la  toate  s o rtim e n ­  p u ţu r ile   de  apă  şi  re z e rv o ru l   d ire c t  cu  m e d iu l  e x te rio r.  C u   este  Verr.iza  u n d e   se  e x e c u tă
         C .A .P .  ii  r e v in   s a rc in i  de  m a re    tele,  cu  e x c e p ţia   s u c u le n te lo r   p e rio a d ă   s c u rtă   de  tim p .  Este   ca ste lu lu i  de  apă  ia  care  se  a­  p r ile ju l  s p ă lă rilo r   şî  r e v iz iilo r   r e p a r a ţiile   c u re n te   ale  lo c o m o ­
         ră s p u n d e re   în   ceea  ce  p riv e ş te    „■  F a ţă   de  necesar,  la  lin u r i  lip -  s u fic ie n t  însă  p e n tru   a  p e r­  lim e n te a z ă   lo c o m o tJvele.  P a r a ­  te h n ic e   s-au  v e rific a t  şi  pus   tiv e lo r.  r e p a r a ţiile   iv ite   cu  o ­
         g o s p o d ă rire a   ju d ic io a s ă   a  b a -  >'       m ite   ca  to v a ră ş ii  din   co nsiliul   lel  cu  aceste  lu c ră ri  au  fost   în   stare  de  fu n c ţio n a r e   ins ta­  cazia  s p ă lă rilo r,  re v iz iile   te h ­  va,  a  dispus   scoaterea  d in
          zei   te h n ic o ^ m a te ria J e    p e n tr u   v£       de  co n d u c e re   al   c o o p e ra tiv e i   re v iz u ite   şi  r e p a ra te   toate  in ­  la ţiile   de  în c ă lz ire   a  tr e n u r i­  nice  şi  r e p a r a ţiile   cu  rid ic a re a    p la n u l  de  r e p a r a ţii  c a p ita le   ale
                                                                      sâ  r e n u n ţe   la  p ra c tic a   de  a  fa ­                                                                       d e p o u lu i   T e iu ş  to c m a i  a lu c r ă ­
         co n s o lid d re a   c o n tin u ă   a  u n ită ­                                         s ta la ţiile   şi  cele  două  p lăci  t u r ­             de  pe  osii.  D u p ă   cu m   se  v e ­
                                                                      ce  d o a r  an alize,  ca re  r â m în                     lor.  M a is tr u l  S im io n    R oncea                   r i l o r  ir.eni te sâ r e m e d ie z e   aceste
         ţi lor.  D e   m o d u l  c u m    acesta                                                  nate  de  la  T e iu ş   şi  C o şlariu .   ne -a  a s ig u ra t  că  în c ă lz ire a   pe   de  un  v o lu m   destul  de  m a r e    înţeles  că  ponde rea   pro
          ştie  să-şi   o rie n te z e    a c tiv ita ­               s im p le   în s e m n ă ri  în   dosare.   A n s a m b lu l  m ă s u r ilo r   lu a te   în   tim p u l  ie rn ii  va  fu n c ţio n a   în   de  lu c ră ri,  ca re  a r  tre b u i  sâ   n e a ju n s u ri.   N u   cunosc,  d a r   lo r   s a tis fa c ţii  creşte  s;
         tea  spre  re z o lv a r e a   p r o b le m e ­  Din  activitatea   D e   pe  a c u m   se  im p u n e   sâ  fie   acest  sector  p e rm ite   d e sfăş u ­  b u n e   c o n d iţiu n i.  se  e x e c u te   în   c o n d iţii  m a i  o-   b ă n u ies c  că  în  sed iu l  D ir e c ţ i­  tor  a t u n c i  cin d,  o  dat(
         lo r   p ro d u c ţie i  d e p in d e   a d o p ­            lu a te   m ă s u ri  p e n tru   a  strîn g e    rarea   n o r m a lă   a  pro c esu lu i   Im p o r t a n t e   p r e g ă tiri  s-a u  e­  meneşfci  de  m u n c ă .  L a   p o s ib ili­  ei  re g io n a le    ex istă  în c ă lz ire    tr a t  I n t r - u n   local  de  aii
         ta re a   de  m ă s u ri  e fic ie n te   în   consiliului  de   şi  co n serva  to a te   res ursele  de   teh n o lo g ic  de  e c h ip a re   a  loco­  tă ţile   d e p o u lu i  s-a u  a m e n a ja t   c e n tra lă ..  C e  p ă re re   au  to v a r ă ­  taţie   p u b lic ă ,   o ri  in
         v e d e re a   v a lo r if ic ă r ii  d e p lin e   a        fu ra je ,  sâ  se  stab ile as că  ra ţii   m o tiv e lo r   şî  pe  tirr.p  de  ia rn ă.   fe c tu a t  şi  p e n tru   îm b u n ă t ă ţ i­  şii  ca re  ră s p u n d   de  cele  pe­  m a g a zin ,  i n d i f e r e n t   ce
                                                                      ju d ic io a s e   pe  ca teg o rii  şi  spe­               rea  c o n d iţiilo r  de  m u n c ă ,  o-   cîte v a   sobe  de  în c ă lz ir e   d a r   tre c u te   d e spre  u n   s c h im b   te m ­
          p o s ib ilită ţilo r  de   c re ştere  a                                                 Pe  c e rtific a tu l  de  g a ra n ţie   al                                                                              f i i  a r   avea  cl,  d o r in ţa ,
         p ro d u c ţie i  v e g e ta le   şl  a n im a le .  conducere  al   cii  de  a n im a le ,  iar  la  în to c m i­  acestor  p re g ă tiri   ş î-a u    pus   d ih n â   şi  c a za re  a  p e rs o n a lu lu i   'e f e c t u l  lo r  este  n u l  în   tim p u l   p o ra r  al  c o n d iţiilo r  de  m u n c ă ,   d ile c ţia   . p e n t r u   u n    o
           In   această  p r iv in ţă ,  a m   u r­                   re a   p la n u lu i  p e n tru   a n u l  v i i­  s e m n ă tu ra   m u n c ito r ii  N ic o la e    de  lo c o m o tiv ă ,  tr e n   şî*  d in   de­  ie rn ii.  In   pius,  n ic i  sis te m u l  de   fie   c h ia r  şi  n u m a i  pe  t im p u l   p r o d u s   ffi  este  î n d e ţ
         m ă r it   u n e le   aspecte  la  co o p e­                 to r  sâ  se  ţin ă   seam a  de  d e fi­  V e rd e ş ,  V ir g il  T r if u ,  D u m it r u    pou.  A   fost  pusă  la  p u n c t  in ­  a e ris ire   nu   este  pus  la  p u n c t.   ie rn ii  ?  Şi  aceasta  d ato rit ă ,  în
          r a tiv a   a g ric o lă   d in   Ilia .  Deşi   C.  A.  P.  Ilia  c ie n ţe le   care  au  ex istat,  p ro -   A v r a m ,  T r a ia n   H â lâ la îe   şi  a l­  s ta la ţia   de  în c ă lz ire   c e n tra lă   Este  in e x p lic a b il  fa p tu l  de  ce   ■  măsură,  u n e i  b u n e  a p r o v i z i o ­
          u n ita te a   d is p u n e   de   c o n d iţii             p u n în d u -s e   sa rc in i  s p o rite   in    ţii.     a tît  în   d o r m ito a r e   c ît  şi  în   a­  D ir e c ţia   re g io n a lă   C .F .R .  D e -  V A S I L E   S T R E M Ţ A N    n ă r i  d a r   şi  g r a ţie    m o d u lu i
                                                                                                                                                                                                         te h n ic ia n
                                                                                                                                  te lie re le   d e p o u lu i.  S -a  a v u t  în
          fa v o r a b ile   o b ţin e r ii  u n o r  r e ­           p r iv in ţa   cre şterii  p r o d u c ţie L d e    L o c o m o tiv e le   au  îm b r ă c a t de                                                        c iv iliz a t,   a te n t  şi  a g re a b il
          z u lta te   s u p e rio a re   în   sectorul               n u tr e ţu ri,  c o n d iţie    e s e n ţia lă             v e d e re   şi  p ro c u ra re a   m a t e r ia ­                                          ce-l  m a n if e s t ă   In  c o m p o r t a ­
                                                                      p e n tru   în d e p lin ir e a   o b ie c tiv e ­  pe  a c u m * „ h a in a "   de  Jarnă.  P o ­  le lo r  de  p ro te c ţie   pe  t im p   de
          zootehnic,  p r o d u c ţiile   şl  v e n i­  sesc  a p ro a p e   60   tone,  Ia r  la   t r iv it   p la n u lu i  de  p re g ă tiri  au                                                                          m e n t  şi  ţ i n u t ă   cel  ce  te  ser­
          tu r ile   în re g is tra te   d in    acest   c o n c e n tra te   peste  90  tone.  U n    lo r  s ta b ilite   in  sectorul  zoo­  ia rn ă.                                                                      vesc.  Acest  m o d   este  i n d i s ­
          sector  b at  pasul  pe  loc.  C a  do­  calcu l  a m ă n u n ţ it   d o v e d e ş te   că   tehn ic.  fost  Izo late  toate  c o n d u cte le de  S in g u r u l  loc  de  m u n c ă   care                        c u t a b il  u n   r e z u lt a t  a l   u n e i
          vadă,  p în â   la  în c e p u tu l  aces­  p e n tru   e fe c tiv u l  de  peste  230                                                                                                                              v o ca ţii  şi  a l  u n u i   s p ir it  co­
          tei  lu n i,  p ro d u c ţia   de  la p te   pe   va ci  cu  la p te   cîte  d e ţin e   u n i­                                                                                                                     m e r c ia l  educat  In  v re m e .  Şl
          cap  de  vacă  fu r a ja t ă   este  de   ta te a   nu   s în t  s u fic ie n te   nici                                                                     C U L T U R A L E                                       m ă   g în d e a m   că,  tre c în d   pes­
          n u m a i  838  l.  fa ţă   de  944  l.  p la ­  cele  500  tone  su c u le n te   asigu­                                                                                                                           te  n u m e ro a se    aspecte,  ce
          n ific a ţi.  ia r  p ro c e n tu l  de  n a ta ­  rate.  C u  alte  c u v in te ,  d e fic i­                                                                                                                      poate  la  u n   loc,  nu  rare ori,
          lita te   este  sub  46  la  sută.  F a p ­  tu l  c o n stata t  a c u m   se  v a   r e ­                                                                                                                         c o n d iţ io n ea z ă  n e f a v o r a b il   v i ­
          tul  că  n iv e lu l   p ro d u c ţie i  de   fle c ta   n e g a tiv   în   p ro d u c ţia   a - *                                                                                                                  a b ilita te a   re la ţie i   v i n z ă t o r -
          la p te   este  destul  de   scăzut,   n im a lie r â   a  a n u lu i  v iito r,                                                                        £   L a   .c ă m in u l,  c u ltu r a l  din    de  fu n c ţio n a r e   a  te le v iz o a re ­  c u m p ă r ă t o r ,  e xis tă  şi  lu c r ă ­
          ijtr  p o n d erea  p ro d u c ţie i  m a r f ă    —   A c e a s tă   s itu a ţie   se  r e p e ­                                                     S ă la ş u l  de  Sus,  r a io n u l  H aţe g ,   l o r   U n   astfel  de  o ra r  ar  în l ă ­  t o r i   în  c o m e r ţ  ca  to vară şa
          nu  se  rid ic ă   n ic i  la  50  la  su­  tă  de  circa  p a tru   ani,  ne  s p u ­                                                                n e -s e rie -to v a râ ş u T S o Io m o n   P o -   tu ra   şi  n e m u lţ u m ir ile   iv ite   în   M a r g a r e t a   Şoica,  vîn zăto a re
          tă,  a   d e te r m in a t  o  re s ta n ţă    nea  in g in e ra .  In   p e rio a d a   res­                                                         canschi,  se  d e sfăş o ară  o  vie  ac­  j u r u l   te le v iz o r u lu i  la  c ă m in u l   la  m a g a z in u l  nr.  4  „ Ţ ă n d ă r i -
          faţă  de  p re v e d e rile   c o n tra c tu a ­  p e c tiv ă   a n im a le le   n u   au  a v u t                                                    tiv ita te   a rtis tic ă .   B rig a d a   de   c u ltu r a l  *din   L u n c a ,  ra io n u l   că “ ,  care,  deşi  lu crează  aici
          le  de  peste  17  000  I.  lap te.  C a re   a s ig u ra tă   decît  r a ţia   de  în t r e ­                                                        a g ita ţie ,  f o r m a ţ ia   de  te a tru , so­  Ilia .    n u m a i  de  u n   an   şi  ju m ă ta te ,
          sînt  ca uzele   acestor   n e a ju n ­  ţin e re,  fă r ă   a   m a i  v o rb i  de                                                                  liş tii  vo cal!  şi   in s tru m e n tiş ti                  p r in   r ă b d a re a   d e o sebită,  c a l­
          suri  ?  ,               ^    p ro d u c ţie ,  deşi  p r in   p la n   de                                                                            p r e z in tă   cu  re g u la r ita te   p r o ­  #   „ N - a i  tre a b ă "   —   e  o  v o r­  m u l   im p r e s io n a n t  şi  .  v o rb a
           Este  uşor  să  fie  id e n tific a te    fie c a re   da tă  b a la n ţa   fu r a je r ă                                                            g ra m e   a tît  in   lo c a lita te   cît  şl   bă  a  lu i  G h ib u   V a s ile ,  o p e r a ­  caldă  cu  care  ră s p u n d e   t u ­
          u r m ă r in d   p ro b le m e le   d is c u ta ­  s-a  e c h ilib ra t.                                                                              în  satele  d in   ju r.  N u m a i  de  la   to r  la  c in e m a to g ra fu l  d in   P ia ­  t u r o r   s o lic ită r ilo r   a  iz b u tit
          te  în  ş e d in ţe le   c o n s iliu lu i   de   U n a   d in   c a u ze le  c a re  fac  ca                                                         15  au gust  înc oac e  au  fost  p re ­  n u l  de  Sus,  ra io n u l  Sebeş.  C în d    să  culeagă  n u m a i  c u v in te   de
          c o n d u ce re.  A p r o a p e   în  fie c a re    p ro d u c ţia   de  la p te   şi  n a ta li­                                                     z e n ta te   p ro g ra m e   a rtis tic e   în    c in e v a   îl  a p o s tro fe a ză   p e n tru    a p re cie re   şi  s tim ă   d in   p a r ­
          tu n ă  s-a  a n a liz a t  s itu a ţia   sec­  tate a  să  fie    m u l t   scăzute  o                                                               sa tele  S ă la ş u l  de  Jos,  O h a b a ,  fa p tu l  că  în c e p e   f ilm u l  cu  o   tea  c u m p ă r ă t o r i l o r .   Şi  n u ­
          to ru lu i  zo o teh n ic,  r e v e n in d u -s e    c o n stitu ie  şi  m e n ţin e re a   în   e­                                                   Paroş,  G a la ţi,   B a ru   M a r e   şî  ju m ă t a t e   de  o ră   peste  p r o ­  mai   un  mod   e x e m p la r    de
          de  fie c a re   d a tă   ia  aceleaşi  as­  fe c tiv ,  de  c îţiv a   ani,  a   u n u i                                                             H a ţe g .                   g ra m ,  a tu n c i  acesta  ii  r ă s p u n ­  c o n d u it ă ,  ce  in c lu d e   e fo r t u l
          pecte  :  a s ig u ra re a   bazei  f u r a ­  n u m ă r   de  a p ro a p e   40  e x e m ­                                                                                         d e :   „ n -a i  tre a b ă "   ;  c în d   film u l   unei  p e r m a n e n te    s tr ă d a n ii
          je re ,  h r ă n ir e a   a n im a le lo r,  co­  p la r e   re fo rm a te .  A ce stea  sînt                                                           9   A p a r iţ i a   te le v iz o a re lo r  la   este  r u la t  prost  din  g ra b ă   sau   p e n tru   m e n ţ in e r e a   u n u i  c on­
          in te re s a re a    în g r i jit o r ilo r    şl   în g r ijit e   şi  co n su m ă  fu r a je   fă ­                                                 sate  a  ad us  t u t u r o r   m a r i  b u c u ­  n e g lije n tă ,   acelaşi   o p e ra to r   t i n u u   şi  fr u c tu o s   e c h ilib r u   *n
          p e rm a n e n tiz a r e a   lor.  In   fie c a re   ră  a  p ro d u c e   n im ic .  D a c ă   ele                                                   rii.  In   m u lte    p ă rţi  însă  ele  r ă s p u n d e :   „ n -a i;.tre a b â "   ;  cînd   r e la ţia   v i n z ă t o r - c u m p ă r ă t o r ,
          pi o c e s -v e rb a l  sînt  co n s e m n a te    a r  fi  în lo c u ite   cu  vaci  p ro d u c ­                                                    p ro v o a c ă   şi  m u lte   n e în ţe le g e ri.   c in e v a   în d ră z n e ş te   sâ-i  sp ună   pute a   să  satisfacă  exig en ţa
          n e a ju n s u rile ,  d a r  n ic ă ie ri  nu   tiv e,  u n ita te a   a r   p u te a   r e a li­                                                    C in e   şi  cînd  sâ  le  d e sch id ă  ?   sâ  lase  b u fe tu l  p e n tru   că  e  ora   to v a ră şe i  gestionare  A n a   M i -
          fig u re a z ă   m ă s u r ile   c o n c re te   ce   za  a n u al  v e n itu r i  în  plus  de                                                       Ia tă   p r o b le m a   în  ju r u l  c ă re ia    f ilm u lu i,  s u rv in e   in v a r ia b ilu l:    hai,  care  d i/p â   cei  17  ani  de
          tre b u ie   in iţia te   p e n tru   în l ă t u ­  peste  100.000  lei.  P in ă   se  va                                                             g ra v ite a z ă   aceste   n e în ţe le g e ri.   „n -a i  tre a b ă " .  A ce laş i  răs p u n s   a c tiv ita t e   in  c o m e r ţ  ne-a  d e ­
          r a re a   lor,  nu  se  stabilesc  ră s ­  lu a   h o tă rîre a   ca  e x e m p la r e le                                                            P r e f e r in ţ e le    te le s p e c ta to rilo r,   îl  dă  şi  a tu n c i  c în d   i  se  re ­  c la ra t  că  dacă  toate  viu ză -
          p u n d e ri  co n crete  pe  o a m e n i  şi   t  res p e c tiv e   să  fie  în lo c u ite   din                                                     d esigur,  sîn t  m u lte   şi  v a ria te .   proşează  că  u n ii  sînt  lă saţi  sâ   toarele  ar  proceda  aşa  c u m
          te rm e n e   de  în d e p lin ir e   a  aces­  e fe c tiv ,  d e sig u r  că  u n ita te a   va                                                      U n ii  doresc  sâ  v a d ă   fo tb a l,  a l­  v izio n e z e   filnvul  fă r ă   b ilet.  procedează  M a r g a r e t a   Şoica,
          tora.  I n t r - o   ostfel  de  situ a ţie    c o n tin u a   să  în re g is tre ze   p ie r­                                                        ţii  sâ  v izio n e z e   spectacole  te a ­  A r   fi  in te re s a n t  de  ştiut  ce   cite  n e p lă c e ri  a r  putea  f i   e­
          este  şi  fire s c   ca  d e fic ie n ţe le    deri.                                                                                                  tr a le   şi  c in e m a to g ra fic e ,  a lţii   ră s p u n s   ar  da  o p e ra to ru l  co­  vitate,  n u m ă r u l   s o lic ita n ţ ilo r
          să  persiste  an  de  an.       N u   se  poate  a firm ,i  că  d e fi­                                                                               sâ  a u d ie z e   m uz>câ  u ş o ară  etc.   m ite t u lu i  e x e c u tiv   al  s fa tu lu i   ce  a r  pleca  m u l ţ u m i ţ i   d in
            C u n o s c în d   că  r e a liz ă r ile   în   c ie n ţe le   a m in tite   n u   se  cunosc                                                       C u m   p ot  fi  s a tis fă c u te   aceste                  u n i t ă ţ i l e   noastre  ar  s p o ri  de
          z o o te h n ie   d e p in d   în d e o se b i  de   şi  la  s e rv ic iu l  de  creştere  a  a­                                                      p re te n ţii  ?  S in g u ra   s o lu ţie  este   p o p u la r  c o m u n a l,  la  în t r e b a ­  la  o  zi  la  alta.
          as ig u ra re a   u ne i  b u n e   h r â n ir i   n im a le lo r   d in   c a d ru l  c o n s iliu ­                                                  de  a  s ta b ili  un  o r a r   b in e   d e ­  rea :  p în â   c în d   „n -a i  tre a b ă " ,   C i n d   l- a m   i v t i l n i t   pe  to­
          a  a n im a le lo r,,  n e -a m   inte resa t   lu i  ag rico l  ra io n a l  Ilia.  D a r,                                                            t e r m in a t   şi  rig u ro s   respectat  to v a ră ş e   G h ib u   ?  v a ră ş u l  C o n s t a n tin   d o l o f a n ,
          de  a c ţiu n ile   in iţia te   în   aceas­  to v a ră ş ii  de  aici  se  m u lţu m e s c    S o rta re a   fru c te lo r  la  I.A .S .  A p o ld u l  de  Sus  este  o  a c ţiu n e   c ă re ia   i  se  a c o rd ă   m u l t ă   g rijă ,   şeful  s e r v ic iu lu i  c o m e r c ia l  al
          tă  p r iv in ţă .  In g in e r a   c o o p e ra ­  d o a r  să  fa c ă   u n e le   co n stată ri,  p e n tru   a  o fe ri  c o n s u m a to rilo r  p ro d u s e  de  b u n ă   c a lita te .                     T.^.P.L.  Petroşani  şi  i-am  so ­
                                                                                                                                                                                                                              lic it a t   s p r ijin u l  in   vederea
                                                                                                                            H  H  ■                                                                                           d î n s u l  a  răsp un s   că  se  va
                                       -                                                                                                                                                                                      u n o r   e x e m p l i f i c ă r i   pozitive,
                                                                                                                                                                                                                              o p r i   doar.  la  do u ă  e x e m p le .
                                                                                                                                                                                                                                D acă  to v tir ă ş u l  P a u l  Z u ­
             La culesul                                                                                                                                          Sacul  cu  promisiuni  este  plin.                           g r a v i i   —   şef  de  sală  la  res­
                                                                                                                                                                                                                              t a u r a n t u l  „ M i n e r a l i   —   şi-a
                                                                                                                                                                                                                              cîştigat  un  b u n  p re s tig iu   In
                                                                                                                                                                                                                              r î n d n r i l e   c o n s u m a t o r ilo r   ce-
              merelor                                                                                 m a ţio n a l  al  u n o r  p ro p a g a n d iş ti  a p a re   u n e o ri  u n   „ s c u rtc irc u it*.        /        f a p t u l   se  d a to re az ă   atenţiei,
                                                                                                                                                                                                                                            r e s t a u r a n t u l,
                                                                                                                                                                                                                              fr e c v e n t e a z ă
                                            Răspunde  învăţămîntul                                    U n d e v a   el  este  în tr e ru p t,  lip seşte  c e va  d in   b a g a ju l  de  cu n o ş­  Măsurile  cînd  vor  urma?  a m a b i l i t ă ţ i i   cu  care  acesta
               Zile le  însorite   ale   acesfe/                                                      tin ţe   al  p ro p a g a n d iş tilo r.                                                                                i n t u n p i n ă   c o n s u m a t o r ii.  Deşi
                                                                                                        O b s e rv a ţia ,  in   es enţă  ju s tă,  fă c u tă   d e   cei  m a i  m u l ţ i  p a r t i­
             toamne  re li e le a iâ   parcă  şi  mai                                                 c ip a n ţi  la  m a sa  r o tu n d ă ,  re le v a   fa p tu l  că  m a jo r it a t e a   p r o p a ­                   n u   serveşte  efectiv,  prezenţa
             mult  ro d u l  bogat  al  liv e z ilo r .   economic  cerinţelor                        g a n d iş tilo r  de  la  c u rs u rile   cu  p ro fil  e c o n o m ic   sînt  b in e   p re ­  In s ta la ţia   de  e p u r a r e   s e m îîi-   ta te a   s-a  d e s fă ş u ra t   sp o rad ic ,   lu i  se  face  s im ţ ită ,  este  un
             Şi  în lr - a d e v ă r   acolo  unde  har-                                              g ă tiţi  d in   p u n c t  d e   v e d e re   te h n ic   şi  ec o n o m ic ,  d a r  p re g ă tire a    n â  de  la  fu r n a le le   nr.  1  şi  2  s-a   că  deseo ri  lu c r ă r ile   s-a u  a b a n ­  b u n   o r g a n iz a to r,  cu   m u l t ă
             nic ia  o a m e n ilo r   a  lăsat   a m ­                                               lo r  p o litic ă   şi  ş tiin ţific ă   tre b u ie   sâ  fie   m a i  la rg ă .  a ta c a t  o  d a tă   cu  in tr a re a   în   re ­  d o n a t  p rin   r e tra g e re a   to ta lă   a   a u t o r ila t e   şi  a c o rd ă   m u l t ă   a -
             prente,  t r u d e le ,   care  au   î n ­                                                 L e c to r ii  şi  p ro p a g a n d iş tii  d in   c o m b in a t  au   p a rtic ip a t  la  s im ­  p a ra ţie   c a p ita lă    a  f u r n a l u lu i   e fe c tiv e lo r  p e n tru   a  fi  r e lu a te    t e n ţ ie   r i d i c ă r i i    c a lif i c ă r ii
             magazinat  v ita m in e   şi  arome.,   producţiei ?                                     p o z io a n e   în   c a re  c e rc e tă to ri  ş tiin ţific i  d in   s id e ru rg ie   au  co­  nr.  2.  S -a   e x e c u ta t  d o a r  p a rte a    d u p ă   o  o a re c a re   v re m e ,  d a r   tot   p ro fe s io n a le   a   p e r s o n a lu lu i
             iac  crengile   p o m il o r   să  atirn e                                               m u n ic a t  n o u tă ţile   în   s p e c ia lita te a   lor.  M e m b r i  ai  b iro u lu i  co­  a fe r e n tă   acestui  o b ie c tiv ,   ia r   a n e m ic ,  In  r it m   total  necores-   a fl a t  in   s u p ra v e g h e re a   sa.
             sub  p o v a ra   r o d u lu i   O   a s e m e ­  cii,  p re ţu l  de  cost  al  p ro d u c ţie i  şî  căile  de  re d u c e re   a  aces­  m ite tu lu i  orăşenesc  de  p a rtid   au  ţin u t  e x p u n e ri  cu  p r iv ir e   la   re s tu l  a  fost  lăsat  b a ltă.  D e   la   p u n z â to r.   C u m    a  re a c ţio n a t   Legat  de  p r e s tig iu   —   u r ­
             nea  impresie  ne-ou  lăsat-o  î n ­  tu ia ,  p r o b le m a tic a   în s crisă  este  f o r m u la tă   la  fel  ca  in  te m a -   p o litic a   p a r tid u lu i  în   d ife r ite   d o m e n ii  de  a c tiv ita te .  C u   toate   în c e p u tu l  lu n ii  s e p te m b rie    a   b e n e fic ia r u l  la  o  a s tfel  de  a n o ­  m a r e   firească  a  u n e i  s e r v ir i
             tinsele  liv e z i  ale  Ferm ei  nr.  2   tic ile  c e rc u rilo r  clip  a lte   secţii.  acestea  se  s im te   n e v o ^   îm b o g ă ţirii  b ib lio g ra fie i  ce  stă  la  în -    fost  a b a n d o n a tă   total.  m a lie    n e -a    spus   to v a ră ş u l   ir e p r o ş a b ile   in   care   to n u l
             p o m ic o le   de  la  în trep rin de rea    C u   te m a tic ile   în   fa ţă ,  a m   pus  în  d e zb a te re a   m esei  ro tu n d e    d e m în a   le c to rilo r  şi  p ro p a g a n d iş tilo r,  in iţie re a   u n o r  noi  f o r ­  In s ta la ţia   de  s tin g e re    a u to ­  A d o lf   D r u k e r ,  d ire c to r  a l  u z i­  cald,  a p r o p ia t,  aş  zice  f a m i ­
             agricolă  de  stat  d in   A p o l d u l    această  p ro b le m ă .  M a jo r it a t e a   p r o p a g a n d iş tilo r  ca re  au  lu a t   m e   de  lă rg ir e   a  o r iz o n tu lu i  p o litic   şi  c u ltu r a l-ş tiin ţific   al  p r o ­  m a tă   a  in c e n d iilo r  de  la  m o d e -   nei  :  „D e   fie c a re   d a tă   o  a s e m e ­  l ia r   a rh   o  m a r e   i m p o r t a n ţ ă
             de  Sus.                       c u v în lu l  au  în c e rc a t  sâ  ne  c o n v in g ă   că  a tu n c i  c în d   e x p u n    p a g a n d iş tilo r.  A ce ste  m ă s u ri  se  im p u n   cu  «atît  m a i  m u lt,  cu   lâ ria   nouă,  cu  to ate  că  este  a ­  nea  s itu a ţie   n e -a   im p a c ie n ta t.   —   aceleaşi   l u c r u r i   se  pot
               De  cîteva   zile  a  început  c u ­  le cţia ,  d u p ă   ce  d a u   n o ţiu n ile   g e n e ra le   de  ec o n o m ie,  tra te a z ă    c ît  a p ro a p e   o  tr e im e   d in   p ro p a g a n d iş tii  c e rc u rilo r  ce  d e zb a t   p ro a p e   fin a liz a tă ,  totuşi,  nu  se   C o la b o r ă m   de  m u l t   c u *I.C .S .H „    s pune  şi  despre  to v a ră şa  Pa-
              lesul  p a r m e n u lu i  au riu    care   c o n c re t  p ro b le m e le   res p e c tiv e   d u p ă   s p e c ific u l  secţiei.  U n   sin ­  p ro b le m e le   e c o n o m ic e   sînt  to v a ră ş i  noi   *  m a i  o c u p ă  n im e n i  de  ea.   N e    d a r   n ic io d a tă   nu  n e -a   p ro d u s    r o sc h iv a  C ostăchel  —   ospă­
             s-a  maturi zat  deplin.  Cei  60  de                                                                                                                                             a lite a   g re u tă ţi  ca  a n u l  acesta.   t a r   la  acelaşi  r e s ta u ra ţii.  A m
                                            g u r  p ro p a g a n d is t  p re z e n t  la  d is cuţie ,  in g in e ru l  c h im is t  M ir c e a                m ir ă   această  a titu d in e ,  d e o a re ­
             lu c ră to r i  st r in g   zilnic   zeci  de                                                                       ★                                                             D o r in d   sâ  n o r m a liz ă m   r e la ţ i­
                                            B e n ţa ,  de  la  la b o r a to r u l  c o m b in a tu lu i,  a  a r ă ta t  că  te m a tic a                      ce  se  ştie  cit  este  de  n ecesară                       a v u t   p o s ib ilita te a   să  stau  de
             tone  de  m e /e   cate  sint  aşezate                                                     In   c a d ru l  m esei  r o tu n d e   s-a  a p re c ia t  p o z itiv   cre şterea  n u ­  ile,  să  îm b u n ă t ă ţ im   c o la b o r a ­
                                            c e rc u lu i  e ra   c o n c re tă   a tu n c i  c în d   a  fost  e la b o r a tă   de  to v a r ă ­               p e n tru    în t ă r ir e a    s e c u rită ţii             v o rb ă   cu  to va răşa   P ara s ch t-
             in   depozit.  Paralel  s-a  începu!   şii  d in   c o n d u c e re a   o rg a n iz a ţie i  de  p a rtid   de  la  la b o ra to r,  d a r   m ă r u lu i  de  c e rc u ri  cu  c a ra c te r  e c o n o m ic   şi  d iv e rs ific a re a   fo r ­  m u n c ii  în   secţia  res p ec tivă .  T o t   rea ,  n e -a m   dus  nu  o d a t ă   la  d in -   va  Costăchel,  ca re   ne-a  m ă r ­
             so rfa rea  p r o d u c ţie i  in  vedere a   că  în   procesul  de  „ îm b u n ă tă ţir e "   ce  a  a v u t  loc  la  c a b in e tu l   m e lo r  de  în v â ţ â m în t   cu  acest  p ro fil  d u p ă   n e v o ile   c o n c re te :a le    aici  c o n s tru c to ru l  m a i  a re    o   ş iis â   d is c u tă m ,  sâ  g ă s im   s o lu ţi­  tu r is it  că  în t o t d e a u n a    şi-a
              v a lo rific ă rii.  O   mare  parte  din   orăşenesc  de  p a rtid   te m a tic a   s-a  „ g e n e ra liz a t" .  N o i  a m   s p u n e    p ro d u c ţie i,  d u p ă   n iv e lu l  de  p re g ă tire   şi  p re o c u p ă rile   c u rs a n ­  „co d iţă "  :  ne  d a to re a z ă   d in   ia ­  ile  cele  m a i  b u n e   de  lu c ru .  A u    iu b it  meseria.   N u ,  nu   a m
              recoltă  este  destinată  e x p o r ­                                                   ţilo r  etc.                                                                             v e n it  şi  dânşii  la  noi.  N i  s-a u
                                            că  de  fa p t  s-a  şa b lo n iza t,  d a to rită   u n o r  to v a ră ş i  de  la  c a b i­                        n u a r ie   p u n e re a   în   fu n c ţie    a             greşit  c în d   a m   nota t  cele s p u ­
              t u l u i .  După  ce  se  c o n fro /ea zd    n etu l  orăşenesc  de  p a rtid   c a re  d in   d o r in ţa   de  a  respecta  r e ­  In   acelaşi  t im p   insă  m a sa  ro tu n d ă   a  d e z v ă lu it  u n e le   n e a ­  g r in z ilo r    ru la n te    Şi  a c u m ,   fă c u t  tot  fe lu l  de  p r o m is iu n i,   se  de  dinsa,  şi  poate  de  a ­
              cu  ateniie,  merele  sînt  aşeza­  c o m a n d ă r ile   cu  c a ra c te r  o r ie n ta tiv   şi  deci  cu  b u n a   in te n ţie   de   ju n s u r i  in  în v ă ţ ă m în t u l  e c o n o m ic   d in   c o m b in a tu l  s id e ru rg ic ,   d u p ă   a tîta   v r e m e   de  la  p r e d a ­  s-a u  p e rfe c ta t  te rm e n e .  A m   a­  ceea  n ic i  n u   ştie  c u m   au
              te  cu  g rif ă   In tr-o   Jădifă  tip  şi   a  în lă tu r a   te h n ic is m u l  u n o r  te m e   şi  a  le  o rie n ta   spre  p r o b le ­  n e a ju n s u ri  ce  tr e b u ie   re z o lv a te   c ît  m a i  c u rîn d   de  c ă tre   c o m i­  re a    secţiei,  tra n s p o rtu l  m o d e ­  ju n s   sâ  f im   d e r u ta ţi  de  a tîte a    tr e c u t  cei  17  a n i  de  a c t i v i ­
              de  aici  işl  urmează   d r u m u l   m e le   e c o n o m ic e   ale  acestora,  au  ţ in u t   co nt  în  m ă s u ră   in s u fi­  te tu l  de  p a rtid   al  c o m b in a tu lu i  şî  de  c o m ite tu l  orăşenesc  rle   le lo r  m a r i  se  fac e  cu  m ijlo a c e    v o rb e ,  lip s ite   de  m ă s u ri   c o n ­  tate  n e î n t r e r u p t ă   în  comerţ,
              spre  consu m a to ri,  pe  căi  de   c ien tă  de  p ro b le m e le   co n crete  ale  fie c ă re i  secţii  d in   c o m b i­  p a rtid .  In   s tru c tu ra   o rg a n iz a to ric ă   a  în v â ţ â m în t u l u i  de  p a rtid ,   m a n u a le ,  cu  e fe c tiv e   m ă rite .  crete.  A p e l u r i l o r   re p e ta te    pe   f ă r ă   să  i  se  f i   fă c u t  mă c a r
              b it u m   sau  de  lier.     n at.  O b s e r v a ţia   n u   este  g e n e ra lă   p e n tru   m u n c a   to v a ră ş ilo r   f o r m u le   cu  c a ra c te r  e c o n o m ic   au  în c ă   o  p o n d e re   p re a   m ică.   In s ta la ţia   de  e v a c u a re   a  a p e ­  ca re   le -a m   fă c u t  îl  m a i  a d ă u ­  o  s in g u r ă   observ aţie,  f ă r ă   ca
               După  p rim e le   zile  de  recol­  de  la  c a b in e t  p e n tru   că  a m   v ă z u t  aici  te m a tic i  in te re s a n te ,   D e   as em en e a,  nu  este  ju s tific a tă   şi(  n ici  in d ic a tă   a b a n d o n a re a    lo r  re z id u a le   d in   zona  cocseriei   g ă m   şi  pe  acesta.  D o r im    ca
              tări  o a m e n ii  apreciază  că   pe   co ncrete ,  de  la  c e rc u rile   de  acest  fel  de  la  U z in a   „ V ic to ria "    c e rc u rilo r  de  ec o n o m ie   p o litic ă   g e n e ra lă .  Este  n e cesar  sâ  fie   s-a  p o tic n it.  L u c r a r e a   este  te r ­  ac eastă  s ta re   de  lu c ru ri  sâ  fie   să  p ro voace  m ă c a r   o  uşoară
              cele  72  de  hectare  ocupate  cu   C â la n   Şi  c h ia r   de   la  u n e le   c e rc u ri  din  c o m b in a t,  c u m   sînt   îm b u n ă t ă ţ it ă   n e in tîr z ia t  te m a tic a   fie c ă ru i  cerc  ce  d e zb a te    m in a tă ,  d a r  n u   se  p o a te   re c e p ­  re m e d ia tă   u rg e n t,  lu c r ă r ile   sâ   n e m u l ţ u m i r e .   Şi  a m   m a i  a-
              meri  se  va  obţine  o  produ cţie    cele  de  la  fu r n a le ,  tu r n ă to rie   etc.  p ro b le m e   ec o n o m ice ,  p e n tru   ca  toate  t e m a t r i l e   sâ  ră s p u n d ă    ţio n a   d in   lip sa  u n o r  v a n e    de   fie  c o n tin u a te    cu  ră s p u n d e re    Hat  ceva  Im po rta n t  de  la  t o ­
              mai  mare  decit  cea  pla nificată   M a i   m u lţi  p a rtic ip a n ţi  la  m a s a   ro tu n d ă   au  s u b lin ia t  ca  o   n e v o ilo r  şi  p re o c u p ă rilo r  c u rs a n ţilo r  d in   fie c a re   secţie.  în c h id e re   ce  tre b u ia u   a c h iz iţio ­  şi  s e rio z ita te   căci  a ltfe l  r e a li­  varăşa  Costăchel,  ceva  ce  a r
              cu  120  to n e               c e rin ţă   m o b ilita te a   şi  e la s tic ita te a   te m a tic ilo r.  S în t  p r o p a ­  P r in   g rija   c o m ite tu lu i  orăşenesc  de  p a rtid   şi  a  c o m ite tu lu i   n a te   de  c o n stru cto r.  A s e m ă n ă ­  z a re a   p la n u lu i  de  in v e s tiţii  pe   t r e b u i  să  a fle   l u c r ă t o r i i   t i ­
                Aşadar,  m u nc a  po m lc u lto rl-                                                  de  p a rtid   d in   c o m b in a t  tre b u ie   a s ig u ra t,   a tît  la  p u n c tu l  de   a n u l  în   cu rs  va  fi  c o m p r o m i­  n e r i  d i n   c o m e r ţ .  î n t o td e a u n a
                                            g a n d iş ti  cu  o  m a r e   e x p e r ie n ţă   ca  Ion  Iv a n c iu c   de,  la  O S .M .                       to r  s-a  m u n c it  şi  la  m a ş in a   de
              lor  de  la  Ferm a  nr.  2  din   .4-   I I ,   ca re  nu   socotesc  te m a tic a   rig id ă ,  im u a b ilă .  Ei  in v erse ază   c o n s u lta ţie   din  c o m b in a t  c ît  şi  la  c a b in e tu l  orăşenesc,  m a te ­  tu r n a t   fo n tă   pe  b a n d ă   n r.  2   să.  S c h im b a r e a   in  b in e   a  s itu ­  fn   m o m e n t u l   în  care  a  sosit
              po/d  a  fost  In  acest  an  plină   o rd in e a   te m e lo r  sau  a d a u g ă   a n u m it e   te m e   noi  in  ra p o rt  cu   r ia lu l  b ib lio g ra fic   n ecesar  p ro p a g a n d iş tilo r  şi  c u rs a n ţilo r  in   A ic i  insă  o  b u n ă   p a rte    d in    a ţie i  n e -a r   a ju t a   fo a rte    m u lt,   la  s erv ic iu ,  din sa  şi-a  „lă s a t"
              de  roade.  A   ob(ine  de  la  72   c e rin ţe le   d e z b a te rii  p ro b le m e lo r  de  a c tu a lita te .  p re g ă tire a   lor.  C a   o  c o n d iţie   de  b ază  p e n tru   e fic a c ita te a   m u n ­  v in ă   ne  re v in e   şi  n o u ă   fiin d c ă    de o arec e  de  o  b u n ă   p a rte   d in    n e r v i i   acasă  şi  a  s e rv it  cu
              de  hectare  ocupate  cu  m e ri  a ­                                                   cii  p ro p a g a n d iş tilo r,  la  p re g ă tire a   acestora,  pe  lîn g â  e x p u ­  n - a m   reu ş it  sâ  a s ig u ră m   c o n ­  o b ie c tiv e le   a fla te   a c u m   în  c o n ­  dragoste,  d i n   tot  s u fle t u l  pc
              proape  două  mil io an e  şi  j u m ă ­                                                n e rile   de  s p e c ia lita te   şi  de  in f o r m a r e   cu  p r iv ir e   la  d o c u m e n ­  s tru c to ru lu i  la n ţu l  tra n s p o rto r   stru c ţie   d e p in d e   s p o rire a   c a p a ­  to ţi   c lie n ţii  care  fr e c v e n t e a ­
              tate  de  lei  e  totuşi  ceva.  Dar,                                                   tele  de  p a rtid   a!  c ă ro r  n u m ă r   tre b u ie   sâ  crească,  sâ  se  u r m ă ­  în   t im p   u til  In   s c u rtă    v r e m e    c ită ţilo r   n o a stre  de  p ro d u c ţie .   ză  r e s t a u r a n t u l   respectiv.
              la  aceste  v e n i t u r i   se  mai  a d a u ­  „Scurtcircuit11  in  sistemul         rească  lă rg ire a   o r iz o n tu lu i  p o litic   şi  c u lt u r a l- ş t iin ţ if ic   al  p r o ­  în s ă   u zin a  f u r n iz o a r e   ne   v a    N e ^ a d re s ă m   pe  această  ca le  nu   Şi  iată  că,  d i n t r - o   p l i m b a ­
              gă  altele  realizate  p r in   v a l o r i ­                                           p a g a n d iş tilo r.                                     p u n e   la  d is p o ziţie   toaţe  piesele   n u m a i  c o n d u c e rii  I.C .S .H .  ci  şi   re  p r i n   o ra şu l  Petroşani,  a m
              ficarea   cireşelor,   viş inelor,                                                        A s p e c te le   d e z v ă lu ite   de  m a sa  r o tu n d ă   nu  priv esc  d e c it  c îte ­  necesare".  c o m ite tu lu i  de  p a rtid ,  t o v a r ă ­  d e s p rin s   c îţ iv a  o a m e n i   d i n
              piersicilor,  p r u n e lo r   şi  a  a lt o r   informaţional  aî  propagandistului     va  ja lo a n e   ale  î n v ă ţ â m în t u l u i  econom »c  d in   C o m b in a tu l  side­  şu lu i  s e c re ta r  C o r n e l  C o v a lîo v ,   m u l ţ i m e a   celor  ce  ne  ser­
              t r u d e   care  lac  să  crească  s i m ­                                             r u r g ic   H u n e d o a ra .  A n a liz a   a te n tă   a  u n o r  p ro b le m e   s im ila re    In   a fa r a   celor  r e la ta te   de  to ­  cu  s p e ra n ţa   că  lu c r u r ile   se  v o r   vesc  z iln ic ,  d a r   ale  c ă r o r
              ţi to r  beneliciile                                                                    în   m u n c a   de  p ro p a g a n d ă   a  o rg a n iz a ţiilo r   de  p a rtid   d in   a lte    v a ră ş u l  D âne sc u  a m   a fla t,  ca   re z o lv a   fa v o r a b il.  S p e ră m    că   '>s tr ă d a n ii  ni  se  pa r  d e m n e   de
                                              In c e rc in d   să  e x p lic e   c a u ze le  u n o r  lip s u ri  în  m u n c a   c re a to a ­  în t r e p r in d e r i  din  re g iu n e   ca  e x p lo a tă r ile   m in ie r e ,  c o n stru cţii   o  c a ra c te ris tic ă   a  m u n c ii  c o n ­
                            A .  P O T O P E A                                                                                                                                                 a p e lu l  no s tru   (N .R .  —   al  cite-   a  fi  luate  în  co n sid era re   şi
                                            re  a  p ro p a g a n d iş tilo r,  to v a ră ş u l  G h .  C ism aş,  s e c re ta ru l  c o m i­  de  m a ş in i  şi  altele ,  vo r  d a  p o s ib ilita te a   în lă t u r ă r ii  u n o r  lip s u ri   s tru c to ru lu i,  că  la  cele   m a l   de  a  f i   preţu ite.
                                            te tu lu i  de  p a rtid   de  la  fu r n a le ,  s p u n ea  că  în   sis te m u l  in fo r ­  a le  o rg a n iz ă rii  in v â ţ â m în t ii lu i  ec o n o m ic.  m u lte   o b ie c tiv e  >atacate,  a c tiv i­  lea,  o a re   ?)  să  a ib ă   un   ecou   N.  URAGAN
                                                                                                                                                                                               fa v o ra b il" .
   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98