Page 12 - Drumul_socialismului_1967_10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRtiE. UNIŢI-V'ĂI
RECEPTIVITATEA FATĂ

i

DE NOU, element esenţial

al perfecţionării stilului

muncii de partid ANUL XIX. NR. 3967 JOI 3 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI

CONFERINŢA NAŢIONALA
GHEORGHE CALIN
prim-secretar al Comitetului regional Editori­
Hunedoara al P.C.R.
DE FIZIOLOGIE

Amploarea, complexitatea şi infinita vari­ prinderile regiunii se vor putea realiza pînă ale ’6S
etate a problemelor pe care noul stadiu de dez­ în anul 1970 peste prevederile cincinalului
voltare a societăţii- noastre le ridică în toate 353.000 tone cărbune, 72.200 tone fier în mine­ Miercuri dimineaţa s-au zia şl are ca subleme: ba­
domeniile construcţiei socialiste pun pe prim reu marfă, 482.000 tone fontă, 600.000 toeie oţel deschis in aula mare a In­ zele biochimice şi luncţio-
plan perfecţionarea stilului muncii organiza­ şi alte produse în valoare de 1.6G8 milioane lei. Editurile noastre de lite­ stitutului medicofarniaceu-
ţiilor de partid ca o condiţie hotâritoare în ve­ însăşi această evaluare a rezervelor încă ne­ ratură ne-au obişnuit, ca pe tic din Capitală lucrările nale ale homeostaziei; bio-
derea creşterii continue a rolului lor condu­ valorificate arată cît de reprobabilă este men­ lingă ceea ce contempora­ celei de-a 4-a Conferinţe chimismul funcţional al
cător în cadrul colectivului unde activează, a talitatea rutinieră a unor cadre din economio nii noştri scriu, să ne ofere naţionale de fiziologie, or­ creierului; hoincoslazia în
forţei lor de mobilizare. O latură a acestei pro­ care consideră că lipsurile existente în apro­
bleme o reprezintă, desigur, receptivitatea fa­ vizionarea întreprinderilor, funcţionarea şl an de an alte valori pe ca­ ganizată de Uniunea Socie­ ontogenc/ă şi in condiţiile
ţă de nou. întreţinerea utilajelor, folosirea timpului de re înaltele spirite ale po­ tăţilor de Ştiinţe Mcdicalo. muncii; dinamica fizlco-chl-
Voi apela la citeva exemple spre a ilustra lucru, precum şi rebuturile, locaţiile. penaliză-: porului nostru le-au aşezat, La lucrări participă acade­ mică dc funcţionare a mem­
însemnătatea sesizării şi sprijinirii elemente­ rile pentru nerespectarea contractelor, dobin- veacuri la rînd, in imensul branelor biologice; medica­
lor noi, moderne în activitatea economică. Spo­ zilc pentru creditele restante, irosirea unor edificiu al culturii , naţio­ micieni, profesori universi­
rurile de producţie prevăzute a fi realizate în materii prime şi materiale ar fi însoţitori ine­ nale. tari, cercetători ştiinţifici mentele şi homeostazia —
anii cincinalului la Combinatul siderurgic Hu­ renţi ai procesului de producţie. Această men­ O privire, chiar şi fuga­ şi medici din ţară, precum farmacologia clinică.
nedoara urmează să fie obţinute, in cea mai talitate fatalistă aduce mari prejudicii econo­ ră, peste proiectele anului şi specialişti din peste 20 Vor fi prezentate peste
mare parte, nu pe calea creării de noi capaci­ miei. Este de datoria organizaţiilor de partid viitor confirmă permanenta
tăţi de producţie sau a lărgirii capacităţilor a­ să manifeste mai multă combativitate faţă de preocupare a editurilor de ţări. 200 de rapoarte şi comuni­
gregatelor existente, ci pe seama creşterii indi­ asemenea tenehnţe ca şi faţă de ritmul lent cu noastre pentru valorifica­ Conferinţa dezbate pro­ cări ştiinţifice aparţinind a-
cilor de utilizare .şi a productivităţii muncii. care se acţionează într-un şir de întreprinderi rea în continuare, intr-un bleme de actualitate din tit specialiştilor români cît
Aplicind indicaţiile conducerii partidului, Co­ şi instituţii pentru aplicarea măsurilor menite mod critic, de exigentă se­ şi oaspeţilor.
mitetul regional de par tid a îndrumat pe spe­ să contribuie la perfecţionarea sistemului de lecţie, a moştenirii literare. domeniul fiziologiei moder­
cialiştii combinatului să studieze experienţa conducere a economiei. Urmărind dispunerea alfa­ ne. Tematica principală a Lucrările conferinţei vor
cea mai avansată pe plan mondial şi să treacă Comitetul regional de partid combate spi­ betică a autorilor, întîlnim conferinţei este Homeosta- dura trei zile.
la introducerea pr ocedeelor moderne de elabo­ ritul de paradă, înclinaţia unor cadre din eco­ Intre alţii numele lui Ni-
rare a metalului. Demne de reţinut sînt efor­ nomie de a agita cifre medii şi comparaţii fa­ colac Costin cu „Letopise­
turile depuse de organizaţia de partid, de cei cile cu trecutul, fără a lua drept etalon indici ţul Ţării Moldovei" (1709—
mai buni specialişti şi muncitori pentru a asi­ şi performanţe superioare, sarcinile şi exigen­ 1711), operă de căpătU ce
gura introducerea tehnologiei de elaborare a ţele puse de conducerea partidului.
oţelului cu oxigen, prin folosirea lancei. Este Organizaţiile de partid trebuie să determi­ va fi tipărită integral, pen­
grăitor faptul că aplicarea acesteia echivalează ne pretutindeni stabilirea de obiective mobili­ tru prima dată după Ko-
cu un plus de 240.00(7 tone oţel faţă 'de anul zatoare pe măsura condiţiilor existente, com- gălniceanu. Acelaşi volum
trecut. bălind tendinţele dc a ţine sub obroc rezerve, va mai cuprinde şi frag­
Aderenţa Ia nou. capacitatea de a-I sesiza doar ,.Uo siguranţă'1. Cum poale fi interpretat mente din alte scrieri ale
şl de a-1 promova cu perseverenţă îşi găsesc altfel faptul că în ultimii ani unităţile din ra- cronicarului. începe seria
un larg cimp de afirmare in cadrul acţiunii de drul Combinatului carbonifer Valea Jiului. în­ de 5 volume de „Opere ale­
organizare ştiinţifică a producţiei. In această treprinderile miniere Barza şi Deva. Combina­ se"' ale lui Ovid Densuşia-
direcţie esenţial este ca pretutindeni să se tul siderurgic Hunedoara şi-au stabilit iniţial I.E.M.H. Deva. Sonda 14.181 din Secţia Poiana Ruscă. mi, primul dintre ele inclu-
treacă fără întîrziere la aplicarea concluziilor angajamente minime care. pentru a putea fi sectorul foraj Ghelar.
desprinse din studiile întreprinse in cadrul puse îr* concordanţă cu realitatea, au trebuit zind valoroasa contribuţie
acestei acţiuni In diferite locuri, ca Uzinele să fie ,.corectate" de 3—4 ori ? Numai un e­ a autorului la problemele
mecanice Cugir. C.S. Hunedoara, Combinatul xemplu dintre atîtea altele : întreprinderea de v lingvisticii şi filologiei ro­
carbonifer Valea Jiului, ele trebuie dezgropa­ construcţii s;derurgiee din Hunedoara şi-n pro­ mâne. O altă serie de *o-
te din dosarele uncie au fost uitate. Analize e­ pus să realizeze in întreg anul 1967 econo- In interiorul Remorcher fără
fectuate cu acest prilej au scos la iveală uriaşe pere alese" (3 voi), este de-
rezerve ale producţiei : prin aplicarea măsuri­ (Continuare în pag, a Il-a) timonă şi cîrmă
lor tehnico-organizatorice prevăzute în între­ (Articol din „Scinteia" nr. 7482) ALEXANDRU URAD
ziarului: redactor la Agerpres
Constructorii de nave de
la şantierul din Brăila au
realizat un remorcher ma­ (Continuare tn pag. a 2-a)
Pe teme ale cam paniei agricole ritim de 1.200 CP fără ti­ J Se, fac ultinicle lucrări dc finisaj la blocul C-3-C cu 66 dc a­
• Neajunsuri monă şi cîrmă. Obişnuitele .........— partamente din Petroşani.
dispozitive de comandă şi
TOAMNA, FII CEVA MAI semnalate de manevră au fost înlocuite
cu un sistem compus din-
tr-un tablou centralizat de
echipe ale comandă şi o elice cu pa9 8.000 tone de peşte oceanic I Gheţurile
reglabil. Remorcherul fără
timonă şi cîrmă arc cali­
ÎNŢELEGĂTOARE! controlului tăţi deosebite de navigaţie tlantic şi coastele vestice nul acesta liota noastră o­ | $i oamenii
Nord-vestu! Oceanului A­
el
Astfel,
şi exploatare.
ceanică a pescuit peste 8.000
ale Africii sint în prezent
obştesc poate fi manevrat rapid in zonele de pescuit ale trau- tone heringi, stavrizi, ma­
spaţii inguste şi porturi a*
crouri, tai, şi alte specii ce
glomerate.
Simplificarea
Ce ţî-i şi su anotimpurile as­ tofi, iai; trifoiul de săminţă stă tâ unitate — o boală de natu­ sistemului funcţional, deter­ lerelor româneşti „Galaţi" se găsesc in Atlantic.
tea, vin şi pleacă de parcă nici în cîmp, o bună parte chiar ră organizatorică cauzată de mină totodată reducerea e­ şi „Constanţa", Dintr-o situaţie elaborată ! Groenlandei
nu simţi cum se scurg. Cînd * necosit. lipsa de preocupare şi mobili­ * Interviu fectivului echipajului la După scurtele escale in de organele de resort ale
te gîndeşti că numai ieri se Te întrebi cum de sint aşa zare a oamenilor la lucru. Aici numai trei persoane, faţă porturile Halifax din Noua Ministerului Industriei Ali­
prăşea porumbul şi uite că a în urmă faţă de alţii ? Da, ştiu fiecare e preocupat de intere­ de 16 Ia un remorcher obiş­ Scoţie — Canada şi Las mentare, reiese că ’ în 1967
venit timpul culesului ! Şi iată că în calea ta ai întîlnit şi uni­ sele lui personale şi nu de cele despre tele­ nuit, de aceeaşi putere. Palmas — insulele Canare, echipajele de pe aceste vase La sfi-şitul secolului al X-
toamna care îşi aşează haina tăţi cum sînt cele din Bârâşti. ale colectivităţii, de aceea lu­ cele două nave româneşti au realizat un beneficiu net lea, pe ţărmul de sud al
eî ruginie şi straiul rece de Peşteana şi Boşorod unde crurile se urnesc atît de greu vizoarele şi vor continua pescuitul. A- de circa 10 milioane lei. Groenlandei, debarca vikin­
brumă groasă peste grădini şi munca a fost temeinic şi din din loc. gul Erîk Tlionvaldsen, de­
livezi, peste cîmpuri şi ogoare. timp organizată, unde mijloa­ Toamnă, toamnă, fii atit de numit Roşcovanul, care fu­
Ştiţi la ce m-am gindiţ? S-o cele şi forţa de muncă au fost bună şi dacă riu poţi aştepta aparatele de gea din Islanda pentru că
opresc din drum, şi s-o conving mai raţional utilizate, fapt pină Ia recoltarea porumbului, săvîrşise o crimă. „El a dat
să mal zăbovească puţin, mă­ pentru care porumbul este cu­ mai stai totuşi puţin, opreşte insulei denumirea dc Groen­
car 2-3 săptâmini, să aibă timp les în proporţie de mai bine filele calendarului măcar pînă radio aflate Dorinţa de a fi în frunte landa (Ţara verde), deoarece
şi vecinii noştri din Rîu Alb de 50 la sută, iar în locul car­ se coseşte şi se transportă din considera că are darul să a-
să se trezească la realitate Să tofilor se seamănă acum cul­ cimp trifoiul de săminţă. Ştii. tragă oamenii..." — spune
nu simtă aşa deodată răceala turile pâioase. ar fi păcat deatitea zile-mun- in garan(ie manuscrisul vechi „Islandin-
umedă şi îngheţul care ar pu­ Ce fac cei care sînt puşi la câ cheltuite în această cultură In ultimii ani colectivul de industria chimică şi diferite tru folosirea deplină a capaci­
tea să le îngheţe lanurile de C A P. Rîu Alb să răspundă de şi să se irosească, şi de atîta muncă al Fabricii chimice din produse din mase plastice în tăţilor de producţie, creşterea
porumb în cîmp, cartofii în soarta producţiei ? Asta ne în­ săminţă să putrezească în că­ Orâştie s-a situat cu consecven­ valoare de 4.700.000 lei. Succe­ randamentelor pe fiecare ma­
pămînt şi trifoiul în căpiţe. trebăm şi noi. Şi ne mai între­ piţe împrăştiate cit îi cimpul. ţă în rîndul unităţilor indus­ sele acestea sînt susţinute şi de şină şi utilaj şi organizarea
Ce-ar frsă o rog, poate mă băm cum de tovarăşul Ştefan Pînă acuma de ce nu *le-au triale din regiune care înscriu ceilalţi indicatori : producţia ştiinţifică a producţiei şi a
va înţelege, o cunosc eu cît e Dura. preşedintele cooperati­ adunat? — mă întrebi. Păi, s-au cu regularitate succese pe gra­ marfă vîndutâ şi încasată s-a muncii.
de generoasă uneori. vei. care e destul de vechi aici, tot gîndit cum să execute lu­ ficele întrecerii socialiste. Ex­ real'zat cu aproape o lună mai La atelierul sculârie-matn-
— Toamnă dragă, fii atît de şi tovarăşul Sergiu Paladian, crarea, cum să facă plata. Şi plicaţia o găsim în dorinţa devreme, economiile la preţul ţerie există o permanentă pre­
doamnă şi dacă nu poţi să-ţi delegatul U R.C.A.P. Haţeg, ca­ uite aşa încă n-au ajuns la fierbinte care-1 caracterizează de cost pe 8 luni sînt de ocupare pentru confecţionarea
opreşti ploile şi vînturile. a­ re de 3 săptâmîni e detaşat concluzia finală. De, aşa-i cînd unor matriţe cu un număr cît
tunci măcar treci peste lanuri­ special \pentru campania de părerile sînt împărţite. mai mare de cuiburi, scurtarea gobok". După Erile cel Roş­
le cooperatorilor din Rîu Alb. toamnă nu cunosc încă ce su­ Toamnă dragă, fii atît de în­ duratei de reparare a matriţe­ covan s-au îndreptat spre
fâ-te că nu le vezi nici tu. aşa prafaţă au de recoltat şi cît s-a ţelegătoare şi ajutâ-i că alt- • Cu toţi indicatorii realizaţi înainte de termen lor. Prin contribuţia tuturor ce­ Groenlanda sute şi apoi mii
cum nu le-au văzut nici ei de realizat pînă în prezent? minterea sora ta mai mare e • Contractele onorate „Ia zi“ lor care lucrează în atelierul de normanzi. Asljel a înce­
la praşila a doua, şi cum pare De cîte ori ne întilnim şi nemiloasă, înţelege şi tu ce dc sculârie — clin rîndul căro­ put prima colonizare a insu­
că nu le-a văzut nici Consi­ discutăm despre producţie, to­ pierderi imense de recoltă se ra se evidenţiază în mod deose­ lei.
liul agricol raional din Haţeg. varăşul preşedinte ne repetă fac atît prin întîrzierea cule­ bit Nicolae Boldo'r, Ion Bereî, Se spune că de aici au pornit
Cum de nu le-a văzut ? Aş, cu o nevinovăţie de copil, un sului cît şi prin nerespectarea pe fiecare lucrător al fabricii 4 223 000 lei iar beneficiile în­ Sever in Dicu, Romulus Grecu vikingii expediţiile către
s-au făcut numai că nu le văd, refren uzat: „Păi dacă nu a- epocii de semănat. ca sarcinile de plan să fie în­ registrate, tot în această peri­ şi Vasile Grădinarii — durata coasta nordică a continentu­
mai precis cooperatorii de aici vein oameni”. Dar aceasta e o Ai plecat, ce-ntunecată eşti deplinite în mod exemplar. oadă. depăşesc 4.300.000 lei. In reparaţiilor la matriţe s-a re­ lui american, cu aproape
se pase că au uitat că au de re­ boală veclie şi are la baza ei la faţă ! Ce gînduri năpraznice înainte de sfîrşitul celor 9 aceste condiţii toate contracte­ dus în ultimul timp cu 45-50 Ia cinci secole înainte ca Cris-
coltat mai mult de 105 hectare un virus care este inoculat la ai, parcă vrei să te răzbuni pe luni ce s-au scurs din acest an le sînt onorate la zi'iar la li­ sută. Aici l-am întîlnit pe ino­ tofor Columb să fi pus picio­
de porumb şi 20 hectare car­ toţi care vin să sprijine aceas- toţi cei care n-au ştiut să-ţi colectivul de muncă al fabricii nele produse, chiar înainte de vatorul Nicolae Fâtu care lu­ rul pe pămîntul Americii.
folosească zilele frumoase, fă­ a raportat îndeplinirea sarcini­ termen. crează la o matriţă etajată, cu Dar la începutul Evului Me­
ră ploi şi fără vînt. Ce bine ar lor de plan la toţi indicatorii. In discuţia avută cu tovară­ cuiburi multiple. Cu astfel de diu, normanzii au dispărut.
fi să te vadă ei, aşa cum arăţi Pe perioada scursă, plusul de şii C.heorghe Vaier, directorul matriţe producţia se dublează Poate că au fost decimaţi de
întunecată la fată ! Poate se producţie realizat la începerea fabricii şi Ioan Beşteleie, loc­ şi creşte simţitor capacitatea dc o epidemie groaznică, poate
vor trezi la realitate şi cei că­ lunii octombrie depăşea suma ţiitorul secretarului comitetu­ utilizare a maşinilor de injec­ că au fost goniţi de eschi­
rora tu le-aî pus gînd rău şi de 8 900.000 lei. S-au dat peste lui de partid, ni se relata că ţie. moşi sau poate că vikingii
vor păşi la treabă pînă ce nu prevederile planului pe nouă succesele obţinute sînt rodul In secţia mase plastice cân­ n-au rezistai în lupta aspră
vor cunoaşte răzbunarea. Aspect de la strungSria de luni 51 tone oxizi de fier. 20 căutărilor asidue. în fiecare tările pentr u sporirea produc­ cu natura. Enignia a rămas
ION TOMNATICII cilindri din C. S. Hunedoara. tone utilaje tehnologice pentru compartiment de muncă, pen- tivităţii muncii şi îmbunătăţi­ nedezlegată. Legătura 'u
rea calităţii produselor nu con­ insula a fost restabilită nu­
tenesc. De curincl s-a introdus mai după mulţi ani.
procedeul ca ambalarea produ­ In Groenlanda mai dăinuie
„£ bun ca piinea caldă" — Veţi înţelege ce semnifica­ selor să se execute direct la şt acum multe din ruinele
glăsuleşte o vorbă rămasă din ţie adine socială primeşte maşină. In acest fel s-a elimi­ locuinţelor normanzilor. Pe
bătrini. Şi cel despre care GUSTUL PLINII producerea, aici, a 38 de sor­ nat transportul, iar produsele Ungă ele au apărut ferme
s-au spus ori se vor spune timente pentru cei mici şi nu se mai degradează. In ace­ singuratice sau aşezări miri.
asemenea cuvinte, trebuie să pentru cei mari, pentru cel laşi timp s-a renunţat la mun­ Locuitorii acestora se ocupă
înţeleagă, să ştie că i se adu­ zestrea de grîu, din fiecare sănătoşi, co şi pentru cei su­ ca auxiliară. Aici, maşinile de cu de toate. Prind peşte şi il
ce, in felul acesta, o aprecie­ an, a pâmîntului. Deva — asigură zilnic cu 24 ferinzi. Veţi înţelege ce im­ injecţie sînt folosite la întrea­ usucă pe stinci, vînează, dar,
re, o deplină dacă nu cumva Vi se pare poate că o fa­ tone de piine, 29 puncte de portanţă şi ce dimensiuni pri­ ga capacitate. Preluarea schim­ îndeosebi cresc oi — ocupa­
supremă recunoaştere, a bo­ brică de pîine este aidoma desfacere, incepind cu unită­ meşte strădania unui om burilor se face clin mers iar- a­ ţie grea pentru condiţiile na­
Şi
provizionarea
deservirea
ţile din oraş şi sfîrşind cu
gatului potenţial sufletesc pe oricărei alte fabrici. Dar nu. care zilnic transportă din maşindor de injecţie se execu­ turale ale Groenlandei, unde
care el l-a investit in trecuta Gîndiţi-vă la vetrele de pia­ Bucea Mare, Sîntuhalm, depozitul fabricii in magazia tă cu toată gr ija. Am notat cî- creşte puţină ia>bă. In cău­
sau prezenta fapta. tră pe care coceau plinea Cristur, Ilia etc. Iar un cup­ de zi aproape 16 tone de făi­ ţiva dintre cei care au contri­ tarea dc hrană, oile se îm­
tor special asigură cerinţele
Comparaţia aceasta, izvo- strămoşii noştri, Gindlţi-vă unor numeroşi consumatori nă. Veţi înţelege strădania buit in mod deosebit la succe­ prăştie pe stîndle abrupte
rîtă din existenţa tulburător la cuptoarele mici, primitive cu două tone produse de pa­ frămintătorului Florean Mi­ sele realizate de secţia mase pe distanţe de zeci de kilo­
de concentrată a pîinii — zil­ ce au dăinuit prin vreme. tiserie, de la cozonaci/ cu ca, a modelatoarelor-canla- plastice : Vaier Balaş, Elisabe- metri.
nică hrană a oamenilor — Gîndiţi-vă la trudnica mun­ mac şi stafide, pină la noul ragii Ana Lugojan şi Mar ia ta Muntean, Stelinn Toma şi O parte a pojjulaţiei Gro­
m-a urmărit stăruitor, deu­ că de odinioară a ţăranilor produs cu valoare nutritivă Aron, a cocătorilor Partenie Alexandru Trifan. enlandei se ocupă, ca şi in
năzi, cind însoţit de inginerul noştri care, arŞi dc soare, foarte ridicată, care e rula­ Malea şi Gheorohe Biră, ce Numele harnicilor- muncitor i timpurile străvechi, cu vină-
şef Ioan Ştefanovici, am a­ biciuiţi de vinlnri şi ploi, r.u da cu cremă de stafide şi parcă au împrumutat în ges­ şi cadre tehnice de Ia Fabrica toarea şi blănăritul. Locul
vut putiyiţa să urmăresc palmele crăpate, straşnic în­ gem de fructe. De altfel, aşa turi si vorbă ceva din pros­ chimică d*n Orâştie care figu­ principal îl ocupă vinătoarea
de foci care s-an păstrat în
munca oamenilor de la Fa­ lănţuite de coarnele plugu­ cum ne-a încredinţat ingine­ peţimea şi aromele pîinii. Şl rează pe panoul de onoare es­ apele de coastă ale insulei,
brica de pîine din Deva, am lui, scormoneau cu indîrjire rul Ioan Ştefanovici, covri­ atunci, cunoscînd profilul no­ te mult mai numeros. El nu îndeosebi pe ţărmul de nord-
poate fi cuprins în spaţiul
u­
avut putinţa — finind în pal­ pămîntul pentru a-i smulge gii fierţi, chiflele crestate, bil şi grav al muncii omului nui ar ticol. Am notat însă o do­ est.
me un dar de preţ, o ptinc mai multe roade, pentru a-i cozonacii cu nucă, cu rahat, de aici, cum ai putea altfel rinţă unanimă, exprimată de Vinătoarea se efectuează
caldă şi rumenă — să înţe­ smulge mai multe bâabe de cozonacii rozetă, rondelele cu să-i mulţumeşti lui, pentru interlocutorii noştri ; că nu îşi cu renumitele caiactiri gro-
leg înaltele semnificaţii ale grîu. stafide — produse ale viitoa­ strădanie, frămintătorului, vor precupeţi nici un efort ca enlandeze. Aceste bărci, deo­
existenţei, in zilele noastre, Gîndiţi-vă la toate acestea rei secţii de patiserie, nu pes­ modelatorului-caniaragiu ori planul să fie îndeplinit la toţi sebit de uşoare, care nu fac
a unor locuri unde se meta­ şi veţi înţelege cum. este în te multă vreme, vor putea fi cocălorului riecît spunînd 'indicatorii înainte de ter men şi zgomot şi alunecă cu viteza
morfozează şi trece neîntre­ măsură să emoţioneze faptul apreciate de către solicitan­ despre el, fie şt în gînd că vor face totul ca producţia a­ săgeţii, se fac la comandă,
rupt şi tenace către noi, oa­ că patru cuptoare normale ţii de toate virstele, pentru e bun ca piinea caldă.
Mecanizatorul Gheorghe Tânase însăminţează zilnic peste nului viitor să fie pregătită te­ M. ZUBKO
14 hectare cu grîu pe tarlalele destinate acestei culturi la menii, in ipostaze felurite, ale unei fabrici — cea din calitatea şi prospeţimea lor. NICOLAE DRAGAN meinic încă din aceste zile.
I.A.S. Oarda. 9. CERBO . (Conllnuaro In pag, a 4-a).