Page 13 - Drumul_socialismului_1967_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3967

flecte cît maî curînd în nă forţa dinamică a co­
RECEPTIVITATEA FATĂ DE NOU rătafe pledează spiritului desfăşoară activitatea,
lectivului
îşi
în care
rezultate certe. Cele o-
pentru
sufletul său viu, su de­
promovarea
clanşeze clanul şl iniţia-
de gîndire proprie, a vi­
ziunii în perspectivă .în .tiva maselor, mobilizîn-
munca de partid, strîns du-lc la muncă pentru
(Urmare din pag. 1) specialişti îşi însuşesc este în această privinţă carea ordinei de zi a ce­ de la o lună la alta, iar sudate cu activitatea realizarea ţelurilor parti­
succese
dului. Aceste
într-un ritm prea lent sâ se ipunâ capăt excesu­ lor stabilite sau la camu­ materialele prezentate practică pentru rezolva­
metodele avansate, de lu­ lui de şedinţe care ma­ flarea şedinţelor sub pa­ sînt întocmite adeseori rea operativă a proble­ depind, totodată, dc exi­
mii peste sarcina de re­ cru. Deşî Comitetul re­ cină timpul şi forţele oa­ ravanul unor „discuţii superficial. melor aflate la ordinea genţa şi combativitatea
ducere a preţului de cost gional de partid insistă menilor. Prin apjicarea de lucru'*. Este clar că Perfecţionarea stilului zilei, de finalizate a mă­ cu care fiecare organi­
de 800 mii lei. înaintea de multă vreme pentru recomandărilor Secreta­ în asemenea cazuri nu muncii de partid este surilor concepute cură- zaţie de partid acţionea­
zilei de 1 Mal acest an­ generalizarea soiurilor riatului C.C. al- P.C.R, a fost înţeles esenţialul, un proces complex. în ţînd din cale tot ce mai ză împotriva lipsurilor
gajament a fost majorat de cereale de mare pro­ privind reglementarea şi anume, că tocmai puz­ permanentă desfăşurare. reprtjzintâ rigiditate, în­ şi neajunsurilor, ia ati­
la 2,5 milioane lei. încă ductivitate, pentru in­ ţinerii şedinţelor, numă­ deria discuţiilor inutile Deşi în ce priveşte con­ chistare şi eore mai sînt tudine faţă de indisci­
prezentate adesea
sub
nu s-a încheiat anul şi, troducerea raselor supe­ rul acestora s-a redus trebuie înlăturată spre tactul cu oamenii, felul pavăza argumentului că plină. faţă de incompe­
tenţă şi nepăsare,
faţă
pînă acum, realizările rioare de an;male şi ex­ simţitor, a crescut preo­ a da cadrelor posibili­ cum se exercită contro­ de tot ceea *ce frînează
de aici, la acest indica­ tinderea suprafeţelor cuparea pentru scurtarea tatea să-şi consacre cea lul şi îndrumarea, curr. „aşa s-a făcut şl mai mersul înainte aţ colec­
tor, au depăşit 6 milioa­ plantate cu pomi şi vii, şl pentru moi buna lor mai marc parte a tim­ se îndeplinesc hotârîrile înainte'*.
ne lei. Ce concordanţă specialiştii consiliilor a­ pregătire, ntit la nivelul- pului de lucru îndepli­ adoptate s-au obţinut O trăsătură; caracte­ tivului respectiv**.
poate fi intre aceste rea­ gricole şi lucrătorii u­ comitetului regional, cît nirii atribuţiilor concre­ progrese, îşi mai fac loc ristică a partidului nos­ Cerinţele privind, per­
fecţionarea sllluluî mun­
lizări şi angajamentul niunilor cooperatiste tă­ şî al unor comitete ra­ te ce le revin. părerile unora după ca­ tru este creşterea conti­ cii de partid trebuie sâ
de 800 mii lei stabilit la răgănează aplicarea mă­ ionale şi orăşeneşti He re doar prezenţa într-o nuă a exigenţei faţă de
începutul anului 7 surilor practice preconi­ partid ca Hunedoara. O dată cu reducerea întreprindere sau alta. întreaga şa activitate, e­ se concretizeze în ulti­
mă instanţă prin exi­
Balastul unor practici zate în acest domeniu, Orâştie ş.n. Totuşi, ra­ numărului de şedinţe participarea la adunări forturile perseverente de genţa spoHtâ privind
învechite frînează tot­ consumă multă cnerg'e cila şeclinţomaniei. n-o este necesar sâ se acor­ nr însemna activitate pe a obţine rezultate supe­ cunoaşterea aprofunda­
de o mai mare atenţie
rioare în toate domenii­
odată realizarea de pro­ pentru găsirea de argu­ fost definitiv' înlăturată. * pregătirii' lor temeinice, teren, muncă vie cu oa­ le de activitate. Refuzul tă de către fiecare acti­
grese mai rapide în mente men’te sâ le jus­ Mai intilnini lâ unii menii. Aceasta nu în­ de a considera ca o li­ vist de partid a proble­
gricultura regiunii. A­ tifice conservatorismul. mentalitatea greşită că precum şi stabilirii ordi­ seamnă altceva decît mită maximă a posibili­ melor din domeniul în
plicarea măsurilor sta­ Abordarea în profun­ dacă nu se ţine neapă­ nei de zi. La Comitetul manifestarea unor meto­ tăţilor nivelul atins la •rare activează, compe­
bilite de partid cu privi­ zime a problemelor, ac­ rat o şedinţă pentru re­ de partid al minei Pe- de de muncă rutiniere, un moment dat. Aşa cum tenţa şi operativitatea
re la îmbunătăţirea con­ centul pus pe eficienţă zolvarea unei jsarcini cu­ trila ea şi în unele orga- care reprezintă chiar o subliniază tovarăşul acestuia, efortul perse­
ducerii şi organ'zării u­ şi operativitate, pe în­ rente care cere operati­ -nizaţii de partid din frînâ a mersului înainte.
nităţilor agricole nu este drumarea desfăşurării pe vitate nu s-ar respecta cooperativele agricole Criteriul principal de a­ Nicolae Ceauşescu în ar­ verent de a-şl îmbogăţi
încă la nivelul aşteptă­ teren a muncii constituie principiul muncii colec­ din raioanele Ilia şi Brad preciere a muncii acti­ ticolul apărut în „Scîn- cunoştinţele, mutarea
rilor. In întreprinderi şi azi cerinţe fundamentale tive, nu s-ar asigura so­ se mai întîlnesc cazuri vistului de partid este teia*', „Cu atit mai mari centrului activităţii pe
ferme agricole ăe renun­ ale perfecţionării muncii luţionarea cea mai justă cînd tematicile adună­ eficienţa ajutorului acor­ sînt succesele partidului teren, în mijlocul oame­
ţă greu la metode de dc partid atit in econo­ a problemelor. Aşa se rilor generale de partid dat in organizarea şi şi poporului nostru, cu
conducere ineficiente, mic, cit şi în celelalte ajunge la convocarea de sînt unilaterale, cuprin- nilor, acolo unde prind
vădit necorespunzâtoare domenii de activitate. şedinţe peste numărul zînd aceleaşi probleme, desfăşurarea muncii, a­ cît fiecare organizaţie de viaţă hotârînle partidu­
condiţiilor actuale. Unii Deosebit de important celor prevăzute, la încăr­ care se repetă monoton cestea urmînd sâ se re­ partid reuşeşte să devi­ lui şi guvernului.
Cheltuieli pentru protecţia muncii
Editori­
Petroşani,
La U.R.U.M.
pentru protecţia şi securi­ răţătorie, o instalaţie pen­
tru captarea prafului la po-
tatea muncit s-au cheltuit Iizoarc ş.a.m.d. Dc aseme­
în acest an 436.000 lei. Din nea, au mai fost executate
ale ’68 zat : extinderea iluminatu­ lucrări gospodăreşti ca : pa­
s-au
această sumă
reali­
va rea drumurilor de acces,
lui fluorescent şt cu vapori
de mercur in toate atelie­ repararea şi zugrăvirea ate­
lierelor şi clădirilor. Toate
rele şi secţiile, îmbunătăţi­ acestea au adus o contri­
(llrrnarc din pag. f) rea sistemului de ventilaţie buţie substanţială la îmbu­
La mina Dîlja se lucrează la înălţarea noului puţ de ex­
la atelierul de turnătorie nătăţirea condiţiilor de lu­ tracţie. Foto : N. MOLDOVEANU
de fontă, refacerea liniilor cru şi asigurarea protecţiei
dicată scriitorului Anton C.F.I., o boxă pentru gene­ muncii în uzină.
Holban, iutiiul volum cu- ratoarele de sudură oxiace I. BERTOTI
prinzlnd romanele „Ioana", tilenică la atelierul de cu­ corespondent TRACTOARE U 650 Construcţii
„O moarte care nu dove­
deşte nimicM şi „ Romanul
lui Mir el". Din vasta operă PENTRU C.A.P. sanitar-veterinare
a lui Nicolae lorga, vom Pentru a asigura o asis­
găsi in librării, intre alteţe, „Lam ps Dc la Oficiul dc aprovi­ tenţă sanitar-veterinară cit
„Istoria lui Mihai Vitea­ zionare al Uniunii regionale mai bună pentru animale­
zul" şi „Privelişti româ­ a cooperativelor agricole, le din sectorul cooperatist
n eştiîn trea ga operă a n- am primit vestea că au so­ şi individual, Ia Bretea
nui alt mare cărturar şi sit încă 6 tractoare Univer­ Română şi Bretea Strei, ra­
bârbat de stat, Mihail Ko- sal 650 cu cile două remorci ionul Haţeg, a fost dat în
gălniceanu, de la naşterea sem nalizatoare" fiecare, destinate satisface­ folosinţă cîte un dispensar
căruia s-au împlinii 150 de rii nevoilor unităţilor coo­ veterinar
ani, va fi tipărită in 6 vo­ peratiste. Cu acesteu, nu­ Dotate cu sală de con?
lume, care vor începe cu mărul tractoarelor reparti­ sultaţii, farmacie, birou,
scrierile literare, urmate dc Pentru a defini scopul şi ca­ relat cu acest dublu caracter. 4 zate cooperativelor agricole magazie şi locuinţă pentru
cele sociale şl politice, isto-- racterul laboratorului uzinal şl aici se desfăşoară o intensă şi din regiune prin bazele din medic, noile construcţii
ricc, corespondenta şi ope­ de cercetări miniere de pe lin­ fructuoasă munca de cercetare. sistemul propriu de aprovi­ creează condiţii optime de
ra oratorică. !n 10 volume gă I M Barza, inginerul Dorel Pentru a-şi putea desfăşura zionare se ridică la 30. lucru şi operativitate în e-
vor fi tipărite operele lui Cule.ş a folosit o comparaţie : activitatea ştiinţifică, laborato­ fectuarca tratamentelor.
Tilu Maiorescu. Va ii re­ „lampă semnalizatoare". rul este împărţit în trei secţii
mari : analiză piro-metalurgi-
— In general această noţiune
pus in circulaţie unul din­ că — dokima/.ie, cum i se măi
tre cele mai taloroase ro­ aduce a termen de avertizare,, spune — chimie şi fizico-chi-
mane ale lui Gib Mihăescu a semnal de alarmă. Are vreo mie. utilate cu aparalajul ne­
legătură ?
— '.Dona /l/ba“, precum şi — Da. Principala activitate cesar. deservit de cadre de
„Trubendal" de Virgil Mon- a laboratorului fiind aceea dc specialişti cu pregătire superi­
da. Din creaţia lui Cezar a urmări desfăşurarea proce­ oară şi medie. Legat de munca u n iv e r s it ă ţ i
petrescu va vedea lumina sului tehnologic din uzina de de cercetare, ing. Dorel C.uleş.
tiparului „Homanul lui E- preparare a minereurilor, re­ şeful sectorului piro-mctalur-
minescu", o reeditare a cu­ zultatele analizelor şi probelor glc, ne-a relatat despre ultimul M U N C ITO R E Ş TI
noscutei trilogii dedicate de control din laborator consti­ studiu în curs de desfăşurare.
marelui poet: „Luceafărul", tuie concretizarea misiunii de — Cercetarea încearcă o ur­
„Carmen Secularae" şi lampă semnalizatoare In acest mărire şi stabilire precisă a La aglomeralorul nr. 2 al C.S.H. a avut loc deschi­
*Nirvanaa. sens, cînd se semnalează o dis­ abatajelor de mare rentabilita­ derea festivă a universităţii muncitoreşti, prilej cu care
La I.A.S. Apoltî, ferma nr. 2 pomicolă, rodul pomilor pe cele 72 de hectare ocupate cu Incepînd tot din anul vii­ cordanţă între probele de pre­ te. Rezultatul final se va con­ profesorul Ghcorghis Gugeamanis a predat prima lecţie
ineri a fost bogat. De aici s-au recoltat şi continuă să fie sortate mai mult cu 120 tone de tor, vor fi ti pârtie 10 volu­ parat luate de la uzină şi re­ cretiza în calitatea superioară din cadrul cursului „România socialistă4*.
fructe. Ele reprezintă un beneficiu de aproape o jumătate milion lei. me din opera lui Ionel Teo- zultatele obţinute în laborator, a minereului extras şi in evita­ In combinatul hunedorcan se vor deschide, în pri­
In foto : Din pomi fructele sînt culese cu grija şi apoi după sortare sint ambalate în lâ- doreanu, 6 din cea a lui se manifestă funcţia avertizoa­ rea lucrului în-zone nerentabi­ ma jumătate a acestei luni, încă patru universităţi mun­
dlţe speciale. » Foto,: V. ONOIU Duiltu Zamtirescu, cărora re a laboratorului. Se intervine le, ceea ce va duce şi la coin­ citoreşti, în care vor funcţiona cursurile : ,,PROBLEME
li se va adăuga numele al­ pe flux pentru a se depista e­ teresarea muncitorilor, la re­ TEI IN ICO-ECONOM ICE“, „MOMENTE DIN ISTORIA
ventualele abateri de la pro­
tor reprezenfanfi de seatnă cesul tehnologi^ Intervenţia se munerarea lor judicioasă, după PATRIEI 4, „DIN ISTORICUL MARILOR DESCOPE­
NEAJUNSURILE SăT SEM- toate vremurile. In plus, e­ face ţinînd seama de natura. ţiei. EI R.S.R.*.
calitatea şi cantitatea produc»
RIRI ŞTIINŢIFICE*4, „PROBLEME ALE LEGISLAŢI­
ai litcraturit tomânc
din
Vizitfnd sălile laboratorului
neomogenă a materiei prime.
Comitetul sindicatului din C.S.H. şi Comitelui pen­
diturile pregătesc un apre­
ciabil număr de antologii O latură importantă a activi­ am înlîlnit o categorie deose­ tru cultură şi artă al oraşului Hunedoara au asigurai
bită de mineri, oameni în alb.
din literatura noastră : pa­ tăţii laboratorului se desprin­ care făceau minerit la micro­ cursurilor universităţilor muncitoreşti lectori compe­
de din dublul caracter al său,
tenţi, printre care dr. ing. loan IIca, dr. ing. Carol JurJ,
NkUTE DAR NU iNLATURATE gini din literatura ideologia legat de exploatarea minereu­ scop. Împreună cu cei din sub­ birnea, prof. Constantin Iorgovan, prof. Viorica Doda,
veche,
ing. Mihai Grigore, ing. Petru Opriş, ing. Dumitru Bo-
teran şi cei de la uzină, ei de­
clasică,
poezia
lui : urmărirea conţinutului în
pun eforturi pentru a se extra­
paşoptistă, nuvela fantasti­
rezervelor.
că, poezia simbolistă, lite­ metal din abataje şi stabilirea ge cît mai‘mult minereu cu un procurorii Ştefan Zapotînschi, Vladimir Pancu, Aurel
Botezau şi alţi specialişti, care vor oferi celor 570 dc
Unele din observaţiile făcu­ jinul echipelor de control ob­ un loc fix şi nu-i loc fix pen­ ratura de avangardă şi In acest sens remarcăm că conţinut ridicat de metal. cursanţi lecţii temeinic pregătite.
te cu prilejul celor peste .120 ştesc „s-au pus multe la punct". tru că nu se vede nici o iniţia­ numeroase culegeri de în specificul său, laboratorul N. STANCIU
de controale efectuate în ulti­ De ce atunci conducerea co­ tivă în această direcţie din folclor, între care nume­ este unic în ţară şi ca atare, pe
mele patru luni de către cele operativei nu urmăreşte mai partea organului local al pu­ roase şi valoroase reeditări. lîngâ principalul beneficiar.
25 de echipe de control obştesc îndeaproape fiecare observaţie terii de stat Amintim in mod deosebit I M. Barza,' are beneficiari în
din oraşul Sebeş, se opresc la făcută de ele ? Exact peste o lună de zile. antologia lui Orid Densu- toată ţara. inclusiv Institutul
constatări mărunte: „magazi­ Echipa de control obştesc adică în 2) iulie, aceeaşi echi­ şianu, „Flori alese din ci li­ de prospecţiuni miniere. Co­
nul este curat**, „marfa, expu­ condusă de Radu Petru sesiza pă ele control obştesc remarca terele poporului", apărută Industria lemnului - azi
să corespunzător", „ţinuta per­ în luna iulie că la magazinul In aceeaşi unitate existenţa u­ In 1920, operă de gust şi c-
sonalului, corespunzătoare" ele. „Alimentara" nr. 1 (responsa- nui program de funcţionare a rudiţie folcloristică, totoda­
Că aşa stau lucrurile, e bine. măcelăriei respective şi după- tă tradusă şi in limba fran­ Turneul Operei
Dacă ar fi altfel, cu siguranţă, nmiazâ, pînâ la orele 19. Dar ceză — unul dintre cele mai La Sebeş se află în plină rii între unităţi. Intr-un astfel duse. Un calcul întocmit de
-cumpărătorii ar evita să moi carnea se aduce abia la ora 10, însemnate tlorilegii din de stat construcţie un nou combinat de combinat, buştenii de cali­ specialişti arată că in ultimii
treacă pe acolo. Dar majorita­ Pe urmele cînd, măcelarul refuză să mai de industrializare a lemnului tate superioară sînt prelucraţi şase ani plăcile aglomerate şi
tea observaţiilor echipelor de servească După asemenea fap­ poezia noastră populară. — a 14-a unitate de acest fel în placaj şi furnir, ceilalţi în fibrolemnoase au înlocuit în
control obştesc se referă şi la te repetate ale măcelarului, Dar pe Ungă activitatea din Timişoara ridicată în ultimii ani. Con­ cherestea, »ar deşeurile care diverse sectoare ale economiei
absenţa unor produse din raf­ echipelor de conducerea cooperativei a răs­ de tipărire a celor mai bu­ struirea acestor întreprinderi cad de la prelucrarea buşteni­ naţionale circa 3 milioane m.c.
turile şi chiar magaziile uni­ puns echipei de control obştesc ne pagini din literatura Colectivul Operei de stat cu profil complex, dotate cu lor servesc ca materie primă Ia de cherestea de râşinoase —
tăţilor comerciale, la păstrarea că „s-a atras atenţia" acestuia. din Timişoara întreprinde utilaje de un înalt nivel tehnic, fabricarea plăcilor. O parte produs inult solicitat, atît pe
altora în condiţii necorespun­ control obştesc Cum i s-o fi atras atenţia, nu noastră, clasică şi conteni- un turneu în oraşul Petro­ a asigurat o prelucrare aproa­ din cherestea, placaj, furnir şi piaţa internă, cît şi la export.
zătoare. la necesitatea modifi­ ştim căci de atunci nu se mai porană, editurile vor oferi şani. Cu acest prilej, în zi­ pe integrală a masei lemnoase, plăci produse este folosită în Conform Anuarului statistic al
cării orarelor de funcţionare în ştie nimic de măcelăria din cititorilor, in continuare, lele de 5 şi 6 octombrie, ar­ o producţie diversificată, de acelaşi combinat la fabricarea F.A.O, încă în anul 1965 ţara
raport cu timpul ce-1 au la în- Petreşti. Fie că responsabilul tiştii operei vor susţine in calitate şi la un preţ de cost mobilei, uşilor şi ferestrelor, a noastră se situa pe locul 4 în
demînâ cetăţenii pentru efec­ bil Pavel Popa) lipseau : Făi­ a „uitat" să aducă registrul de traduceri din cele mai re­ sala casei de cultură din scăzut. parchetelor şi a altor produse Europa la producţia de plăci a­
tuarea cumpărăturilor. nă, drojdie, scorţişoară etc. şi - control la conducere, fie că nu prezentative opere ale lite­ localitate două spectacole Crearea acestor combinate, finite, iar restul expediat altor glomerate şi pe locul 7 la plăci
i s-a mai făcut nici un control.
Unele neajunsuri semnalate aerisirea alimentelor. Făina s-a Cum tovarăşul Ilişoiu spunea raturii universale. Despre extraordinare cu opera bi­ în cadrul cărora funcţionează unităţi sau la export Indicele fibrolemnoase.
au fost înlăturate în 2-3 zile. adus peste două zile iar cele­ că prima variantă este pasibilă aceasta vom informa In­ necunoscută „Trubadurul** fabrici cu un profil variat, a de utilizare a lemnului brut In ceea ce priveşte producţia
Altele însă, se menţin şi se tă­ lalte mărfuri găsite lipsă, „pe de sancţiuni, consiliul raional tr-un număr viitor. dc Verdi şi opereta „Vădu­ permis, în acelaşi timp, reali­ intr-o astfel de întreprindere de placaje, aceasta a înregis­
răgănează rezolvarea lor Cîte- parcurs". Cît despre aerisire, al sindicatelor trebuie să vadâ va veselă" de Prânz Lehar. zarea specializării şi cooperâ- se ridică la 76-80 la sută, faţă trat în anul trecut o creştere
va exemple : în 29 august, e­ nici o încercare. Se aşteaptă dacă nu cumva a stagnat acti­ de 52-61 la sută, valori care se de 4,2 ori faţă de 1960. Fabri­
chipa de control obştesc con­ ziua cînd va îi construit un vitatea echipei de control ob- V____________________________ ating in unităţi izolate. ca de placaje din cadrul Com­
semna că la restaurantul .Şu- complex special dotat cu insta­ ştese condusă de Rusalina Ra­ Noile combinate, cu multitu­ binatului de industrializare a
rianul" s-ar putea ţine mai laţii moderne. du. dinea lor de fabrici, au dus la lemnului din Blaj realizează in
multă ordine ; la aceeaşi dată, N-au fost rezolvate nici pro­ dublarea valorii produselor prezent, într-un an, o produc­
resturile de mîncare se depo­ punerile echipei de control I Ne-am oprit asupra cîtorva obţinute dintr-un metru cub ţie de 5 ori mai mare faţă de
zitau tot lingă bucătărie — obştesc condusă de Rusalina sesizări ale echipelor de con­ masă lemnoasă, la diversifica­ cea a întregii ţâri din 1938 De
Radu cu privire la aprovizio­ trol obştesc din oraşul Sebeş. rea şi sporirea producţiei in­
unde erau şi luna trecută. Iată narea şi păstrarea cărnii la <fcre n-au fost încă soluţionate altfel, la ora actuală România
şi ce răspunde conducerea co­ măcelăria din Petreşti. In iu- ih întregime sau care au fost dustriei lemnului. Dacă luăm ocupă locul 2 în Europa din
operativei de consum sesizării / nie, de pildă, se cerea dotarea neglijate. Ele pot fi rezolvate volumul producţiei iele mobilă punct de vedere al producţiei
controlului obştesc : „Şeful u­ unităţii respective cu un apa­ qperaliv, printr-o mai largă realizat în unităţile Ministeru­ Şi al exportului de placaj.
nităţii (Nicolae Negreanu) va rat frigorific şi un... orar mai receptivitate faţă de cerinţele lui Economiei Forestiere con­ Realizarea, în anii cincinalu­
lua măsuri pentru ca reziduuri­ bun de funcţionare, care să opiniei publice, căci echipele statăm că în perioada 1951­ lui, a 30 de noi unităţi de in­
le de alimente să fie păstrate cuprindă cîteva ore şi dupâ- de control obştesc sînt manda­ 1966 acesta a înregistrat o creş­ dustrializare a lemnului ~
în şopron. Cu privire la cură­ amiază Iată cum „Justifică" tari ai opiniei publice. Dacă tere de peste 50 o ri» numărul dintre care 7 fobrici de mobi­
ţenia din bucătărie, se averti­ conducerea cooperativei tără­ intervenţia lor şi-a dovedit de sortimentelor de mobilă fabri­ lă, 6 fabrici de plăci aglome­
zează personalul". gănarea măsurilor concrete: alîtea ori promptitudinea şi cate se ridică în prezent la rate şi tot atitea de plăci fibro­
360 faţă de numai 50 cît era
N-au trecut decît 10 zile şi „Măcelării cu uşă de fier şi eficienţa, de ce să nu se ia în cu zece ani în urmă lemnoase -— alături de gospo­
echipa de control obştesc a a- silă nu putem face (dar einc consideraţie ceea ce ele pro­ O importanţă deosebită pen­ dărirea raţională a patrimo­
pârut din nou în unitatea res­ le-a cerut-o ? Alte eâj pentru pun ? tru întreaga economie o are niului nostru forestier — vor
pectivă cu aceleaşi observaţii, asigurarea aerisirii nu se pot ; Conducerea cooperativei de crearea în aceşti ani a noiî ra­ asigura valorificarea pe o
la care. conducerea cooperati­ găsi 7 n.n.). Nu putem eşalo­ consum din oraşul Sebeş, în- muri producătoare de plăci a­ treaptă mai înaltă a pădurilor,
ve» îşi propune să facă, în sfîr- na vinzarea cărnii atita timp dbsariază cu grijă răspunsuri glomerate şi fibrolemnoase. mare bog6ţie naturală a pa­
şit. o faptă mare : „dacă tov. cit nu avem frigidei. Agrega­ telegrafice la unele propuneri Prin însuşirile lor tehnice, a­ triei.
Negreanu nu respectă indica­ tul îl avem dar nu-1 putem ru care şi consiliul raional al ceste produse, realizate din La nivelul anului 1970. deşi
ţiile.. vom sesiza Sanepidul" monta.. Totul se învîrte deci sindicatelor se grăbeşte să fie materii prime inferioare, au se va exploata cu aproape
Nici nu se putea o rezolvare într-un cerc vicios : programul de acord. Numai atît insă nu-i primit o largă utilizare în in­ 500.000 mc mai puţină masă
mai birocratică. Vasăzicâ, se de funcţionare nu-» bun, el nu suficient. Preocuparea organu­ dustria mobilei, in construcţii lemnoasă decît în anul 1965. se
apelează la alte organe să ia poate fi fârimiţat şi pentny lui respectiv şi a conducerii va obţine o producţie valorică
măsuri in propria bucătărie ! dupâ-amiază din cauza lipsei epoperativei ' trebuie să fie de maşini, vagoane,şi nave, în mai mare cu 3.6 miliarde Ici.
Tovarăşul Roman Ilişoiu, de frigider, iar frigiderul nu reflectată nu în dosare ci în Maistrul Sabin Racolţan. împreună cu controlorii Ana Zamonîţă şî Lnurian Suciu. industria construcţiilor etc, în­
preşedintele cooperativei de poate fi montat pentru .că mă­ fapte. discută despre atenţia cu care trebuie făcută ,recepţia maşinilor de cusut in acest atelier locuind cu succes cheresteaua, PETRU UILACAN
consum, afirma că avînd spri­ celăriei nu-i este încă destinat I. CIOBANU de la U.M. Cugir. placajul, metalul şi alte pro­ » redactor la Agcrpras