Page 15 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 15
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3967
DEZBATERI DE PO Cuvî ntarea lui I. B. Tito întrevedere
o . o I. Marinescu -
LITICĂ GENERALĂ la mitingul de la Gospik Gh. Pavlov
BELGRAD 4 (Agerpres). — ciuda unor dificultăţi întîin- SOFIA 4 (Agerpres). —
In cuvîntarea rostită la mi pinate, s-a ajuns la un acord Ion Marinescu, ministrul in
NEW YORK 4 — (Trimisul’ facă primul pas conciliator" a riei*4 — a spus el Următorul tingul de la Gospik, în Croa cu conducătorii acestor ţări o- dustriei metalurgice al Româ
special Agerpres, Romulus Câ- spus el. vorbitor, ministrul afacerilor ţia, unde a făcut o vizită în supra necesităţii de a se obţi niei, care împreună cu un grup
plescu, transmite: In conti Declarînd că tratatul de ne- externe al Austriei, Lujo Ton- aceste zile, preşedintele losip ne în conflictul din Orientul de specialişti face o vizită în
nuarea dezbaterilor pojitice proliferare nu trebuie să fie cic-Sorinj, a considerat alege Broz Tito s-a referit pe larg Apropiat o soluţie politică. Iu Bulgaria, a avut marţi o în
generale, in cursul şedinţei de un scop in sine, Jozef Winie- rea noului preşedinte ca o do la politica externă a Iugosla goslavia acţionează în acest trevedere cu Gheorghi Pavlov,
marţi dupâ-amioză a Adunări wiez a precizat că acesta tre vadă a stimei statelor mem viei şi la interesul pe care-l sens la O.N.U. şi in alte părţi. ministrul chinvei şi metalur
Generale au luat cuvîntul re buie considerat un pas intr-un bre ale ON U faţă de Româ manifestă ea faţă de toate pro In cuvîntarea sa, I. B. Tito giei ol acestei ţâri Au fost
prezentanţii Finlandei, R. P. ansamblu de măsuri care să nia. ca „un siinbot al destin blemele situaţiei internaţiona s-a referit la relaţiile iugosla discutate probleme ale cola
Polone şi Turciei. apropie înfăptuirea obiectivu derii care a luat locul, în cele le. El a relevat eforturile pe ve cu o serie de ţări din Eu borării în domeniul metalur
„Faptul că pentru prima oa lui final al unei dezarmări nu din urină, animozităţii răz care le depune tara sa în ve ropa şi de pe alte continente. giei feroase
ră în istoria Naţiunilor Unite cleare complete, reamintind cu boiului rece şi stării de încor derea găsirii unei soluţii po In legătură cu situaţia din
această ocazie şi de propune
reprezentantul unei ţâri socia rea poloneză cu privire la de- dare din Europa şi care a creat litice a crizei din Orientul A Europa, I. B Tito a arătat <-â
liste din Europa răsăriteană nuclearizarea Europei centrale. posibilitatea stab»lirii. într-o propiat şi a vorbit despre me aceasta ..nu este foarte îngri
este ales preşedinte al Adună In ce priveşte problema uni măsură tot mai mare, a unor It.S F IUGOSLAVIA. — Un aspect panoramic al Tirgului sajele trimise in acest sens u- jorătoare", cu toole că mai sînt Vizita ministrului
rii Generale, a declarat mi versalităţii O.N.U., vorbitorul relaţii normale între ţâri eu internaţional al cărţii de la Belgrad, deschis pe data de 21 nor.şefi de state şi guverne. probleme nerezolvatc, inclusiv
nistrului finlandez al aface a sprijinit admiterea la Naţiu ropene cu sisteme social-poli- Vorbitorul a arătat că în problema germană. In această
rilor externe, Ahtî Karjalai- nile Unite a celor două state tice diferite". .Şi ministrul de septembrie, şi la care participă peste 600 de edituri din 20 de cursul recentei sale călătorii ordine de idei, el şi-a expri comerţului exterior
nen, la începutul cuvîntăril germane şi restabilirea dreptu externe al Norvegiei. John ţâri. in R.A.U., Siria şi Irak, în mat părerea că într-o bună zl
sale, constituie un semn în rilor legitime ale R.P. Chineze Lyng. s-a asociat felicitărilor R. F a Germaniei va trebui al României ia Tor ut o
curajator al unei continue îm Scoţînd în relief că în cali adresate preşedintelui actualei sâ recunoască existenţa R D.
bunătăţiri .a situaţiei in Euro tatea sa de ţară învecinată sesiuni, Corneliu Mânescu. Germane şi sâ menţină rela GENOVA 4 — Coresponden
pa, unde destinderea încordă Turcia a urmărit cu atentă pre Toţi cei trei vorbitori ai şe ţii cu ea. Vorbitorul a relevat, tul Agerpres, N. Puicea, trans
rii a creat condiţiile favora ţuire eforturile politicii exter dinţei de miercuri dimineaţa Săptămîna Comunicat comun de asemenea, că Iugoslavia are mite :
bile unei colaiborâri crescînde ne ale României pentru conso şi-au exprimat profunda preo relaţii comerciale cu R. F a Ministrul comerţului exteri
intre state cu sisteme politice, lidarea păcii în Balcani şi pen cupare faţă de conflictul din Germaniei, dar nu are relaţii or al României. Gheorghe
sociale şi economice diferite.. tru promovarea păcii între ţă Vietnam, subliniind că acesta prieteniei sovieto — pakistanez pe linie de stat. „Ar fi greşit Cioară, şi-a continuat miercuri
Noi recunoa.\lerr. contnbuţia- rile din această regiune, mi constituie _o serioasă amenin sâ credem câ este indispensa vizita la Torino şi Genova La
importantâ pe care ţara dv? a nistrul turc al afacerilor ex ţare la' adresa păcii şi securi franco-române bil pentru noi sâ insistăm *- Uzinele Fiat de la Mirafiorl
adus-o în această direcţie’*, a terne. Ihsan Sabri CaglayangU. tăţii" (L. Toncic-Sorinj) şi că, MOSCOVA 4 (Agerpres). — pe baza recunoaşterii dreptu supra restabilirii lelaţiilor, in (Tonno), oaspetele român a
spus el adresîndu-se preşedin a urat noului preşedinte suc aşa cum au cerut marea ma In comunicatul comun, dat lui poporului vietnamez de să nu vom închide uşa în faţa fost condus în mai multe sec
telui Adunării Generale, Cor- ces în sarcina grea pe care o joritate a celor ce au luat pinâ PA/î/5 4. Corespondentul publicităţii la Moscova, în le a-şi hotărî singur soarta fără stabilirii într-o bună zi a re ţii ale întreprinderii, precum şl
neliu Mânescu. are de îndeplinit şi l-a asigu acum ruvîntul în adunare, Agerpres, Al. Gheorghiu, gătură cu vizita preşedintelui amestec străin. Ele şi-au expri laţiilor cu această tafă", a de la centrul experimental de
Referitor Ia situaţia din O rat de deplina colaborare a de „doar încetarea necondiţiona transmite: in ora$ul Drancy Pakistanului, Ayub "Khan, în mat năzuinţa de a contribui clarat el. i tractoare Fiat Au avut loc apoi
rientul Mijlociu, ministrul fin legaţiei ţării sale. tă a bombardamentelor asu a fost inaugurată marţi sea U R S.S , este exprimată satis activ la consolidarea O. N. U. Subliniind consecvenţa poli convorbiri cu membri ai con
landez al afacerilor externe a Pje/.entînd poziţia Turciei în pra Vietnamului de nord poa ra, sub auspiciile municipa facţia faţă de dezvoltarea le Leonid Brejnev, Alexei Ko- ticii iugoslave în lupta pentru ducerii uzinelor, referitoare la
declarat că „Izraelul trebuie- problema cipriotă, ministrul de te deschide calea spre masa lităţii locale şi ale Ambasa găturilor de prietenie dintre sîghin, Nikolai Podgornîi au pace, împotriva imperialismu relaţiile actuale între Fiat şi
să-şi retragă forţele din regiu externe a respins cu hotârîre tratativelor'* (Janos Peter), pre- dei Republicii Socialiste cele două ţâri. Părţile au că acceptat invitaţio de a vizita lui şi agresiunii, !. B. Tito a firmele româneşti şi la posibi
nile pe care le-a ocupat în iu principiul folosirii forţei, s-a cizînd, totodată, că „există un România din Paris, o Săptă- zut de acord, arată documen Pakistanul la o dată ce va fi reamintit că R 5 F I. a susţinut lităţile de lărgire a acestora.
nie*4, iar „ţoale statele din le declarat pentru o reglementare consens general asupra unei mină a prieteniei franco-ro tul. sâ elaboreze un plan de stabilită ulterior. întotdeauna câ toate proble Conducerea uzinelor Fiat a o
ferit un prin/, în cinstea mi
giunea Orientului Mijlociu tre în spiritul tratatelor care sta soluţii care să excludă mij mâne Cu acest prilej a fost dezvoltare substanţială a co mele controversate trebuie re nistrului comerţului exterior al
buie să aibă dreptul de a trăi bilesc statutul insulei şi care. loacele militare" (John Lyng). deschisă Expoziţia „Imagini laborării economice şi a co glementate pe cale paşnică, in României
în pace şi securitate". Atifc respeetînd interesele legitime Au mai fost atinse proble din România**, care prezintă merţului dintre ele in perioa Sărbătorirea scriito diferent cît ar dura acest lu In după-amiaza aceleiaşi zile.
situaţia din Vietnam, cit şi cea ale părţilor, să permită coexis ma „restabilirii colaborării fotografii din diverse dome da pînâ in anul 1975. Ele vor cru. Există cerc iri imperialis Gheorghe Cioară a vizitat „So-
din Orientul Mijlociu, a spus tenţa şi colaborarea paşnică a membrilor permanenţi ai Con nii de activitate ale ţării continua, de asemenea, să-şi te şi reacţionare d»n unele ţări cieta Italiana Impianti" de Ia
celor două ţâri.
Karjalainen. ilustrează anumi Menţionând ca şi mulţi an siliului de Securitate" (Janos noastre, costume naţionale extindă colaborarea în do rului Louis Aragon care se situează pe poziţii de Genova, aparţinînd grupului cu
te limite importante ale ONU, tevorbitori. că pînâ în prezent Peter), a caracterului univer colecţii de ceramică şi alte meniul politic, cultural şi în forlâ In prezent se pare câ capital de stat Iri. specializată
şi anume că ea „nu este în deceniul dezvoltării nu a adus sal al O.N.U („Trebuie arătat obiecte de artă populară, ’xi alte domenii. PARIS 4. — Corespondentul nu întotdeauna este uşor sâ în proiectarea şi construirea
măsură să funcţioneze ca un roadele aşteptate, conducătorul limpede că O.N.U, este deschi deschidere au luat parte re Agerpres. Georges Dascal. te situezi pe poziţii de forţă, Instalaţiilor complete în dome
centru pentru armonizarea ac delegaţiei turce n evidenţiat că să celui mai populat stat de prezentanţi ai municipalităţii Guvernele celor două ţâri transmite: Biroul Politic al a spus el in încheiere, referin- niul siderurgiei, industriei chi
ţiunilor, şi aceasta pentru că ţările în curs de dezvoltare îşi pe glob" — John Lyng), pro locale şi ai Ambasadei ro au subliniat importanţa cola Partidului Comunist Francez du-se la lupta eroică a po mice şi cuptoarelor industria
nu toate statele interesate, în intensifică în prezent eforturi blemele decolonizării şi luptei mâne din Paris borării tuturor statelor iubi l-a sărbătorit marţi pe mare porului vietnamez, care opune le In cadrul convorbirilor s-a
primul rînd cea mai mare pu le pentru a accelera dezvolta contra apartheidului şi altor In cadrul Săptăminii prie toare de pace pentru realiza le scriitor francez Louis Ara agresorului o puternică rezis pus accentul pe posibilităţile
tere din Asia. sînt neprezenta rea economiei printr-o mai bu forme de rasism. De aseme teniei franco-române. Valen rea unei păci trainice şi des gon, cu prilejul împlinirii a 70 tenţă Oricare ar fi agresorul dezvoltării relaţiilor economi
te aici". Finlanda, a spus el, nă mobilizare a resurselor in nea. vorbitorii avi susţinut că tin Lipatti, delegatul perma tinderea încordării internaţio de ani. In cursul unui dineu şi orice arme ar avea, el nu ce ale societăţii cu firmele ro
sprijină recunoaşterea dreptu terne şi că această sarcină di tratatul cu privire la neproli- nent al României la UNESCO nale. Ele au reafirmat nece oferit de conducerea P. C. poate sâ-1 zdrobească. mâneşti.
rilor Chinei populare la Na ficilă poate fi mai lesne dusă ferarea armelor atomice tre a conferenţiat marţi la pri sitatea rezolvării tuturor liti Francez, Waldeck Rochet, se
ţiunile Unite. la capăt dacă eforturile naţio buie sâ fie cons'derat ca un măria ,din Drancy despre is giilor dintre state pe cale paş cretar general al PC F. a ros
Adresînd felicitări noului nale vor fi completate şi spri pas spre dezarmarea nucleară. toria şi cultura României. A nică. Părţile au declarat că tit o cuvintare, subliniind im
preşedinte, adjunctul ministru jinite de o colaborare interna „Obiectivul (unui asemenea poi a fost prezentată o selec este necesară încetarea ime portanţa operei lui Aragon. A $ La invitaţia ministrului de externe al Bulgariei, la
lui afacerilor externe al R.P. ţională în aceeaşi direcţie. tratat) nu trebuie sâ fie crea ţie de filme româneşti. diată a războiului din Vietnam răspuns sărbătoritul. Solia a sosit Sinnathamby Rajaratnam, ministrul afa
Polone, Jozef Winicwicz, care Folosindu-se de dreptul la rea unui monopol nuclear al cerilor externe al Singapore.
a luat apoi cuvintul, şi-a expri replică, în cursul aceleiaşi şe cîtorva puteri, ci un început IC
mat satisfacţia că inalta ma- dinţe au mai luat cuvîntul mi real în vederea reducerii şi in $ Intr-un interviu acordat revistei argentiniene „Ex-
gistradirâ a O.N U este ocu nistrul afacerilor externe al Iz- cele din urmă a eliminării ar tra", preşedintele- Columbiei, Carlos Lleras Reştrcpo,
pată de reprezentantul unei railului, Abba Eban. şi repre melor nucleare", a spus L. s-a pronunţat în favoarea stabilirii de relaţii între Co
ţâri prietene. România socia zentantul permanent âTIraku- Tohcic-Sorinj.’ V IE T N A M U L D E S U D lumbia şi ţările socialiste. „In calitatea mea de condu
listă. lui la O.N.U., A. Pachachi. ★ cător al treburilor externe ale ţării, a declarat Kcstrepo,
Naţiurwle Unite — a decla . * Miercuri dimineaţa preşedin i IU sint gata să stabilesc sau să întăresc relaţiile cu ţările
rat el — se găsesc în faţa a: Desclîjzind dezbaterile gene tele Adunării Generale, Cor socialiste, atit pc plan comercial şi consular, cit şi pe
două căi, afirmarea forţei şî rale din şedinţa de miercuri neliu Mânescu, a participat la © Atacuri asupra instalaţiilor militare din oraşul Hue plan diplomatic. Sînt, dc asemenea, gata să încurajez
violenţei, pe de o parte, şi co dimineaţa, ministrul afaceri şedinţa Consiliului de admi IR schimburile culturale şi ştiinţifice între aceste ţări şi
laborarea internaţională bazată* lor externe al R. P. Ungare, nistraţie (Board of trustees) ® Comunicate privind succesele repurtate de patrioţi Columbia".
pe dreptul popoarelor la inde Janos Petfer, a declarat că u al Institutului Naţiunilor Uni
pendenţa, suveranitate şi dez nul din seninele de bun augur te pentru formare şi cerceta SA1GON 4 (Agerpres). rile strategice importante 1, 2. au scos din luptă, morţi sau £ Ministrul de externe al Belgiei, Pierre Harmel,
voltarea paşnică, pe de alta. ale celei de-a 22-a sesiuni a re (Unitar). Miercuri dimineaţa patrioţii 7, 26, 13 şi altele, întrerupînd răniţi, 1 400 soldaţi şi ofiţeri şi-a încheia* marţi convorbirile cu oficialităţile ameri
Lumea, a spus vorbitorul, aş Adunării Generale a O.N.U Preşedintele Adunării Ge sud-vietnamezi nu reluat ala* traficul pe numeroase porţiuni saigonezi, americani şi austra cane. Aceste convorbiri s-au referit la diverse proble
teaptă din partea S.U.A să în îl constituie faptul că condu nerale este membru de drept curile .asupra instalaţiilor mili prin aruncarea în aer a unor lieni. In aceeaşi perioadă, pa me de interes comun, indeosebi Ia viitorul N.A.T.O. şi
treprindă paşi pentru norma cerea lucrărilor Adunării rovi al acestui consiliu. După cum tare inamice din oraşul Hue, poduri Au fost distruse in trioţii au paralizat aproape în situaţia din Congo. Harmel a declarat că întrevederile
lizarea situaţiei' în Vietnam, în ne pentru prima dată repre se ştie, acest institut are sar fosta capitală imperială In cursul luptelor angajate cu tru tregul trafic pe drumurile stra au constituit o încercare de „a ajunge la poziţii comu
Bo. Intre 17 şi 20 septembrie, IE
primul rînd încetarea necondi zentantului unei ţâri socialis cina formării de cadre diplo cursul atacului cu mortiere de pele americano-saigoneze 90 de tegice importante din partea ne". Ei nu a precizat in ce măsură încercarea a fost
ţionată a tuturor acţiunilor os te Aceasta constituie o reflec matice şi a cercetărilor în do marţi, transmite coresponden- tancuri şi alte vehicule milita de răsărit a provinciei Nam fructuoasă.
tile contra R.D Vietnam. „Nu tare „a adincilor prefaceri ca meniul relaţiilor internaţio tuf agenţiei France Presse, clă re şi nu fost scoşi din luptă a
victima unui atac trebuie să re au avut loc pe scena isto nale.
dirile în care se aflau birouri proximativ 100 soldaţi saigo- în provincia Gia Dinh. patrioţii £ In capitala Camerunului au început lucrările celei
le şi studiourile postului de nezi. au scos din luptă 320 de soldaţi dc-a treia sesiuni a Consiliului zahărului din ţările
radio „Vocea Amencii" din a Un alt comunicat al agenţiei americani, au distrus 20 de a membre ale Organizaţiei comune afro-malgaşe. Pe or
cest oraş au fost grav avariate. „Eliberarea" anunţă că numai capturat cantităţi însemnate ! r dinea de zi sint înscrise probleme privind activitatea
vioane, 15 care blindate şi au
Rezoluţii adoptate A fost. de asemenea, avariată în luna august patrioţii din industriei zahărului din ţările O.C.A.M. Lucrările se
siunii vor dura pină la 6 octombrie.
clădirea închisorii
din oraş,
precum şi alte. instalaţii. Co provinciile Bien Hoa şi Ba Ria de arme şi muniţii
respondentul agenţiei america £ Ziarele care apar in Venezuela au publicat un apel
de Congresul Partidului laburist ne de presă United Press In semnat de numeroşi militanţi pe târim obştesc, care cer eli
berarea fraţilor Gustavo şi Fduardo Machado. In urmă cu
ternational precizează că ata
curile de marţi la Hue au fost patru ani, fraţii Machodo, membri ai C.C. al Partidului Co
SCARBOROUGH 4 (Ager meieze pe acordurile de la Ge organismele europene şi atlan cele mai puternice atacuri lan munist din Venezuela şi deputaţi în parlament au fost ares
pres). neva, care prevăd retragerea tice. Guvernul britanic este sate de patrioţi în acest oraş taţi. In prezent ei se află in închisoarea dc ta San Carlos.
de la începutul războiului A
In ciuda opoziţiei Comitetu tuturor trupelor străine şi reu- chemat sâ ridice problema si ceeaşi agenţie semnalează lupte £ După cum a anunţat postul de radio „Vocea Laosului",
lui naţional executiv al parti nificarea Vietnamului sub con tuaţiei din Grecia la Organiza grele şi în alte puncte din zo în cursul lunii septembrie in provincia Xieng Kuang, con
dului şi a unei vaste activităţi ducerea unui guvern ales de ţia Naţiunilor Unite. Se cere. na platourîlor centrale, unde trolată de forţele Nco Lao llaksat şi în provinciile învecinate,
de culise a membrilor guver poporul vietnamez. totodată, organizarea în Grecia patrioţii acţionează cu efective au fost doborîte 67 de avioane şi elicoptere americane care ou
nului, Congresul anual al Par Aceasta este pentru a doua a unor alegeri libere şi elibera numeroase făcut raiduri dc recunoaştere sau de bombardament.
tidului laburist a adoptat cu oară dnd Congresul Partidu rea deţinuţilor politici. Şi a-
2.752000 de voturi contra lui laburist se opune politicii ceastâ rezoluţie a fost adoptată ☆ £ Cari Stokes. unul din liderii populaţiei de culoare din
2 030 000 o rezoluţie cerînd oficiale in problema Vietnamu în pofida opoziţiei organelor Agenţia sud-vietnamezâ de Cleveland (stalul Ohio) a obţinut o victorie incontestabilă a
disocierea completă a Marii lui. Şi Ia congresul de anul tre conducătoare laburiste. presă „Eliberarea" a dat publi supra altor doi candidaţi in alegerile pentru desemnarea pri
Britanii de politica americană cut a fost adoptată o rezoluţie Şedinţele de miercuri ale cităţii noi comunicate referi marului democrat al acestui oraş. Numărul de voturi obţinut
în Vietnam şi sprijinirea efor care condaimna bombardamen Congresului au prilejuit două toare la succesele repurtate de de el a fost mai mare decit ccl al celorlalţi doi candidaţi,
turilor pentru a determina gu tele americane asupra Vietna intervenţii importante : una a patrioţi într-o serie de provin Ralph Locher şi Frank Celeste, împreună.
vernul american sâ înceteze i mului de nord Rezoluţia de primului mmistru Wilson, iar cii ale tării Unul dintre ele
mediat, în mod permanent şl anul acesta merge însă mult cealaltă a ministrului de ex precizează că în perioada 30
necondiţionat, bombardamen mai departe, punînd în -cauză terne Brown. Premierul a apă august — 14 septembrie, unită £ Adunarea Naţională a Kenyei şi-a reluat marţi activita
tele asupra Vietnamului de multiplele aspecte ale politicii rat politica generală a guver ţile Frontului Naţional de Eli tea, după o întrerupere de două luni. Observatorii apreciază
nord. Rezoluţia subliniază că americane in Vietnam, criti- nului şi a asigurat pe partici berare ce acţionează în pro VIETNAMUL DE SUD — Luptători ai forţelor patriotice că dezbaterile vor fi deosebit de furtunoase, intrucît partidul
cînd, în acelaşi timp, sprijinul panţii la congres de „viitorul vinciile Thu Dau Mot şi Tay examinînd un bazuka, capturat de la trupele americane în de opoziţie. Uniunea Poporului din Kenya, a cerut să fie or
orice reglementare a problemei ganizate noi alegeri, in anul 1968.
acordat de guvernul laburist a- socialist al Marii Britanii". Nmh au atacat violent drumu timpul unei lupte în Vietnamul de sud.
vietnameze trebuie sâ se înte ceslei politici. La rîndul său, Brown a apă
Congresul a adoptat, de ase rat politica externă a guvernu £ In capitala Malayeziei continuă lucrările reuniunii re
menea, cu 3.167.000 de voturi lui. Observatorii sînt aproape prezentanţilor principalelor ţări producătoare de cauciuc,
contra 2.898.000 o rezoluţie ca în unanimitate de părere că si Disputa generalilor devine nefavorabilă lui Ky printre care Malayezia, Singapore, Tailanda. Indonezia, Cey
re exprimă „indignarea parti tuaţia ministrului de externe lon şi Liberia — consacrată elaborării propunerilor în vede
cipanţilor faţă de acapararea este dificilă după înfrângerile rea stabilizării preţurilor la cauciuc,
puterii Sn Grecia de către cli succesive suferite miercuri în SAIGON 4 (Agerpres). cul generalului Ky, actualmen o turnură din ce în ce mai de
ca militară şi solidaritatea lor problemele vietnameză şi grea Generalul Nguyen Van Thi- te „prim-ministru", va numi o favorabilă acestuia din urmă. £ Generalul de armală în retragere James Gavin. consi
cu lupta clasei muncitoare că şi că poziţia sa va fi serios eu, noul „preşedinte" al Viet personalitate civilă Observa Generalul Thieu a informat cu derat drept unul din candidaţii posibili Ia alegerile prezi
greceşti". Rezoluţia cere înce subminată dacă politica guver namului de sud, în urma farsei torii de presă din Saîgon con acelaşi prilej câ la 10 octom denţiale de anul viitor din S.U A., întreprinde în prezent un
tarea oricărui ajutor militar a namentală va suferi o nouă în- electorale de la 3 septembrie, sideră că această hotârîre a Iui brie va avea loc prima reuniu turneu în diferite oraşe americane unde susţine ideea încetă
cordat actualului guvern grec fringere, joi, în problema ade a anunţat in cursul unei recep Thieu dovedeşte că rivalitatea ne a „Senatului" creat tot după rii amestecului S.U.A. în războiul din Vietnam. Luind cuvin
şi excluderea Greciei din toate rării Angliei la Piaţa comună ţii oferite marţi seara că în lo dintre el şi Ky continuă sâ ia alegerile de la 3 septembrie. tul la un miting organizat la Kansas City (Missouri). el a de
clarat că Statele Unite trebuie să se retragă din Vietnam şi
să pună capăt războiului. „Este timpul sâ ne schimbăm pune
tul dc vedere" — a spus el. „Continuarea războiului din Viet
resc locuitorii insulei să men rile in care trebuie folosite. nam otrăveşte societatea noastră şi ne înrăutăţeşte relaţiile
GHEŢURILE $1 OAMENII GROENLANDEI ţină şi să dezvolte fiinţa lor Singurele fonduri de care în străinătate*.
Problema naţio
naţională.
Landsraadul poate dispune
nală rămine, de fapt, nere- fără să dea socoteală sînt £ In cadrul unei experienţe destinate determinării eficaci
ztolvată. Groenlanda este o cele provenite din impozite tăţii unui nou motor auxiliar fixat in spatele fuselajuliii. sul
provincie daneză cu o auto le pentru desfacerea tutunu coadă, avionul rachetă american „X-15" a zburat cu o viteză
• (Urmare din pag. O extractivă care exista pe molibden — cel de-al doilea guvernare locală foarte limi lui şi a băuturilor spirtoase. orară de 7.296,7 kilometri, la o altitudine dc 30.000 de metri.
insulă mai de multă vreme. ca mărime din lume — ea tată. Reformele truncheate Groenlandezit sînt preocu
In subsolul Groenlandei se a pus in mişcare oamenii de nu au dat populaţiei Groen £ Donald Luce, director al unei agenţii americane care s-a
după măsurile posesorului afaceri din Occident. paţi de numeroase probleme ocupat de problemele agriculturii şi prevederilor sori*»/*
lor. Vinătoarea de pe aceste află multe minerale utile ; landei drepturi egale cu lo privind dezvoltarea econo Vietnamul de sud. a demisionat din postul său şi s-a înapoiat
bărci este îndeletnicirea ta cositor, zinc, cărbune brun. Groenlanda nu mal este o cuitorii Danemarcei. Trebuie miei insulei; cum să se de Ia San Francisco în semn de protest împotriva războiului dus
marmură, grafit, uraniu. Dar
rtor oameni iscusiţi şi cute colonie, ci o parte a statului arătat că un groenlandez ca păşească caracterul instabil dc S.U.A. in Vietnam.
zători. la prelucrarea lor sirit ocu danez. Astfel, după cum se re ar dori să fie ales in al economiei? Prin ce mijloa
paţi numai cîteva sute de oa afirmă la Copenhaga, pro Landsraad (Consiliul Naţio ce să se realizeze rentabili
Peştele, oile, animalele săl meni. Nu este greu să poţi nal), sau in consiliile distric £ Poliţia din Insula Mauritius (colonie britanică din Ocea
batice — iată, cum s-ar spu aprecia proporţiile extracţiei. blema colonială a fost rezol tuale nu-şi poate prezenta tatea întreprinderilor? Cum I nul Indian) a făcut u? de grenade lacrimogene pentru a im
ne, cei trei piloni ai econo O mare însemnătate are nu vată. Dar problema naţiona să se asigure ocupaţia pe în ■ prăştia marţi o demonstraţie organizată de muncitorii din
lă este
oare
soluţionată ?
miei Groenlandei. Dar, după mai criolitul — un mineral Groenlandezit au limba lor, candidatura fără o înregis treg anul a populaţiei ? Con I Port Louis. centru administrativ al insulei. Peste 73 dc per
trare prealabilă şi, prin ur
cum se vede, nici unul din rar, folosit în producţia de modul lor de viaţă, cultura mare, fără aprobarea admi secinţele perioadei coloniale soane au fost arestate. Pe căile de acces spre reşedinţa pri-
sînt încă acute şl se înttlnesc
ei nu a devenit încă un pi aluminiu pretutindeni. 1 mului ministru au fost plasate baricade.
lon in adevăratul sens al cu- lor, care nu are afinităţi cu nistraţiei daneze.
R.S. CEHOSLOVACA. — Lî- vintului. In ce priveşte in Dar Groenlanda continuă cultura daneză şi. In sfirşit, Dezvoltarea economică n Aceasta este Groenlanda £ In golful Mexic şi-a făcut apariţia un nou uragan —
iia de asamblare a noilor ti dustria, in care, in ultimii să uimească lumea cu noi teritoriul lor care se află la Groenlandei depinde, de a contemporană, cu necazurile „Fern". Statul Texas, devastat recent de uraganul „Beulah"
puri de avioane de antrena ani, au fost investite multe descoperiri. Anul trecut, cind semenea, de Copenhaga, care şl primele ei realizări, cu I este din nou ameninţat. Specialiştii serviciilor meteorologice
ment cu reacţie cehoslovace L. fonduri, sste încă slab dez pe fărmtal de est a fost des mii de kilometri de metro hotărăşte fondurile ce tre poporul ei minunat şi demn I din Brownsviile consideră că „Fern" va atinge coasta ameri-
29 „Delfin", la uzina Aero Vo- voltată ; chiar şi industria coperit un uriaş zăcămint de polă Este şi firesc de ce do buie alocate insulei şi scapu- de respect. | cană la sud de gura fluviului Solo la Marina.
dochody din apropiere de Pra-
■
ga. ■
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza or. 35. telefon 12 75. 15 85. 2317 TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 40 ORC