Page 16 - Drumul_socialismului_1967_10

PRObET ARI DIN TOATB ŢĂRILE. UNm-V A I
Remorca de 4
Creşte lungimea
tone R.M .- 1
liniilor ferate sudate
BRAŞOV. — Specialiştii
Lungimea reţelei căilor Dcj-Jibou; Caracal-Craiova Uzinei mecanice Mirşa au
ferate continue a sporit în şi Bacău-Uoman, lucrări a- proiectat şi au început să
cursul acestui an cu încă scmănătoarc silit în curs. producă o nouă remorcă de
3.00 <lc km. Astfel, pe o se­ Aceste construcţii cuprind 4 tone — IţM-l ale curei
rie de trasee, printre care introducerea de traverse din caracteristici o situează in
Roşiori de Vede-Caracal ; prefabricate din beton ar­ rîndul celor mai bune fa­
Făurei-Brăila-Barboşi; II ia - mat, a unui tip nou de şi­ bricate similare de pe pia­
Radna; Apahida-DeJ, a dis­ nă, precum şi sistematiza­ ţa mondială. Remorca a
părut zgomotul produs dc rea complexelor feroviare. fost experimentată cu suc­
roţile treoului la trecerile ime din lungimea liniilor ces pe terenuri greu acci­
Iii prezent, aproape o tre­
dentate, precum şi pe poli­
ORGAN Al COMUETUIUI REGIONAL HUNEDOARA Al P.C.R. 81 Al SFATIIIUI POPULAR REGIONAL peste îmbinările capetelor ferate principale din ţara goane speciale in U R.S.S.
de linii. Pe alte trasee, cum
sini: Ţindărei - Urzi ce ni : noastră sînt sudate. Noul tip de remorcă a fost
solicitat şi la export
| i PAGINI - 25 BANI
ANUL XIX. NR. 3968 VINERI 6 OCTOMBRIE 1967 ’

DESCHIDEREA 0 NOUR REALIZARE

IR C. S. HUNEDOARR

LUCRĂRILOR PLENAREI pneumatică — ulilaj modern de importanţă deosebită in
La C S. Hunedoara a început să
poşta
funcţioneze
conducerea procesului tehnologic in oţelării şi îmbunătăţi­
rea calităţii oţelului. Cu prilejul acestui eveniment am acut
o scurtă convorbire cu ing. Nicolae Chindlcr, şeful serviciu­
lui laboratoare din cadrul combinatului.
— După o perioadă de aco­
— Poşta pneumatică intrată
C.C. AL P.C.R. in funcţiune — ne spunea to­ derea prelevării corecte a pro­
modare.
necesară
instruirii
Chindlcr —
varăşul Nicolae
personalului din oţelării in ve­
este un ulilaj perfecţionat, ca­
re asigură transportul rapid al belor şi exploatării poştei, eîş- Petroşani. Vedere din oraşul de la poalele Paringului.
probelor de oţel de pe platfor­ tigarea experienţei necesare
mele celor trei oţelării la clă­ de către laboranţi, în care timp
direa laboratorului, unde sc‘ probele se vor executa paralel
In ziua de 5 octombrie a.c. s-au 4. — Dezvoltarea construcţiei afla montat cuantovacul, în atît la euantovac, cit şi în la­ u- c. m. zhtna Săgeţi ascenden­
vederea, efecutârii analizelor boratoarele rapide, durata de
deschis lucrările Plenarei Comite­ de locuin(e, îmbunătăţirea admi­ cit şi comunicării rezultatelor analiză se va reduce substan­
)a cuptoare ţial. l
tului Central al Partidului Comu­ nistrării şi întreţinerii fondului Prin punerea în funcţiune a Plin reducerea timpului de
tivă a compoziţiei înainte de te pe graficul întrecerii
nist Român. locativ şi noul regim al chiriilor. poştei pneumatice, a devenit elaborare a fiecărei şarje, po­
sibilă prin cunoaşterea opera­
posibilă analizarea
rapidă a
antcprobelor de otel. asigurîn-
rlu-sc nţclăriiloi* posibilitatea evacuare, se vor putea elabora
Plenara dezbate : 5. — Convocarea Conferinţei conducerii raţionale, pe baze în plus circa 20000 lone de In cursul lunii iulie Fabrica rilor şi tuturor celor care şi-au motivate (în 9 luni pe întreagrt
ştnnlifice a procesului de ela­ otel anual. Dar calitatea ote­ de acid sulfuric (i se mai spu- dat concursul la „revitalizarea" uzină ‘s-au înregistrat doar 94),
Naţionale a Partidului Comunist borare; Se preconizează că în lului va cîştiga cel mai mult
1. — Perfecţionarea conducerii maximum 5 minute de la pre­ prin.cunoaşterea rapidâ'a com­ , nc secţia de acid sulfuric) a U- marelui agregat au ieşit tri­ folosirea deplină a timpului do
lucru şi valorificarea propune­
umfătoare Fabrica a produs cu
zineî chimico-nlelalurgice Zlat-
Român.
şi planificării economiei naţiona­ levarea probei din cuptor, olc- poziţiei, deoarece oţelării au na a fost oprită pentru repara­ 3 zile mai devreme Pc grafi­ rilor şi studiilor rezultate din
larii sâ primească compoziţia posibilitatea să remedieze o- ţie Evenimentul a fost prece­ cul întrecerii au apărut astfel acţiunea de organizare ştiinţi­
le, corespunzător condiţiilor noii chimică a acesteia. peratîv abaterile ivite fată de dat de o scurtă consfătuire in­ cantităţi importante dc produ­ fică a producţiei şi a muncii
La lucrările plenarei participă S-a prevăzut o creştere a nu­ compoziţia chim* că prescrisă tre lucrătorii atelierului meca­ se in plus. Sint certitudini adeverite fap­
etape de dezvoltare socialistă a mărului de analize de circa şi să se încadreze mai bine în nic şi cei ai secţiei de bază. tic.
ca invitaţi şefii secţiilor C.C. al programul sortimental. De­ Un fapt similar s-a petrecut Cele pesle 12 200.000 lei be-
României. 100 000 elemente pinâ la sfîr- S-au „perfectat" procedeele de cu alte 4 luni mai înainte. Este
P.C.R., primi-secretari ai comite­ şitul anului curent şi de circa clanşările de otel ■ vor deveni lucru, posibilităţile de intr-a­ vorba de reparaţia cuptorului neficii'şi 9 600 000 lei economii
1.000.000 de elemente pînă în cu totul accidentale. De aseme­ jutorare şi termenele de exe­ de 80 mp — colosul secţiei me­ suplimentare la preţul de cost
2. — îmbunătăţirea organizării telor regionale deepartid, miniştri, 1970 Deşi numărul de probe nea, prin alierea spre limitele cuţie a fiecărei lucrări. In nu­ talurgice. De la primele lovi­ înregistrate în 8 luni. creşterea
productivităţii muncii cu mai
mele echipei
sale.
lăcătuşul
inferioare prescrise, devin po-
va fi mare. se va crea totuşi
turi dc ciocan şi pinâ la pu­
administrativ-teritoriale a Româ­ conducători ai organizaţiilor de posibilitatea de a se reduce S'bile însemnate economii de loan Magda s-a angajat sâ nerea sa in funcţiune s-a lu­ bine de 18 la sută şi raportarea
planului pe trei
„predea" pompele in numai 12
îndeplinirii
fero-aliaje apreciate la zeci de
efectivul actual al laboranţi­
niei şi sistematizarea localităţilor masă şi ai unor instituţii centrale lor de la oţelării cu circa 20 milioane lei anual dacă se cu­ zile, în loc de 15. cît era pla- crat cu 8 zile mai puţin decît trimestre înaintea multor în­
era prevâz.ut. De aici. alte tone
de stat, preşedinţi ai comitetelor la sută, o dată cu intrarea in noaşte continuu compoziţia o­ * nificat. Ştefan Zaharie şi coe­ Ia rubrica „depăşiri". treprinderi din regiune nu
rurale. funcţiune şi a celui de al doi­ telului. Considerăm că intra­ chipierii săi au promis sâ — împletind grija pentru lasă loc decit felicitărilor ce
executive ale sfaturilor populare lea euantovac. rea efectivă in producţie a scurteze cu acelaşi număr de executarea la termen n repara­ le adresăm cu toată căldura
— Care va fi eficienţa trans­ cuantovacului reprezintă up zile durata schimbării şi veri­ ţiilor cu urmărirea zilnică a lui Nicolae Avram, Petru Por­
3. — îmbunătăţirea sistemului regionale, redactori şefi ai ziare­ miterii rapide, de la distan­ nou pas făcut în combinat pe ficării axului la cuptorul poli- felului în care se rcnlizc.nzâ car, Simion Chirali, Petru Şu-
de salarizare. lor centrale. ţă, a probelor prelevate fn tim­ linia progresului tehnic. etajat (cu 9 etaje) După cîteva principalii indicatori ai planu­ lea, Petru Hora, loan Novă-
pul elaborării oţelului ? V. DRAGOMIR schimburi de păreri «nd-hoc. lui. îndeosebi producţia marfă cennu şi tuturor acelora care
membrii echipei conduse de şi producţia marfă vîndutâ şi au ţinut sus steagul întrecerii
Emil Pop au găsit suficiente încasată, am reuşit sâ apăsam socialiste
Institute de cercetări şi centre Semănatul în întreprinderile agricole de stat rezerve pentru a executa cii întotdeauna, la timpul oportun, Glf. C.
trei zile mai repede reparaţiile
pe acele pîrghii care fac ca pa­
la elevatoare In felul acesta noul întrecerii socialiste sâ fie
ştiinţifice s-a născut angajamentul ca completat, în fiecare lună. cu
săgeţi ascendente — ne spunea
întreaga fabrică sâ fie repusă
Incepînd1 din accastă toamnă se Organizează un institut pe în funcţiune cu 3 zile înaintea Gheorghe Săimârean. secreta­ IN JUNGLA
se organizează noi instituie de profil de specialitate in regiu­ posibilităţi pentru termenului prevăzut iniţial rul comitetului de partid pe
cercetare, care vor funcţiona în nea Braşov. Un alt nou centru „Consfătuirii" i-au urmat zi­ uzină. La care. noi adăugăm
zone cu producţie specifică ac­ de activitate ştiinţifică va fi le de muncă avintatâ în care că cel puţin «nceeaşi contribu­
ţie a avut-o preocuparea ce a
tivităţii lor. Noile institute sint Institutul de cercetări pentru dăruirea, măiestria profesiona­ existat, in fiecare secţie, pen­ SARAWAK-
menite să sprijine mai eficient protecţia plantelor lă şi simţul organizatoric al lă­
şi mal operativ producţia agri­ rea întregii noastre agriculturi rezultate mai bune cătuşilor, electricienilor, topito­ tru lichidarea absenţelor ne-
Intensificarea şi diversifica­
colă în plin proces de intensi­
ficare şi diversificare. Astfel. necesită rezolvarea unor noi şi ULUI
Institutul de cercetări pentru complexe probleme economice.
pomicultură îşi va desfăşura In sprijinul rezolvării acestora întreprinderile agricole de germinativ şi să fertilizeze su­ re. Analiza situaţiei însămînţâ-
activitatea în regiunea Argeş va veni Institutul de cercetări sta.t au pregătit temeinic soar­ prafeţe însemnate cultivate cu nlor pe unităţi scoate in evi­ Un nou festival artistic
In renumitele podgorii Dealul pentru economia agrară ta producţiei culturilor ce se grîu şi oiv. denţă însă faptul că realiză­ înlănţuită în centura mii­
Mare. la Valea Călugărească, Pentru rezolvarea corespun­ insâmînteazâ in această toam­ Pe total trust, pînă la data rile acestora sînt inegale Ast­ lor de insulife presărate pe
a funcţiona Institulukde cer- zătoare a problemelor legate de nă Ocupîndu-se îndeaproape de 4 octombrie ac., în între­ fel, în timp ce la TAS Pelreşti pi uza apei pentru a contura
retâri pentru viticultură şi vi- dezvoltarea numerică şi calita­ şî cu răspundere de folosirea prinderile agricole de stat s-au s-a însâmînţat aproape 90 la parcă frontiera intre Oceanul
nificalie. iar în bazinul legu­ tivă a şepteluluî se înfiinţează cit mai judicioasă a bazei teh- însămânţat aproape 6 700 hec­ sută din suprafaţa prevăzută, „SLĂVITĂ FII Indian şi cel Pacific, insulo
micol de pe Valea lalomitei, se staţiunea centrală de reproduc­ nico-materiale, lucrătorii din tare din cele 8 750 planificate, (a Orăştie lucrarea respectivă Borneo se distinge printr-o
organizează Institutul de cerce­ ţie şi combatere a sterilităţii la ferme, au reuşit sâ asigure din care s-au . fertilizat cu în­ nu se efectuase nici pe 70 la pată imensă de ttn verde în­
tări pentru legumieultură şl animale şi Centrul republican pregătirea Ja un nivel agro­ grăşăminte organice şi mine­ sută din s«ueina stabilită. Un chis. '
florîcultură. Pentru cultura de selecţie a animalelor. tehnic corespunzător a patului rale mai mult de 6.000 hecta- decalaj de 10—15 procente e­ De la începutul secolului
sfeclei de zahăr şi cartofului. (Agerpres). xistă, de asemenea. între pri­ REPUBLICĂ IUBITĂ!" XVI, portughezii, olandezii
ma unitate amintită şi cele­ şi, in cele din urmă, britani­
lalte întreprinderi, la Alba, cii, au domnit aici succesiv
Bucea şi Sîntâmărui Orlea ră- cu mină forte. Cuceritorii
mînînd de semănat cîte 300— A devenit o tradiţie ca în Despre caracterul acestuia şi pedepseau cu cruzime orica­
600 hectare Acest lucru dove­ cinstea marilor sărbători na­ scopurile pe care le urmăreşte, re daiac care încerca să-şi
deşte c.n în unităţile cu rezul­ ţionale, în semn de preţuire a am avut o convorbire cu tova­ recucerească libcrlaten, arun-
tate mai slabe au existat pe­ acestora, sâ se organizeze la răşul Constantin Clemente, se­ cindu-l in rezervaţii.
rioade cînd viteza de lucru a oraşe şi sate întreceri ale ar­ cretai M Comitetului regional Colonialiştii britanici. ulti­
fost redusă simţitor fală de tiştilor amatori — adevărate pentru cultură si arlă. mii care s-au instalat aici,
La l A S. Apoldul de Sus, posibilităţi. demonstraţii ale frumuseţii — CAre este obiectivul fes­ cu o jumătate de secol in
cîntecuhu. dansului şi portului
In ultimele zile se constată tiva lu lu i şi ce form aţii pot par­ urmă, veneau atraşi nu nu­
fej’ina nc 4, se recoltează ul­ popular. De fiecare dată pe ticipa la cl ? mai de poziţia strategică a
0 scădere a ritmului de lucru
timele hectare de cartofi. Ia­ datorată în mare parte lipsei parcursul acestor întreceri, la — Obiectivul pe care îl ur­
tă un aspect de la recoltare, de teren eliberat şi pregătit care se angajează sule şi mii mărim prin organizarea aces­
tuia este in primul lînd îmbo­
sortare şi transportul lor în Potrivit schitelor întocmite de artişti amatori, alături de găţirea repertoriului tuturor
formaţiile existente, se închea­
PE TOT ■
silozuri. pentru amplasarea cerealelor gă şi se afirmă altele noi. se formaţiilor cu lucrări noi, ca­ — ' s r ^
de toamnă, pe mai mult de pun în valoare obiceiuri şi
1 500 hectare, griul arc ca plan­ re să slăvească măreţele reali­
Folo : I TKKEK tradiţii folclorice inedite, sini zări obţinute ele poporul nos­
tă premergătoare culturi tîr- descoperite adevărate talente
zii- Recoltatul porumbului se care, crescute şi promovate cu tru. cultivarea în- linilurile oa­
desfăşoară destul de anevoios grijă, duc mai departe bogăţia menilor muncii a celor mai
insă. eliberîndu-se abia 504 creaţiei artistice hunedorene. înalte sentimente patriotice si insulei, aflată in proximita­
hectare din cele 3008 existen­ valorificarea frumuseţii şi bo­ tea bazelor maritime de ia
te. Viteza de lucru redusă U Despre valoarea etico-socială găţiei ariei populare liunedo- Singapore Subsolul el era
rene Vom promova pc scară
recoltat îşi găseşte explicaţia a acestor întreceri, despre ca­ şi mai interesant. El era bo­
racterul lor stimulator in per­
şi în folosirea cu randament manentizarea şi dezvoltarea mai largă obiceiurile locale, gat în zăcăminte de qui, ban-
folclorul vecin şi nou şi por­
scăzut 6 maşinilor C T 2 R. artei noastre populare, stau tul populai. La festival sîpt x'ilă şi petrol In ce priveşte
Dacă acestea s-ar utiliza la în­ mărturie bucuria sinceră a tu­ chemate sâ participe* cele' mai această din urmă bogăţie, >iu
treaga capacitate, de pe cele diverse formaţii artistice din trebuie uitat că extracţia pe­
Viata de toate zilele cu jat, decorat conform gusturi­ de a pleca în schimbul de personaj notoriu M ştie toa- 504 hectare porumbul se putea turor acelora care rememorea­ cadrul cluburilor, caselor de troliferă din Borneo situa
multiplele sale. coordonate, lor sale. .Parcă nici n-aş avea noapte tâ lumea. A locuit înainte în recolta în cel mult 4 zile. ză şi retrăiesc cu plăcere clipe­ cultură, căminelor culturale şi insula pe locul doi in Co:n-
le de satisfacţie ale unor suc­
solicită din plin omul, atît vecini — zicea acesta mai de­ In aceste momente mi-au blocul I. nedezminţîndu-şi Există condiţii depline ca cooperativelor meşteşugăreşti : munwealth, după Canadai
sub aspect fizic cit şi psihic. parte. Nici nu-i aud cinci vin venit în minte vorbele oţela- nici aici faima de „atentator* prin măiuri organizatorice cese artistice cucerite Nume­ formaţii corale mixte şi de ■ Aeroportul din Brunei este
Acesta este angrenat în me­ sau pleacă la serviciu". rului : „parcă nici n-aş avea la liniştea vecinilor. E greu chibzuite în fiecare fermă şi roasele diplome afişate în să­ voci egale de femei sau băr­ acoperit şi acum cu imense
lile cluburilor, căminelor cul­
canismul cotidian cu toate fi­ Mi-am adus aminte de spu­ vecini". Iată că unii dintre de priceput cum un om poate întreprindere, semănatul cul­ turale sau caselor de cultură baţi. grupuri vocale, orchestre rezervoare ce poartă emble­
brele. conectat cu toate cir­ sele oţelarului acum cîteva aceştia ţin neapărat să-şi fa­ să fie lipsit total de bunul turilor de toamnă sâ fie efec­ ma firmei Shell. Consorţiul
cuitele. Ritmul., trepidaţia zile cînd mă aflam în vizită că simţită prezenţa. Şi nu aşa simţ. de respect pentru colo­ tuat in limitele epocii optime sînt dovezi elocvente ale muncii de muzică populară, formaţii petrolier anglo-olandez a a­
sînt note caracteristice nu nu­ la un prieten. Mă invitase o dată, sporadic, ci în fiecare catari. I s-a atras de atîtea şi la un nivel calitativ supe­ lor şi constituie, nu fără temei, de instrumente populare, an­ caparat de la început toată
mai activităţii, muncii pro-, pentru a asculta împreună la zi, poate chiar in fiecare ceas. ori atenţia, i s-a vorbit prie­ rior. Se impune însă c«t ma­ întotdeauna motive de mîndrie sambluri folclorice, formaţii de extracţia petrolieră, forind
ductive. ci şi ale activităţii televizor un concert din ca­ Aşa cum e cazul lui E.N. de teneşte ca intre oameni. Dar şinile şi forţa de muncă să fie pentru cei ce le deţin. sute de mii dc pufuri în re­
de''după orele de lucru, de drul Festivalului „George E- la blocul AB 20, etajul III, ţi-ai găsit omul care să te în­ utilizate în mod judicios, a- Acum ne aflăm in faţa unei Convorbire reAlizală dc giunile Miri şi Seria şi con­
dincolo de uzină sau şantier. nescu". Nimic mai frumos, cartierul Gojdu — Deva des­ ţeleagă, să priceapă. noi întreceri artistice — festi­
Este firesc ca după ceasuri şi mai sublim, ca acest lucru. pre care este vorba în aceste Cazul lui E.N. nu e singu­ cordîndu-se maximă importan­ valul „Slăvită fii Republică iu­ I. c i o n o r A struind o rafinărie la Lutonq.
bită !" organizat în cinstea ce­
ţă eliberării în cel mai scurt
In fiecare an, de aici pornesc
rul ; cercul acestor fel de oa­ timp a terenului de plantele lei de a XX-a aniversări a pro­ petroliere gigantice, confi-
meni e mai larg. Intr-o seri-’ premergătoare. clamării republicii noastre. (Continuare Sn pag. a 2-a) nind aproximativ 6 milioane
soare primită la redacţie din tone de petrol. De altfel,
Hunedoara, ni se relatează că dreptul de prospectare şi ex­
Liniştea publică catari îşi fac pur şi simplu de tracţie a petrolului de la
în blocurile Bl şi Cl unii lo­
Brunei aparţiric şi
acum
cap. sfidînd normele de con­
vieţuire morală şi socială. companiei engleze „Brunei
Beau, cîntă. Iac chefuri Şi cîte Shell Petroleum“. ce face
altele. L.I., locatar în blocul parte din grupul Royal-
Bl vine aproape înufiecare, Dutch-Shell. Rafinăria de la
Lutong este controlată
de
clipe de încordare, omul sâ Aseultam cum interpretul îşi rînduri. Din spusele vecinilor, noapte beat, vorbeşte' urît. a­ compania Shell, cu toate că
caute clipele dc linişte, tihnă plimba vrăjit arcuşul |>c cor­ de mai* bine de trei luni de meninţă, se ceartă cu nevasta, proprietarul ei nominal, pre­
şi relaxare Şi unde poate gfi- zile viorii, dînd glas unor u­ cînd s-a mutat aici, in fieca­ ■ o bate. De fiecare dâtâ tre­ cum şi cel al zăcămintelor de
si ci' toate acestea mai bine niversuri profunde şi sensibi­ re zi îşi găseşte ceva de bătut buie sâ intervină vecinii pen­ la Miri, este compania petro­
decit în propriul şi intimul le'. Deodată sc auziră nişte în pereţi. Pur şi simplu au tru a o;scoate din miinile lui. lieră din Saraivalc.
său cămin ? „După orele de zgomote în tavan. Seara care ajuns la capătul răbdărilor. Administraţia de blocuri, Piuă nu dc mult, cauciucul,
lucru — îmi,spunea odată un începuse atît de frumos fu Şi cînd lasă pereţii in pace. împreună cu comitetele de esenţele rare. copra, piperul
muncitor oţelar. abia apuc sâ stricată dintr-o dată de nişte dă drumul la aparatul de rV cetăţeni trebuie sâ-i tragă se­ negru, cafeaua, cacaua, stă­
ajung acasă. Pentru mine ca­ lovituri banale. Unui om i-a dio, de nu te mai poţi înţe­ rios la răspundere pe aceşti
ia e ca o oază a liniştii". Ni venit aşa tam-ne&m şa- bală lege în casă. Arsenalul «aces­ locatari recalcitranţi, pentru teau doar la iude mina oame­
se parc foarte potrivită şi în cuie în pereţi. Gestul lui nu tuia de a strica şi' conturba a respecta aşa cum se cuvine nilor de afaceri de la Lon­
acelaşi timp frumoasă aceas­ e condamnabil numai pentru liniştea vecinilor, nu se în­ liniştea din blocuri Trebuie dra, care adunau aici sume
tă metaforă Intr-adevăr, un­ că a făcut imposibilă audiţia cheie aicij e mult mai com­ făcuţi sâ înţeleagă că nu sc fabuloase, invoci ud misiunea
de poate găsi omul o atmosfe­ concertului, ci pentru că a a­ plex. Acesta poate fi com­ află în pădure De altfel, nici lor civilizatoare ce o aveau
ră mai intimă, in care sâ se tentat Ia liniştea vecinilor, pletat cu certurile,* strigăte­ acolo, bunul simţ nu te lasă de îndeplinit pe aceste me-
contm bîndu-i, nelâsîndu-i sâ le pe diferite game şi nuan­ sâ urli, dar-mi-te într-un cli­ leoguri. $i ca exemplu al bi­
poată reculege, să-şi exalte se odihnească. Poate că în ţe, tot felul de zgomote, dis­ mat civilizat ? nefacerilor pe care le-an a- .
sufletul în tihnă şi pace ca a­ clipele acelea unîi vecini dor­ cuţii interminabile, vizite Ia dus aici civilizatorii, se citea­
casă la el, unde lotul e aran- meau sau se odihneau înainte ore tîrzii etc. E.N, a ajuns un GH JUKCA Fabrica dc încălţăminte ..Ardeleana" din Alba lulla. Muncitorul Nicolae Hăpean lucrind ză de fiecare dată cazul trl-
la maşina de frezat locuri pentru pantp^U ■ Foto : V. ONOIU (Conlinuare fn pag. a 4-a)