Page 17 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3968

e la Castelu şi pînă-n drep­
PREGĂTIREA NOULUI AN IN D tul Medgidiei, de o par­
te şi de alta a şoselei naţio­
nale
Conslanţa^Cernavodă,
pe kilometri întregi, te în­
soţeşte una dintre cele mai
întinse, moderne şi frumoa­
iNVATÂMiNTUL IDEOLOGIC se livezi ale Dobrogei şt dm
ţară: piersieăria întreprin­
derii agricole de stat Med­
gidia. Aici, in apropierea fos­
telor „ape negra' ale Văii
Carasu, s-au înrădăcinat pu­
Cu ocazia dezbaterii metodi­
La Petroşani obţinute în cadrul şcolii uzina­ ce din cadrul pregătirii pro­ ternic noi dovezi ale hărni­
le care a funcţionat la Uzina
de reparat utilaj minier din pagandiştilor fără scoatere din ciei omului şi rodniciei stră­
Petroşani, în viitorul an de în- producţie, tovarăşi cu experien­ daniilor Uii„
Condncînd munca de pregă­ vâţămînt se vor deschide şi ţă c a : Cristin loan, Faur I.,
tire a noului an în învâţămtn- alte asemenea şcoli, cu carac­ l'âmaş *N., Luca P. şi alţii, au trecut un deceniu de
Lu 1 de partid. Comitetul orăşe­ ter economic, la E M. Vulcan, expus modul în care ei se pre­ A cînd pe coastele însorite
nesc de partid Petroşani a pus I.E.C. Paroşeni şi „Viscoza" gătesc pentru conducerea cer­ din nord-estul Medgidiei po­
pe primul plan asigurarea Lupeni. cului sau cursului de Snvâţâ- poseaţi primele vlăstare ale
cercurilor şi cursurilor cu pro­ De asemenea, îşi vor con­ mînt. viitoarelor plantaţii de pier­
pagandişti şi lectori compe­ tinua activitatea cele două şcoli Comitetul raional de partid sic. Inginerul Stan Diaconii,
tenţi, legătura strînsâ o învâ­ serale economice de partid din a pus accent pe extinderea cer­ maiştrii AnQtoiie fudricui,
ţâmîntului de partid cu viaţa. Lupeni şi Petrila şi secţiile de curilor cu profil economic atît Taliana Georgescu işi amin­
Aproape în totalitate, lectorii tfilozofie, economie şi construc­ la oraş cît şi la sat. Tematicilc tesc de greutăţile începuturi­
şi propagandiştii din oraşul ţii de partid ale filialei univer­ acestora sînt adecvate cerinţe­ lor, de îndărătnicia locurilor
nostru au o pregătire şcolară sităţii serale de marxism- leni­ lor din întreprinderi şi institu­ şi scepticismul unora: . nu-i
medie sau superioară, au absol­ nism.’ ţii, cît şi specificului şi preocu­ tradiţie“, „nu-i apă", ..pier
vit diferite şcoli de partid, au Pînâ la începerea cursurilor, părilor diferitelor categorii de in faşă“... Dar ştiinţa, mîtiă-n
o temeinică pregătire profesio­ organizaţiile de partid discută muncitori : , mină cu voinţa tenace a o-
nală. A crescut simţitor numă­ în continuare cu cursanţii în Pentru cei care au parcurs mului, a învins. Pămintuî a
rul inginerilor, tehnicienilor, vederea încadrărilor la învâ­ toate formele învâţâmîntului căpătat hrană suplimentară,
economiştilor cărora li s-a în­ ţâmînt potrivit preferinţei şi de masă de la Atelierele cen­ soarele <-a dat căldură din
credinţat sarcina de lectori sau pregătirii fiecăruia. Se stabilesc trale ale Exploatării miniere
propagandişti. datele ţinerii convorbirilor, se Barza, comitetul de partid a
In cursul acestei luni a avut pregătesc sălile necesare bunei trecut la organizarea unei şcoli
loc pregătirea diferenţiată pe desfăşurări a învâţâmîntului. uzinale cu caracter economic.
forme de învâţâmînt a lectori­ POMPIL1U UNGUK Dacă biroul Comitetului
lor şi propagandiştilor noi şi raional de partid a dovedit o
a celor cu mai puţină experien­ preocupare susţinută şi exigen­ La cules de struguri în raionul Sebeş.
ţă. La Brad tă în selecţionarea şi pregăti­
Cu acest prilej un secretar al rea propagandiştilor, trebuie „Para
comitetului orăşenesc de partid subliniat faptul că se putea PUŢUL AUXILIAR —
a expus principalele sarcini ce Comitetul raional de partid realiza mai mult în ce priveşte LIVEZENI Semăiiâtortle. tăvălugii, mai Insilozăm ceva nutre­ che, Virgil Fuică, Ion Caras,
stau in faţa organizaţiilor de Brad, a trimis colective forma­ creşterea numărului de cercuri plugurile era\i revizuite din ţuri. Sau poate au ceva de iar la semănatul secarei fu­
partid din Valea Jiului. te din activişti şi lectori ai co­ ,de tip superior de pe lingă ca­ Constructorii de la timp. Cu şase' din cele opt transportat. rajere Nicolae Cristian. Toţi
Ţinînd seama de specificul mitetului raional de partid binetul de partid al căror nu­ T.C.M.M , şantierul Valea polidiscuri se pregătiseră A fost treabă de făcut si utccişti, tineri doar la soco­
Jiului, au început lucrările
activităţii economice din Valea pentru a sprijini concret orga­ măr este încă mic faţă de posi­ la puţul auxiliar de la mina peste 300 de hectare, mai a doua zi. Cu ce au făcut ci teala anilor, dar destul de de foc“
Jiului, de experienţa anului nizaţiile ele partid în recruta­ bilităţile raionului. Consider că mult de jumătate din supra­ atunci, au ciştigat o zi bună maturi in ale meseriei.
trecut şi în acest an un loc im­ rea şi selecţionarea celor mai în această privinţă se mai pot Livczeni In prezent, se faţa destinată insămînţării dc lucru. Asta înseamnă mult Şchiau şi Mujescu transpor­
portant în cadrul învăţământu­ huni propagandişti. Această întreprinde măsuri concrete toarnă betoancle la funda­ griului. Cei cincisprezece me­ in campania de toamnă. Tre­ tau in continuare cărămidă.
lui de partid îl ocupă ciclurile acţiune a avut ca rezultat fap­ pentru îmbunătăţirea situaţiei, ţia turnului şi inaşinei de canizatori care deservesc co­ buie chibzuită fiecare zi ca­ Semnul întrebării se punea
de conferinţe, a căror tematică tul că 8G la sută din propagan­ pentru a da posibilitate acelor extracţie lendaristică, fiecare ceas de • în dreptul celorlalţi, Nu se d i 5 f
a fost adecvată specificu­ diştii de la oraşe au pregătire tovarăşi care au parcurs în- Aceasta este prima lucra­ operat iva agricolă din Sebeş lucru. Sînt capriciile anotim­ ştia ce vor găsi in cimp, dacă
lui muncii în minerit, construc­ superioară şi medie, iar ponde­ vâţâmîntul de masă să poată re de acest gen înce­ făcea ii, poate mol mult, dar pului dc care nu poli să nu se putea lucra sau nu... in mima
ţii, întrepririederea forestieră, rea propagandiştilor noi nu de­ efectua în continuare un studiu pută în incinta principală ...Ziua următoare. Băieţii
transporturi şi comerţ. păşeşte 16 la sută din totalul mai aprofundat şi diferenţiat. a minei. an găsit terenul bun şi s-ou
Datorită rezultatelor bune lor. LAIG LADISLAU apucat vîrtos de lucru. Dacă
nu s-ar fi chibzuit totul de
C h ib z u ia la cu seară, cine ştie ce-ar face
bine de două ceasuri şi ci Dobrogei
acum.
Aşa, nu trecut moi
Câldârar Ghizeln se juca liniş­
PIETONUL - CETĂŢEAN tită în faţa unei căruţe ce sta­ lucrează deja. înseamnă cu
ţiona pe str. Poştei din oraşul
folosesc fiecare „fereastră"
Sebeş. Bunicul, său, care se afla
in cealaltă parte a străzii, a a plouat alaltăieri. A fost o ţii seama. de timp pentru a nu da lu­
crul peste cap. Siou anga­
chemat-o la eh fără să verifice
ploaie „tare" după cum spu­
După ce s-au adunat toţi
jat doar faţă de cooperatori
Un rezultat deosebit de du­
DISCIPLINAT I circulaţie îl constituie acciden­ mai întii dacă prin apropiere neau el. Dar, în acelaşi timp, către seară la sediul brigă­ să le execute numai lucrări belşug, apa „la doi paşi“. In
reros al inc&lcârii regulilor de
nu circulă vreun vehicul. Ghi-
,
zii. s-a lăcut din nou
bilan­
şl necesară.
De-acum
de hună calitate.
valea Carasu, a fost
trasă
zela, in virstji de 2,ani, a lăsat
tele ale căror victime sînt co­
Pe ciţiva dintre ei ploaia
pii. La aceste consecinţe o con­ joaca şi s-a îndreptat spre bu­ i-a prins in clmp. Credeaţi ţul zilei respective. Apoi au -cînd vorbesc de calitate. nu­ pină la rădăcina plantei. Şi
chibzuit măsurile pentru a
mai această noţiune o an în
tribuţie directă şi-o aduc pă­ nic. A ieşit insă in faţa moto­ că e vorba doar de una tre­ doua zi. Pe tarlaua „Vadul vedere. „vlăstarele“ au prins puteri,
Vrem nu vrem, cît timp um­ pe partea dreaptă a şoselei Si- rinţii şi educatorii, care nu se cicletei 46—Hd—4622 care era cătoare. /l,?a-i toamna. Şi-nu Roşu" cooperatorii treceau Şeful hriqăzii se hotărî să au crescut şi a\i cucerit lot
blăm pe drumuri sau străzi, ne meria-Deva. Fiind ajuns din ocupă in măsură suficientă de angajată in depăşirea căruţei. uârut mai departe de lucru lo eliberarea terenului dc plece in nmp şi să vadă mai mult teren.
numim pietoni. Aceasta este o urmă de autofurgpneta nr. educarea copiilor in spiritul Numai prezenţa de spirit a pină ce terenul s-a înmuiat trifoi. Terenul acela trebuia cum îşi ţin băiet ii cuvin tul' Pină fn 1Q59 s-an plantat
calitate ce ni se atribuie, indi­ 31—Hd—2904 condusă de şofe­ respectării regulilor de circu-e molociclistului a făcut ca a­ de-a binelca. C in iş i schim­ arat şi pregătit pentru in- dat. iar dacă au nevoie de 220 ha. A ăoua etapă a în­
ferent dacă sîntem sau nu de rul Morar loan, care nu a păs­ laţie. ceastă greşeală a bunicului să bau hainele în camera lor ceva, să-i ajute. Oricum, pc ceput în 1964, adăugind pină
acord cu ea. Ea rezultă din trat distanţa laterală suficien­ Vecinii şi prietenii îşi mai a­ nu fie plătită cu viaţa .Ghizelei. de la sediul brigăzii, fiecare săminţările de toamnă. Lu­ seară nu se poate chibzni în prezent alte 146 ha fon­
freamătul oraşului, din mişca­ tă faţă de pieton, l-a lovit, ca- mintesc de minora Streja Au­ Din cazurile enumerate mai reproducea cu glas tare mo­ crarea a fost încredinţată co­ dului iniţial. Soiuri noi ş,
rea lui Intensă, in care fiecare ’uzîndu-i leziuni corporale gra­ rica din Alba Iu 1 ia. de vioiciu­ sus se desprinde limpede cau­ mentul cind s-a holărît, în muniştilor Ion Florea, Mircea nici o măsură fără o cunoaş­ valoroase, cum sint „Cardi­
ins are o calitate potrivit căreia ve Este adevărat că şoferul nu nea şi zburdălnicia ei. Nefiind za care a generat comiterea u­ fine, să plece din cimp Cei­ Dicu. Schmidt Harald şi nte- tere prealabilă a realităţii nal", „ D ix iretlled h a v en ",
ii revin o seamă de reguli de a respectat una din obligaţiile însă suficient instruită asupra nor accidente şi anume neasî- lalţi făceau haz de cele tn- cistului Nicolac Bica. Ln din teren. Şi-apoi chibzuin­ „Hallcnhaven", „Joubile“
respectat. sale, dar şi pietonul se face vi­ felului în care trebuie să cir­ gurarea la traversarea străzii timplale. Apoi trecură lo t pregătirea ailor terenuri pen­ ţă face rasă bună cu inţe- „Southland" şi altele s-au a­
lepciu nea.
Cunoaşterea felului în care novat că a circulat pe partea cule, în ziua de 27 mai 1967 a sau drumului. Pietonul, om „pianul de bătaie". tru semănat, urma să lucre­ lăturat celor de moi înainte,
modern şi civilizat, este cel ce
trebuie să circulăm pe străzi dreaptă a drumului în sensul traversat strada în fugă prin trebuie să înţeleagă necesita­ — Cine trebuie să facă în­ ze a doua zl Dumitru Una- I. CIOBANU îmbogăţind registrele de evi­
şi drumuri în calitate de pie­ de mers. Dacă pietonul ar fi spatele unui autobuz, apărind tea respectării regulilor de cir­ treţinerea ? i-a intrebat a- denţă şi limbajul localnicilor
toni şi respectarea cu stricteţe circulat pe partea stingă, acci­ brusc în faţa autobasculantei culaţie ce-i revin cînd se de­ iunci şeful brigăzii, Gheor- cu peste 100 de denumiri.
a regulilor stabilite este nu nu­ dentul nu s-ar îi comis. 31—Hd-870 care trecea in acel plasează in această calitate pe ghe Nalrapei. La vremea înfloritului, dc
mai o obligaţie, dar şi o înda­ O altă obligaţie a pietonilor moment prin y>unctulj‘espectiv. — Eu şi Enaciie, a răs­ dincolo de firul văii Cargsu,
torire cetăţeneasca a fiecăruia este:ca să traverseze drumurile Tetifa'a fost accidentală mor- drumurile publice, să şi le în­ puns Ion Florea şi pentru al, Lectorate Noi maşini-unel- de la înălţimea oraşului Med­
suşească şi să le aplice cu mul­
dintre noi. Ignorarea sau neso­ jUiblice numai prin locurile un­ tatrTartTcuin lîpsa* de- perseve­ tă stricteţe. Numai aşa poate doilea.
cotirea acestor reguli se soldea­ de sint indicatoare sau marca­ renţă în educarea Auricâi a­ avea siguranţa că nu va cădea — Şi eu, a adăugat Nico- gidia, livada apare privirilor
ză de multe ori cu consecinţe je, iar în oraşe dacă asemenea supra felului cum trebuie să victimă accidentelor ele cncu- lae Cuteanu. te în dotarea ca o mare in flăcări, undu-
foarte grave, smulgind chiar indicatoare sau marcaje lipsesc, circule pe străzi, a dds la ţîe. — Dine, atunci Chircă şi Lectoratele organizate în indu-şi alene valurlîe-i rozii.
pentru totdeauna din sinul u­ pe la colţul străzilor, după ce curmarea vieţii ei. Rahoveanu pleacă miine la secţiile Combinatului side­ Nu degeaba inginerul Stan
nor familii, pe cei dragi. s-au asigurat că nu există nici De multe ori, chiar părinţii Căpitan de miliţie Miercurea să-şi predea com­ rurgic din Hunedoara se secţiei Diaconii — acum şeful fer­
Derretul nr. 328/1960 şi Re­ un pericol. Traversarea dru­ sau supraveghetorii sînt ne­ DOKIN D1CU binele Să vedem in seara n- bucură de n caldă primire mei de piersici a Întreprin­
gulamentul său de aplicare a- murilor şi străzilor se face nu­ atenţi şi pun în pericol viaţa ceasta ce mai spun agrono­ din partea muncitorilor şi derii agricole de stat Medgi­
probnt prin îl.C M. nr. 772/1900, mai perpendicular pc axa a­ sau integritatea corporală a co­ locţiitorul şefului serviciului funcţionarilor. Anul de in- In secţia mecanică a dia o denumeşte, făcin-
stabilesc reguli pentru toţi cei cestora. piilor. Aşa s-a întîmplat în ziua circulaţie din cadrul D.R.M mul şi preşedintele coope­ vuţâmînt 1967—68 oferă a- U.R U.M. Petroşani s-a ter­ du-sc ecoul iubitorilor de
ce folosesc drumul public, in­ Din păcate, mulţi pietoni nu de 30 mai 1967, cînd micuţa Hunedoara rativei. Cit mai şade vremea ceslora 26 de lectorate teh­ minat acţiunea de reampla- frumos şi poezie, „para de
diferent în ce calitate. Din mul­ ţin cont de această obligaţie, nice şi alte 20 de cultură sarc a maşinilor în flux teh­ foc din inima Dobrogei"...
ţimea acestor reguli, in artico-' expunîndu-se pericolului acci­ generală, la a căror organi­ nologic. Terminarea aces­ Mărimea şl aspectul cqlr
Iul de faţă ne vom referi numai dentelor. Astfel, la 5 iulie 1967 V M M » tei lucrări a permis orga­ rlstic al rodului, dulccaţc
la obligaţiile pietonilor. Râcean Ilie, la intrarea în co­ zare şi susţinere işi dau nizarea mai judicioasă a zemoasă şi par/antală sin
muna Apodul de Sus s-a anga­
In actele normative menţio­ jat in traversarea şoselei fără concursul cadre de specia­ muncii în compartimentul calităţi care-i duc faima in
nate mai sus se arată ră pieto- să se asigure, ieşind brusc în far m&L . litate. de mecanică uşoară şi me­ ţară şi peste hotare. Anul
(onii sint obligaţi să circule nu­ ţa autovehiculului 1—Cj—3601. Pentru inginerii şi tehni­ canică grea, utilizarea din acesta numoi la export nu
mai pc trottiarc ori pc potecile plin a maşinilor dQ aşchiat fost solicitate aproape 2,360
laterale ale drumurilor publice, Numai prezenţa de spirit a şo­ cienii combinatului s-a pre­ şi a mărit zona de deservi­ tone de piersici — ,ceca ce
ferului a făcut ca această aba­
iar in lipsa acestora numai pe tere să nu fie fatală, ea soldîn- văzut un ciclu de confe­ re a maşinilor. înseamnă circa 70 la sută din
partea stingă a dhinuilui in du-se doar cu rănirea gravă a rinţe cu o bogată tematică, Paralel cu lucrările de producţia livezii. Pc conti­
sensul dc mers. pietonului şi avarierea autove­ la care vor fi invitaţi aca­ rcamplasarc in flux a maşi­ nentul nostru, Austria, Ce­
Circulaţia pietonilor pe par­ hiculului. •. '«**'■ '5°'" — nilor, in secţia mecanică hoslovacia, Danemarca, Elve­
tea stingă a drumurilor, acolo Mulţi pietoni obişnuiesc să demicieni, profesori univer­ s-au montat şi pus în func­ ţia, R. D. Germană, R. F a
unde nu sînt trotuare sau po­ traverseze strada sau drumul sitari, numeroşi oameni do ţiune un strung modern do Germaniei, Polonia, Suedia
teci, este justificată prin aceea prin fata sau spatele unor ve­ ştiinţă. mare productivitate şi două sint clienţi frecvenţi ai pro­
că pietonii pot observa vehi­ hicule ce staţionează, fără să maşini de găurit radiate. ducătorilor de piersici din
culele ce vin dm faţă avind po­ se asigure in prealabil dacă Medgidia. Aproape o treime
sibilitatea de a se feri în caz poate face acest lucru. Aşa a din producţia pentru export
de nevoie, iar vehiculele ce vin procedat şi Mihoci Ştefan în a ţării o acoperă această li­
din spate circulă pe partea ziua de 16 iulie 1967 cînd a tra­ vadă. Venitul el depăşeşte 15
dreaptă şi nu le pun în pericol versat şoseaua regională Ani- Institutele de învâţâmînt superior anunţă: milioane lei...
viaţa sau integritatea corpora­ noasa prin spatele unui auto­ . : :«•
lă. buz care staţiona, apărind CETĂŢENII care doresc sA inchlrioze spaţii locative pen­ p restigiul cucerit trcbu:c
tru cazarea studenţilor sînt invitaţi să depună ofortele lor la
Neţinind cont de această o­ brusc în faţa autovehiculul •k ~ “ «HH unul din rectoratele institutelor de învAţAmînt superior din lo­ * păstrat şi întărit spunea
bligaţie, numitul Huieţ Mili- 21—Hd—2313. El a fost acci­ mm. calitate. inginerul Marin Tudoran, di­
don din satul Sâuleşti circula dentat foarte grav. R P. Bulgaria — Vedere spre lacurile Koilika. Folo : VIRGIL ONOIU rectorul întreprinderii agri­
cole de stot. Preocupările în­
tregului colectiv îi confirmă
afirmaţia. încă de-acum, de
la culesul uLlmclor fructe şl.
delor avansate, a experienţei
samblu artistic care va prezen­
tui scop să Te cheltuite cu cit
SCHimBORILOR DE EXCEIIil înaintate acumulată de brigă­ moi multă eficienţă, să-şi gă­ ta 2-3 spectacole în centrele campanii de recoltare, mun­
pină la începerea unei noi
zile şi unităţile fruntaşe.
muncitoreşti
şl în comunele
sească reflectare în îmbunătă­
ca nu conteneşte. împrăştie-
Asemenea situaţii se datoresc
an­
mai mari, Dc asemenea,
ţiri substanţiale pe linia creş­
uneori şî caracterului formal
săpatul, stropirile de toamnă,
se vor putea face paşi însem­
lul festiv de la centrul de ra­
al schimburilor de experienţă. terii producţiei agricole. Astfel samblul va susţine şi spectaco­ rea îngrăşămintelor, aratul şl
Ele se organizează pentru că naţi pe calea consolidării e­ ion, închinat aniversării Repu­ iarnă şi primăvară, tăierile,
Dacă am încerca să facem o in zootehnie, iar altele se si­ dabilă. Discutînd cu mulţi din­ tim de hrânire, furajarea ani­ sînt prevăzute în plan. dar conomice a unităţilor, iar or­ blicii. răritul fructelor, aplicarea u-
statistică a schimburilor de tuează invariabil pe una (lin tre cei care au participat la malelor fâcîndu-se unilateral .cum se aplică în practică în­ ganele agricole vor avea de­ Cu participarea celor mal va­ dârilor, sînt de-acum lucrări
experienţă iniţiate în fiecare treptele inferioare ale produc­ astfel de acţiuni, râmîi plăcut şi neeconomicos. Medicul vete­ văţămintele desprinse, de ce plina satisfacţie că acţiunile loroase colective artistice din pe care le cunosc şi le exe­
an pe linie de agricultură la ţiei. Intr-o altă categorie de surprins de felul cum ştiu să rinar, specialistul de la con­ ele se opresc doar la nivelul pe care le iniţiază pentru in­ întreaga regiune, Comitetul re­ cută „ca la carte", întregul
nivelul raioanelor şi regiunii, unităţi recoltele şi producţia prezinte realizările frumoase siliu sau din unitoţe şiiu'prea cunoştinţelor participanţilor, troducerea noului dnu roodele gional pentru cultură şi artă, colectiv al fermei. In jurna­
chiar numai cifric exprimat, animalieră s-au plafonat la ale gazdelor. Intrebînd însă ce bine că astfel de practici în­ nu se mai urmăreşte cu insis­ scontate. Se aşteaptă, cu alte Consiliul regional al U.GS.R lul şefului de fermă sînt con­
numărul acestora este de or­ un nivel mediu. Ce s-a iniţiat se va face concret pentru ca vechite nu pot avea decit con­ tenţă. Dat fiind însemnătatea cuvinte, co valoarea schimbu­ şi U.R.C.M. vor organiza la semnate in acest an, şi r[-
dinul zecilor. Dar, luînd in pentru ca „secretul" produc­ asemenea rezultate să obţină secinţe negative. Totuşi, se lor pentru difuzarea largă pe rilor de experienţă să se ma­ Deva şi Hunedoara, două spec­ teva zile-record; la 29 august
calcul numărul participanţilor ţiilor mari să fie cunoscut şi- şi cooperativa care se pare ră complac în situaţia de a tolera scara producţiei a metodelor terializeze în rezultate practi­ tacole reprezentative închinate au fost strinse, sortate, am­
şi al duratei acţiunilor se a­ extins pe o arie mai largă ? de mai mulţi ani bale pasul la infinit neregulile. Alegind înaintate, schimburi de expe­ ce, să nu fie numai o repre­ zilei de 30 Decembrie. balate şi expediate 102 tone
junge la zeci de mii de ore calea minimei rezistenţe, vrîncl, rienţă vor mai fi încă orga­ zentare simbolică în planurile — Ce sprijin va oferi Comi­ de piersici, la 31 august 1W
destinate acestui scop. Fără în­ nevrînd ei sînt adepţi ai ideii nizate. Dar nu trebuie uitat de acţiuni ale organelor agri­ tetul regional pentru cultură şi tone, la 1 septembrie alte
doială că prin tematica şi pro­ „merge şi aşa* după procedeul ca şj fondurile destinate aces­ cole. artă formaţiilor angajate în 129 tone...
gramul lor, schimburile de ex­ clasic". Sau, cu alte cuvinte, festival şi cum va stimula pc Privirile ţintesc mereu mai
perienţă au o valoare şi utili­ I M M â ® 1 „este mai uşor, de ce să-mi artiştii amatori care au obţi­ sus. Preocupărilor cotidiene
tate incontestabilă pentru pro­ bat eu capul cu astfel de pro­ nut cele mai bune rezultate ? li se alătură cele de perspec­
ducţie. Urmărind extinderea bleme". — Deja, prin Casa regională tivă. Unele — privind înlo­
şi generalizarea in practică a Din păcate, asemenea con­ a creaţiei populare, au fost di­ cuirea soiurilor vechi, mai
metodelor şi experienţei îna­ cepţii îşî găsesc cîmp de ma­ „Slăvită tu fuzate tuturor comitetelor ra­ puţin productive, cu soiuri
intate acumulate de unităţile „In primul rînd, s-au orga­ pe loc, ţi se răspunde cu re­ nifestare şi in alte ramuri de ionale şi orăşeneşti pentru cul­ de mare voloare economică
agricole fruntaşe in cultura nizat schimburi de experien­ gret : «noi nu avem asemenea activitate. Randamentul hec­ tură şi artă liste de repertoriu eşalonarea producţiei pc c
plantelor de cîmp, în pomicul­ ţă", este răspunsul tovarăşilor condiţii". tarului cultivat cu legume, viţă şi materiale adecvate pentru perioadă cit mai lungă pr/r,
tură, legumicultura sau creş­ din permanenţa organelor a­ Despre ce condiţii poate fi de vie sau livezi nu întîmplâ- fiecare gen de activitate artis­ extinderea unor soiuri Urzii
terea animalelor, de fiecare gricole. Aproape în fiecare an vorba, este greu de explicat. ţor este de 3-4 orî mai scăzut Republică iubită! “ tică. De asemenea, metodiştii
dată cînd se iniţiază astfel de s-au vizitat fermele de anima­ Posibilităţi de a ridica poten­ în unele unităţi. Aici lucrările casei de creaţie şi ai caselor uşurarea muncii mannoh
acţiuni se desprind învăţămin­ le ale cooperativelor din Cli­ ţialul productiv al pămîntului de întreţinere sc execută cu raionale de cultură vor urmări prin introducerea maşinilor
te şi concluzii valoroase care nic sau Apoldul de Sus, plan­ sau al animalelor există in intîrziere, îngrâşâmintele nu cuprinderea în repertoriu a de sortare şi periere a fruc­
aplicate diferenţiat. în funcţie taţiile pomicole sau grădina de fiecare unitate. Diferă însă se aplică la timp şi în doze materialelor recomandate şi telor — sînt fn curs de în­
de condiţiile specifice, conduc legume ale Staţiunii experi­ gradul de preocupare, spiri­ corespunzătoare. Culturile du­ (Urmare din pag. 1) iembrie. In acest interval, for­ vor participa direct la pregăti­
de regulă la salturi cantitative mentale din Geoagiu, ingrâşâ- tul de gospodărire, pentru va­ ble sau intercalate la legume maţiile artistice se vor pregăti rea formaţiilor. făptuire. Şi tot pe calc dc
şi calitative apreciabile. Lu­ toria de tineret bovin a C.A.P. lorificarea superioară a aces­ se practică pe suprafeţe redu­ dansuri populare, solişti de şi vor susţine în sate, apoi la In ce priveşte stimularea, în înfăptuire este extinderea li­
crul este pe deplin realizabil Simeria, sectorul avicol al coo­ tora. Practica a dovedit că a­ se. pentru producerea de sor­ muzică populară, duete, terţe- centre de comună, pe baza u­ afara diplomelor ce le vom a­ vezii : în toamna aceasta sc
dacă avem în vedere că fac­ peratorilor din Oiâştie, păşu­ colo unde se neglijează un oa­ timente timpurii, se rezervă te, solişti instrumentişti, dansa* nor grafice ce urmează să se corda, Comitetul regional pen­ vor planta încă 100 I\,a, ur-
torii chemaţi să asigure apli­ nile model de la Nădâştia etc. recare factor in complexul de spaţii minime, udările se apli­ tori şi montaje literar-muzica- alcătuiască, primele spectacole tru cultură şi artă va studia
carea noului pe scară largă în La toate acestea mai trebuie acţiuni menite să promoveze că sporad:c. Iată factorii ce le. ' cu care se angajează în festi­ posibilitatea organizării unor mind ca In anii viitori su­
agricultură participă nemijlo­ adăugat că un număr însem­ noul in agricultură, randa­ concură în măsură hotârîtoare — Ca loate concursurile ar­ val. Pentru selectarea formaţi­ excursii la monumente şî lo­ prafaţa acesteia să mai
cit la schimburile de . expe­ nat de specialişti şi cadre de mentul nu este cel scontat. In la creşterea producţiei, dar a tistice dc pină acum, cu sigu­ ilor, colective de specialişti de curi istorice pentru acele for­ creoscă cu 300 ho. „Para -te
rienţă. Cum se materializează conducere din cooperativele a­ multe locuri se întîlnesc şî o- căror influenţă este minima­ ranţă şi acesta va avea loc pe la nivelul raionului vor viziona maţii artistice care au dovedit foc" din inima Dobrogei se
insă in practică eficienţa aces­ gricole au fost oaspeţi ai unor cum cazuri cînd retribuţia în­ lizată în multe locuri. Cu oca­ etape. Care sînt aceste etape şi toate spectacolele şi. pe baza o bună pregătire. De asemenea,
tora ? unităţi cu p bogată experien­ grijitorilor se face cu plată zia schimburilor de experien­ cum sc vor desfăşura întrece­ criteriului calităţii, vor promo­ unităţilor culturale Vu cea mai intinde, contrtbuind la întă­
Am avut nu o dată ocazia ţă în pomicultură sau zooteh­ fixă sau alcătuirea raţiilor se ţă. astfel de probleme au fost rile în cadrul lor ? va pentrj'etapa următoare pe bogată activitate artistică li se rirea prestigiului agricultu­
să constatăm, cu prilejul di­ nie din cadrul altor regiuni. face în mod mecanic. Se negli­ desigur pe larg dezbătute şi — Festivalul se va desfăşura cele mai bune. vor acorda premii alcătuite din rii romăneşti.
feritelor bilanţuri, că numai Se poate spune, aşadar, că pe jează* deci rolul stimulator, în trei etape. Prima, cea co­ materiale de practică cultura­
unele şi aproape mereu ace­ această linie, a organizări pentru producţie, al aplicării clarificate. In unele unităţi se munală, pe întreprinderi şi co­ In etapa a doua. 15 noiem­ lă — pîkupuri, televizoare, NICOLAE SliHION
leaşi unităţi obţin producţii schimburilor de experienţă, principiului cointeresării ma­ acţionează anemic însă pentru operative meşteşugăreşti, are brie — 30 decembrie, cu aceste magnelofoane, instrumente mu­ corespondentul Agerprcs
bune in sectorul vegetal sau s-a desfăşurat o activitate lâu- teriale sau al echilibrului op­ aplicarea în practică a meto­ loc intre 1 octombrie şi 15 no­ formaţii se va alcătui un an zicale. pentru regiunea Dobrogea
/