Page 19 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 19
DEZBATERI DE Delegaţia C.C. al P.C.R.
POLITICA GENERALA a părăsit Guineea
CONAKRY 5 (Agerpres). La plecare, pe aeroportul din
Delegaţia C C. al P.C.R.. con Conakry. delegaţia a fost salu
NEW . YORK 5 — Trimisul: rale politice şi econoiwiice din mez nu va fi în măsură să-şi dusă de tovarăşul Petre Blajo- tată de Ismael Toure şi genera # Alexei Kosigliin, pre-
special Agerpreş, R. Câplescu,. tre România şi ţara sa, rela hotărască singur soarta Revi vici, membru supleant al Co- lul Diane Lansane, membri ai I şedinţele Consiliului de Mi-
transmite : Felicitînd, in cuvin- ţii io continuă dezvoltare, aşa ne Statelor Unite sâ facâ' pri mitetuluj Executiv al C.C. al Biroului Politic Naţional al J niştri al U,R.SS., a primit
tarea sa rostită in şedinţa de- cum au dovedit-o recentele vi mul pas indispensabil, proce- P.C.R., care la invitaţia Parti Partidului Democratic din Gui I joi la Kremlin dclego(îa gu-
miercuri dupâ-amia/.â a Adu zite reciproce ale şefilor celor dînd la sistarea necondiţiona dului Democratic din Guineea neea • vernamentalâ economică a
nării Generale a O.N.U., pe no două state. R. C. IKamanga, tă, a bombardamentelor terito a participat la lucrările celui Au fost, de asemenea, pre * R P.D. Coreene, condusă de
ul preşedinte, Corneliu Mănes- ministrul afacerilor externe al riului R. D. Vietnam. O ase zenţi la aeroport însărcinatul I Li Diu En, membru al Co-
cu, senatorul Attilio Piccioni, Zambiej, a declarai, că alege menea măsură ar facilita cău de-al VlII-lea Congres Naţio cu afaceri a.i al Republicii So ■ miletului Politic al C.C. al
ministru de stat, şeful delega rea ca" preşedinte aj Adunării tarea unei soluţii politice în nal al acestui partid, a părăsit cialiste România în Republica ■ Partidului (Muncii din Core
ţiei italiene, a evocat prietenia Generale a .reprezentantului spiritul acordurilor de la Ge capitala gulneeză, îndreptîn- Guineea şi membri ai ambasa I ca, vicepreşedinte al Cabine-
îndelungată existentă între Ita unei ţâri socialist p este „un neva şi cu participarea cu du-se spre patrie. dei. ■ (ului dc Miniştri al RP.D.
lia şj România. Noi considerăm semn al prefacerilor contem- drepturi egale a F N E. din U.R.S.S — Regiunea Orenburg... Uzina constructoare de • Coreene.
alegerea dv. — a spus el — ca porane*1, „o dovada de matu- Vietnamul de sud. maşini „lujuralmaşzavod" din Orsk produce utilaj metalurgic
„un incfjcîu limpede al actualei! , ritate din partea Naţiunilor U- greu : maşini pentru cuptoarele *Martin şi furnale, laminoare, * 9 In capitala Japoniei se
desttjpdeTi în Europa1*. Subli- nite\ Vorbitorii rtu cerut ur „In Europa, a declarat apoi maşini pentru transportul zgurei. Ln secţia nr. 2 se asamblea S i Semnarea Protocolului co _ desfăşoară, începind de marţi,
niindVâ obstacolele care există; gentarea aplicării ’ Declaraţiei şeful delegaţiei iugoslave, des ză o maşină pentru elaborarea continuă a şarjelor de oţel. 1 lucrările celei de-a 20-a A-
în caltfa colaborării interna O.N.U. cu privare la decoloni tinderea între Est şi Vest şi J dunâri Generale a Uniunii
ţionale ^ot fi depăşite cm zare, scoţînd in evidenţă serio înfăptuirile tot mai importan 2 internaţionale a organisme-
condiţia să existe dorinţa zitatea situaţiei diJn triunghiul te în domeniul cooperării eu mercial dintre România şi Italia
şi hotărîma de a face acest lu ropene sînt pe cale de a crea, Comunicat privind convorbirile 1 lor oficiale de turism
cru, reprezentantul Italiei şi-a sudic al Africii şj> denunţînd în ciuda anumitor manifestări ■ (IUOTO), (a care participă
manifestat adeziunea faţă de „sfînta alianţă" stabilită intre care reflectă tendinţe contra dintre delegaţiile C.C. al P.C. ROMA 5 — Corespondentul burilor comerciale româno-ita- 2 circa 400 de delegaţi din 80
sugestia secretarului general al Lisabona, Pretoria; şi- Salis- rii, o nouă stare de spirit, con Agerpres. N. Puicea, transmite: liene în anul 1968, faţă de 1966, 2 de ţări. Din partea ţării
O.N.U. privind organizarea u bury ca unul din principalele ştiinţa nouă a ceea ce ar pu In cadrul vizitei sale oficiale precum şi lărgirea nomencla 1 noastre, membră a IUOTO,
nor întruniri periodice ale Con obstacole în calea unităţii a- tea fi acest continent în vi Bulgar şi P.C. din Finlanda în Italia, ministrul comerţului torului de mărfuri la import- ■ ia parte Ia lucrări o delega-
siliului de Secftritate la nivelul fj’icano. itor". Exprimindu-şi părerea exterior al României, Gheor- export. | ţie condusă de Ştefan Ena-
miniştrilor de axterne. Mintetrul afacerilor externe că evoluţia favorabilă va con ghe Cioară, a avut joi o con După semnarea Protocolului, 1 chc, vicepreşedinte al Oficiu-
Fâcîndu-se interpretul dorin al Islandei, Emi7 Jonsson, s-a tinua, deoarece ea corespunde SOFIA 5 (Agerpres) coexistenţă paşnică a statelor vorbire cordială, prietenească în saloanele hotelului Ambasa ■ Iui Naţional dc Turism,
ţei Parlamentului italian, el a pronun.ţat pentru explorarea intereselor politice şi economice In comunicatul cu privire la din1 Europa cu mrinduiri socia cu Amintore Fanfani, ministrul dor a fost oferită o masă la ca
susţinut necesitatea reconvocă- tuturor căilor c uie duc la in ale ţărilor europene şi, men- convorbirile care au avut loc le diferite a dat rezultate po de externe al Italiei re au participat Giulio Andre Q Leabua Jonathan, pri
rii conferinţei da la Geneva în staurarea păcii Jn Vietnam şi ţionînd câ aceasta este cea mal la Sofia intre delegaţia CC. al zitive. Partidele "îşi- exprimă Ministrul român a mai făcut otti. ministrul industriei şi co I mul ministru al statului Lc-
problema vietnameză pentru soluţionarea situaţiei bună cale de soluţionare a P.C Bulgar în frunte cu Todor solidaritatea cu poporul viet o vizită ministrului industriei merţului, Giovanni Pieraccini, I sotho, a rostit miercuri un
şi comerţului, Giulio Andreotti.
Evidenţiind câ în legătură cu din Orientul Apropiat pe baza chestiunilor în suspensie, cum Jivkov şi delegaţia P.C. din namez, condamnă lovitura de ministrul bilanţului şi progra 1 discurs cu prilejul primei a
Orientul Apropiat marea majo principiilor care au reieşit- cu ar îi securitatea europeană şi Finlanda, in frunte cu Viile stat militară din Grecia. se cu care a discutat aspecte ale mării economice, Mario Vetro I niversări a proclamării in-
relaţiilor economice şi comer
ritate a membrilor O.N.U. sînt ocazia dezbaterilor sesiunii ex problema germană, vorbitorul Pessî. se arată câ între cele pronunţă pentru reglementarea ciale dintre România şi Italia. ne. subsecretar de stat la Mi _ dependenţei, în care, după
de acord asupra a două princi traordinare consacrate acestei s-a referit şi la activitatea ce două partide există relaţii fră paşnică a conflictului din Ori In aceeaşi zi, a avut loc Ia nisterul Comerţului cu Străină ■ cc a relevat situaţia econo-
pii : neadmiteraa de cîştiguri probleme. El a abordat, de a- lor nouă ţâri europene coau ţeşti bazate pe principiile entul Apropiat. Comunicatul sediul Ministerului Comerţului tatea, prof. Giuseppe Petrii 1 i, | mică dificilă în care se află
teritoriale, ca urmare a opera semonea, chestiunea resurselor toare ale rezoluţiei privind co marxism-leninismului şi interna subliniază necesitatea unirii-e- cu Străinătatea al Italiei cere preşedintele grupului „I.R.I", i statul săli, fiind înconjurat
ţiunilor militare, şi dreptul le marine, izvor important de laborarea europeană, „exem ţionalismului proletar. Cele forturilor ţârilor socialiste, a funcţionari superiori şi repre în întregime de teritoriul Re
gitim al fiecărui stat la exis hrană, pentru populaţia globu plu modest, dar semnificativ două partide, se arată în co mişcării comuniste şi muncito monia semnării Protocolului zentanţi ai Ministerului Aface
rilor Externe, Ministerului Co I publicii Sud-Africane şi, în
tenţă şi securitate, vorbitorul lui, şi' necesitatea adoptării u a) icestei noi atitudini de în municat, au subliniat unitatea reşti internaţionale, a forţelor comercial dintre România şi 0 consecinţă, dependent ccono-
a subliniat contribuţia pe care nor măsuri pentru evitarea ex ţelegere şi al acestor noi re lor de vederi în aprecierea si antiimperialiste, progresiste şi Italia pe anul 1968. Din partea merţului cu Străinătatea şi al 9 miccştc de aceasta, a anun
ar putea-o avea un reprezen ploatării lor neraţionale. laţii". tuaţiei internaţionale actuale. iubitoare de pace din întreaga română, Protocolul a fost sem ţii Au fost prezenţi, de aseme ţat câ guvernul său inten
tant special al secretarului ge In şedinţa de joi dimineaţă lume în lupta împotriva im nat de Gheorghe Cioară, jar nea, Gheorghe Cioară, dr Ion ţionează să stabilească rela
din partea Italiană de Mario
neral al O.N.U sau un media a Adunării Generale a O.N.U. El a ab6rdat, de asemenea, Ele au constatat câ politica de perialismului.' Radu. însărcinat cu afaceri a i. ţii diplomatice cu R.S.A. EI
tor numit de el pentru a con secretarul de stat pentru afa problema recunoaşterii drep Vetrone, subsecretar de stat la al României la Roma. Ion Be a adăugat însă câ guvernul
Ministerul Comerţului cu Stră
vinge părţile direct interesate cerile externe al RSJ\ Iu turilor legitime ale R. P. Chi inătatea. Semnatarii Protoco rechet, şeful Reprezentanţei co sâu „continuă să se opună
sâ accepte aceste principii. goslavia, Marko Nikezici, a neze în de priveşte reprezenta I n t e r v iu l lului şi-au exprimat satisfacţia merciale române Ia Roma.
Gheorghe Cioară şi Giovanni B p o liticii de apartheid duse
Ministrul italian a consa exprimat satisfacţia delegaţiei rea la O.N.U. faţă de evoluţia relaţiilor eco Pieraccini au rostit toasturi. dc guvernul de Ia Pretoria".
crat un loc proeminent în cu- ţârii sale pentru alegerea ca Adresînd felicitări noului nomice dintre cele două ţâri şi Joi după-amiazâ, însărcina
vîntarea sa problemei nepro- preşedinte al Adunării Gene preşedinte al Adunării Gene p r e ş e d in te lu i B u r g h ib a speranţa într-o continuă dez tul cu afaceri a i. al României 6 ute dc persoane cu
llferârii arrriei nucleare, ară- rale a reprezentantului Rcrniâ- rale. ministrul afacerilor ex voltare a acestora. Principale la Roma. dr. Ion Radu, a oferit prinse de panică au telefonat
tînd in această privinţă că în niei, „stat care aduce o. în terne al R. P. Mongole, Man- KOLN 5 (Agerpres) rile arabe, a spus el, trebuie le prevederi ale documentului un cocteil în onoarea ministru la posturile de poliţie şi sta
tre acceptarea pe bază volun semnată contribuţie la <:au2a galîn Dugersuren, a scos în lntr-un iîllerviu acordai zia sâ pună capăt stării de război consemnează creşterea cu peste lui comerţului exterior al ţiile de radio din New York,
tară a unui principiu funda colaborării internaţionale şi cu evidenţă câ aceasta reprezin rului „Kolner Stadtanzeiger", cu Izraelul, im* acesta să-şi re 50,1a sută a volumului schim României, Gheorghe Cioară. anunţindu-le că „farfurii
mental şi metodele pentru a care ţara mea întreţine rela tă o recunoaştere a meritelor preşedintele Burghiba al Tu tragă trupele de pe teritoriile zburătoare" au invadat coas
plicarea acestui principiu mai ţii de sinceră prietenie**. Vor României şi poporului român, nisiei a făcut apel la ţările a ocupate. Frontierele Izraelului, ta răsăriteană a SL.A. in
rămîn multe de făcut. Expri- bitorul a subliniat apoi -nece recunoaştere care se râsfrînge rabe şi la Izrael să ajungă la a adăugat el. trebuie să fie cursul nopţii de miercuri
rnîmi rezerve şi cerînd preci sitatea găsirii unei rezolvări asupra întregului lagăr socia un acord pentru instaurarea cele stabilite de hotârîrea spre joi, cind cerul s-a în
zări asupra anumitor articole a situaţiei din Oirientu,f Apro list. Vorbitorul a stăruit asu păcii în Orientul Mijlociu. Ţă O.N.U. din 1947. roşit dintr-o dată. Un purtă
ale proiectului de tratat pre piat, arătînd că „tratativele pra necesităţii . încetării ime tor de cuvint *1 Administra
zentat la Geneva, cum ar f i : directe între Izrael ^i fiecare diate şi fără condiţii a raidu ţiei naţionale pentru proble
angajamentele pe care inten din statele arabe Constituie în rilor aeriene asupra teritoriu mele aeronauticii şi cerceta
ţionează să şi le asume puteri principiu cee mai! bună cale lui R. D. Vietnam şi şi-a ex Remanierea guvernului congolez rea spaţiului cosmic (NASA)
le nucleare cu privire Ia pro pentru reglemcnutrea proble primat solidaritatea cu guver a declarat mai tirziu că în
priile lor măsuri de dezarma melor în litigiu, eu - cond-'ţ-in nul acestei ţări. precum şi cu KINSHASA 5 (Agerpres). Mobutu păstrează în continu realitate a fost vorba de un
re în viitor, durata tratatului, ca' ele să albă lcc pe picior F.N.E. — singurul reprezen ln guvernul Congoului a a are portofoliul apărării şi cel nor de vapori de berium pro
măsurile de control, proble de egalitate1*. Scolţînd în e v i tant legitim al poporului din vut loc o remaniere, a anunţat al vechilor combatanţi. Opt vocat de o rachetă lansată
ma cercetărilor în domeniul denţă că Iugoslava se pro Vietnamul de sud. cu lupta joi postul de radio Kinshasa dintre miniştrii vechiului ca de Ia baza \Vallops Island
folosirii paşnice a energiei a- nunţă pentru dreptul la exis dreaptă a întregului popor din capitala congoleză, citind binet, printre care Justin Bom- (Virginia).
tomioe „pentru a evita să ne tenţă al tuturor statelor, “ in vietnamez. Vorbitorul o cerut boko (ministrul afacerilor ex
găsim într-o situaţie de per clusiv slatul Izirael, pentru retragerea trupelor S.U.A. şi Agenţia Congoleză de Presă. terne) şi Tshisekedi (ministrul • ComftetMJ pentru de
manentă inferioritate14, el a principiul liberei ‘navigaţiii pe a celorlalte trupe străine din In noua conformaţie a guver afacerilor interne) îşi păstrează mocraţie în Grecia, creat
declarat că, ridicînd aceste o căile maritime Internationale Coreea de sud şi desfiinţarea nului congolez, preşedintele vechile funcţii. miercuri In oraşul Goteborg,
biecţii, Italia are în vedere — principiei ce fişi poate găsi Comisiei O.N.U. pentru unifi a adresat un apel poporului
crearea unui instrument efica expresia înîr-o soluţie de an- carea şi refacerea Coreei. Arâ- suedez cerînd ca „toţi de
ce pe calea dezarmării genera 'samblu — el a stăruit în a tînd câ R. P. Mongolă urmă Un mesaj al lui U Thant mocraţii să se unească pen
le. echilibrate, controlate şi celaşi timp asupra importan reşte cu simpatie eforturile tru a contribui la restabili
totale. ţei rezolvării problemei refu ţârilor arabe pentru lichida rea democraţiei în Grecia".
rea consecinţelor conflictului
In cadrul aceleiaşi şedinţe giaţilor, care se află la origi NAŢIUNILE UNITE 5 (A- „sau naşterea primei Luni ar R.P. BULGARIA. — Noul vas de pasageri „Vama", care a Comitetul, care este format
au mai luat cuvîntul repre nea actualuho conflict. militar din iunie, el şî-a ex gerpres). tificiale a Pâmîntului", U parţine Societăţii „Balkanturist" dispune de 482 de locuri în din reprezentanţi ai tuturor
zentanţii unor state africane „Războiul a5n Vietnam pro primat adeziunea la propune Secretarul general al Orga Thant a reamintit rolul jucat cabine confortabile, de un restaurant luxos cu 246 locuri, un partidelor politice din Sue
— Etiopia, Zamb;a şi Botswa- duce cea mai Vie îngrijorare*', rea ca problema Orientului A nizaţiei Naţiunilor Unite, U de O.N.U. în dezvoltarea co bazin de înot şi o mare sală pentru diferite distracţii. Vasul dia, denunţă în apelul său
na. Ministrul afacerilor exter a arătat în continuare vorbi propiat sâ fie discutată în Con Thant, a adresat un mesaj cu operării în acest domeniu. va efectua curse lungi cu turişti bulgari şi străini. arestările in masă, deportă
ne al Etiopiei, Ketema Yifru, torul, reliefînd câ nu poate fi prilejul aniversării a 10 ani de rile şi formarea tribuna(elor
)a lansarea primului
satelit
s-a referit, adresîndu-se pre pace în această, parte a lumii siliul de Securitate. M. Duger artificial al Pămîntului, sput- militare care au urmat lovi
şedintelui, la relaţiile bilate atîta timp cît poporul vietna- suren s-a referit, de aseme nikul sovietic. „Nutresc întrea încetarea războiului din Vietnam — turii de stat din Grecia.
nea, la îmbunătăţirea colabo
ga speranţă că spiritul de ex
rării în Europa. plorare şi de cooperare care 0 Biroul Politic al Partj-
Dineu oferit de preşedintele In şedinţa de joi dimineaţa a marcat primii zece ani ai e o cerinţă a opiniei publice duluî african al independen
rei spaţiale se va întări şi mai ţei din Guineea portugheză
au moi luat cuvîntul repre şî Insulele Capului Verde,
Adunării Generale şi de secretarul zentantul Tailandei şi ciankai- mult în deceniul care va ur ditâ". Ca o dovadă a acestui întrunit la Dakar, a examinat
ma", a spus U Thant în mesaj.
şistul. Salutînd această dată istorică — Comentariile presei occidentale — fapt, ziarul scrie câ „Consiliul stadiul in care se află lupta
partidului democrat" din Cali
general al Naţiunilor Unite WASHINGTON 5 (Agerpres) nam este ameninţată. Bătălia fornia s-a desolidarizat acum armată împotriva colonialiş
tilor portughezi, precum si
Presa americană şi agenţiile * de la Can Thien nu s-a termi de restul partidului şi a hotă- căile de intensificare a ei,
NEW YORK — 5 Trimisul sesiune a Adunării Generale. occidentale de presă relatează nat. Patrioţii trec aproape pre rît sâ prezinte un „program de se arată într-un 1 comunicat
specia! Agerpres, Rom.ulus Că- Au luat parte şefii delegaţi pe larg în ultimele zile despre tutindeni la ofensivă. Artileria pace" în Vietnam, împotriva li difuzat in capitala Senega
niei actualului preşedinte.
plescu, transmite: Miercuri, 4 ilor prezente la sesiune, per cererile tot mai insistente ale face ravagii în rîndurile ame Revista „Time" relevă câ în lului.
octombrie, preşedintele Adu sonalităţi din Secretariatul opiniei publice din S:U.A„ ale ricanilor. condiţiile intensificării protes
nării Generale a O.N.U., Cor Naţiunilor Unite, reprezentanţi unor oameni politici din aceas Datorită acestei situaţii, Con telor faţă de continuarea războ 0 lei 9.000 de docheri ai
neliu Mănescu, şi secretarul permanenţi acreditaţi la O.N.U. tă ţară, precum şi ale diverşi gresul american începe sâ se iului din Vietnam începe sâ portului Liverpool îşi con
general U Thant au oferit, la şi alte persoane oficiale lor şefi de delegaţii care au distanţeze de Casa Albă. Nu se întărească campania care tinuă greva declarată la 18
sediul Naţiunilor Unite, un di luat cuvîntul la O.N.U., de a se mărul congresmenilor care favorizează prezentarea drept septembrie a.c. în semn de
neu în onoarea delegaţiilor Dineul s-a desfăşurat într-o găsi grabnic o soluţie pentru şi-au stabilit drept „cuvînt de candidat la preşedinţie din protest împotriva noului re
rezolvarea problemei vietna
participante la cea de-a 22-a atmosferă caldă, cordială. ordine" acţiunea pentru o pace partea Partidului democrat a gim de muncă. 119 vase ră
meze. Agenţia France Presse „onorabilă şi echitabilă", este
sublinia că politica Adminis în continuă creştere. senatorului Robert Kennedy. mîn imobilizate in port.
traţiei Johnson este criticată cu După cum relatează cores Potrivit revistei, la Pittsburg a
Trimisul special Agerpres, ne la O N U., ministrul afaceri tot mai multă vehemenţă. pondentul agenţiei Reuter, Da- avut loc o reuniune a adepţi 0 La invitaţia C C. al
R. Câplescu, transmite : lor externe al Marocului, Ah- Intr-un amplu comentariu vid Lawday, „atacurile împo lor lui Kennedy din numeroa P.1M.U.P., o delegaţie a Parti
Miercuri dupâ-aminzâ, pre med Laraki, în cursul căreia au consacrat acestei probleme, co triva politicii vietnameze a se state ale S.U.A., care au a dului Comunist din Spania,
şedintele Adunării Generale, fost abordate, într-un spirit respondentul agenţiei France preşedintelui Johnson se inten doptat o rezoluţie cerînd înlo condusa dc secretarul gene
; orneliu Mănescu. a primit vi cordial, probleme ale relaţiilor Presse la Washington, Francis sifică, îndeosebi din partea cuirea actualei administraţii cu ral a( partidului. Santiago
ta ministrului afacerilor ex româno-marocane, ca şi ale or- Lara, scrie: „Preşedintele congresmenilor din propriul o „alternativă care să ofere Caritlo, a făcut o vizită în
terne a! Voltei Superiore, Ma- dinei de zi a sesiunii. Johnson cunoaşte serioase difi său partid, cît şi a Unor repu speranţa readucerii păcii in Polonia. Delegaţia a avut o
1 ck Zorome lntr-o atmosferă Tot joi, conducătorul delega cultăţi. El trebuie sâ facâ faţă blicani influenţi. Vietnam". convorbire cu Wladyslaw
ordialâ. interlocutorii au dis- ţiei Austriei, ministrul afaceri unei noi serii de probleme po Corespondentul de la Naţiu Gomulka, prini-secretar al
Ziarul „The Christian Scien
. utat probleme ale actualei se- lor externe, Lujo Toncic, a fă litice, economice şi militare a ce Monitor" a publicat miercuri nile Unite al agenţiei Associ C.C. al P.jVI.U.P.. şi cu alţi
nunj a O.N U., ca şi ale relaţi cut preşedintelui Adunării Ge căror conjugare nelinişteşte în un articol în care se sublinia ated Press consemnează fap conducători de partid.
ilor bilaterale dintre România nerale o vizită, în cadrul că cel mai înalt grad pe consilierii ză : „Problema vietnameză a- tul câ nu mai puţin de 49 din
i Volta Superioară. reia au fost abordate, într-o Casei Albe care asistă cu în meninţâ serios unitatea pe plan cei 55 de şefi de delegaţii care 0 Agenţia China Nouă a
☆ atmosferă de cordialitate, pro grijorare la agravarea cotidia naţional a democraţilor. Ne au luat pinâ acum cuvîntul. in nunţă câ delegaţia Institu
Joi dimineaţa, preşedintele bleme care stau în faţa actua JAPONIA. — Aspect din timpul unei recente demonstraţii a nă a situaţiei din Vietnam. mulţumirea faţă de actuala ad dezbaterea generală s-au pro tului roiîiân pentru relaţii
Adunării Generale a primit vi lei sesiuni a Adunării Genera locuitorilor din Tokio, cerînd încetarea războiului din Viet- nunţat pentru încetarea răz culturale cu străinătatea,
zita şefului delegaţiei maroca- le a O.N.U, nam. Situaţia militară din, Viet ministraţie este larg râspîn- boiului din Vietnam. condusă de Alccu Costică,
vicepreşedinte al institutului,
împreună cu alte personali
tăţi şi delegaţii din străină
vatră, care se află lipită de pre naturale care l-au-deter.- atins virsta de şase ani. In Cauciucul este cel mai im tate, care .sc află în prezent
peretele din spatele casei. mlnat pe/daiaci, să .lupte in prezent, guvernul a angajat portant articol de export. la Pekin, au fost primite de
In jungla sarawak-ului Vatra şi-o fac din pietre a comun pen&u a-şl clşlîga t-\ defrişarea junglei, limitarea taţiilor cu arbori dc cauciuc preşedintele Mao Tze-dun,
însărcinaţi cu
submisionari
Anul trecut, suprafaţa plan
iLstettfa..
dunate la un loc pe care le
aşează pe un pat din bambus; In! prezent,' urmează să se plantaţiilor şi sădirea unor era de 400.000 ha in condi de Lin Bîao, Ciu En-Iai şl
Ccn tio-da.
(Urmare din pag. 1) tectorat britanic, ultima ră şi al afluenţilor acestuia. Cu De obicei, există şi o ma construiască noi locuinţe, mat arbuşti noi. Concomitent, s-o ţiile in care arborii cu ran
măşiţă a acestui imperiu co ambarcaţiunile lor, „Sea Da- gazie unde se depozitează li solide şi cu condiţii Igienice început construirea de case dament maxim reprezentau 0 In continuarea vizitei
lonial in sud-estul asiatic. iac“ porneau in largul ocea tiere din bambus, arme, să mai bune. ln sate yu. fost in destinate plantatorilor; pre doar un sfert din totalul lor. pe care o face In ţară, pre
bului Aîurut, odinioară nu nului la pescuit. Ei întreţi geţi şi diferite alimente. Oa stalate pompe cu apă, şi-au cum şi a unui mic centru co Plantaţiile au început să fie şedintele R.S.F. Iugoslavia,
meros, dar care, din cauza La ora actuală^ Sarawakul neau relaţii comerciale şi cu menii se adună la casele lor facuţ, apariţia şcoli şi pe. a- munal. Peste doi ani, cind renovate şi s-au obţinut unc Iosip Broz Tito, a vizitat lo
epidemiilor, a subalimenta- a ajuns la stadiul în care celelalte regiuni. „Land Da numai noaptea, căci, in cursul Igcuri posturi sanitare. SVau arbuştii vor creşte, terenul ie succese Dar este incă prea calitatea Liciki Osik. In ca
ţiei, a condiţiilor grele din are un plan propriu de dez iac" locuiau in interiorul Sa- zilei, bărbaţii vinează in jun aeschis magazine care apro va fi împărţit in parcele de devreme pentru a se vorbi drul unei intîlniri cu repre
junglă, a trebuit să fie re voltare pe perioada 1966— rawakului şi se ocupau cel glă sau muncesc la cimp, Iar vizionează daiacll cu articole S plnă la 10 acri. Fiecare fa de o creştere sensibilă a pro
primaţi de către britanici. i 1970, stabilit în cadrul pla mai adesea cu cultivarea pă- femeile deretică in jurul ca de primă necesitate. Unele milie va primi cite o parce ducţiei globale. zentanţii aceste» localităţi,
O tară capabilă să-şi hră nului cincinal al federaţiei. mlntului. La ora ajetuală, am sei şi îngrijesc de copil. In familii şl-au construit deja lă, şi totodată, dreptul asu Potenţialul total al Sara- preşedintele I. B, Tito s-a re
ferit la sarcinile actuale alo
nească cu mijloace proprii Pe întreg teritoriul au fost bele triburi se ocupă atît cu fruntea fiecărei case se află case individuale. wakului nn a fost incă sta Uniunii Comuniştilor din Iu
populaţia, dacă ar fi avut o create centre operaţionale şi pescuitul şi vi natul, cît şi cu un bătrin ales de Adunarea pra pâmîntului. In acelaşi bilit, deoarece jungla mal a goslavia.
agricultură bine organizată, centre de dezvoltare agri cultivarea pămintuluf. locuitorilor. Adunările au In Interiorul regiunii, pei timp, el va semna un anga coperă incă 22,5 la sută din
importă orez din Cambodgia cole. loc, de obicei, tn pridvorul sajul se schimbă. De-alungul jament, potrivit căruia tre teritoriul ei. Istoria daiacl- 0 La Canberra au luat
Birmauia si Tailanda. Teritoriul regiunii este Daiacll locuiesc in case casei, unde sint rezolvate drumurilor se întind planta buie să ramburseze integral, lor este veche de citeva sute sfârşit convorbirile dintre
După formarea Federaţiei populat de tribul daiac, care construite pe piloni înalţi. problemele legate de fami ţiile de piper, după care apar primul ministru al Austra
Malayeziei, Sarawakul $i Sa- se im.parte în „Sea Daiac“ şi Lungimea acestora atinge liile izolate, precum şl cele plantaţiile cu arbor/ de cou intr-un interval de 15 ani, de ani, dar ea începe, în mod1 liei, Harold Hoit, şi premie
bahul (fosta Borneo de nord), „Land Daiac". Primii, şi cei 100—ISO m şl in interiorul care interesează toţi locata ciuc, iar apoi orezăriile ce toate datoriile către stat, du paradoxal, de-abia acum in rul Noii Zeelandc, Holyoake.
s-au încadrat ele cu statut mai numeroşi, au venit aici lor se adăpostesc aproxima rii unei case. Acest mod de alternează cu bălţile. Arbo pă care devine proprietar de momentul in care populaţia Potrivit unui comunicat co
de teritorii semiautonome. din' regiunea meridională a tiv 20 de familii. Fiecare fa viaţă, care a devenit secular, rele de cauciuc devine pro plin al parcelei timp de 100 Sarawakului păşeşte spre li mun dat publicităţii, cei doi
Cît despre Brunei, acesta a Kalimantanului şi s-au sta milie dispune de o singură
rămas pînă în prezent pro bilit pe malul marelui fluviu încăpere şi de un loc pentru a fost impus de condiţiile as ductiv ln momentul cind a de ani. bertate. prim-miniştri au examinai:
probleme interesind cele do
uă ţări.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza nr. 35. telefon 1275, 15 85, 2317 TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 40.06$