Page 2 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 2

DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3964
                                                                                                                                                                       l —      —         a i g — 1ggiB—  g n —^ w  TgynrrTww.riwP “ r —  —  —    ^










                                                                                                                               program  artistic   Incepînd
                                                                                                  Deva                         cu  orele  20,30  la  sediul  ca­
                                                                                                                               sei  de  cultură  se  organizea­
                                                                                                    Pe  „Dealul  Paiului•  se  or­  ză  o  seară  pentru  tineret  la
                                                                                                  ganizează  un  tirg  ţărănesc   care-şl  vor  da  concursul  so­
                                                                                                  şi  expoziţii  de  produse  agro-   lişti  de  muzică  uşoară  şi  for­
                                                                                                  alimentare  şi  Industriale  cu   maţia  . cvintetul  color.4*
                                                                                                  vînzare.  In  locuri  special  a-
                                                                                                  menajate  se  pot  servi:  rrinst   Praştie
                                                                                                  proaspăt,  pastramă,   berbec
                                                                                                  la  grătar  şi  altele.  Intre  o­
                                                                                                  rele  10  şi  18  formaţiile  ar­  La  cabana  Poieniţa  s-au
                                                                                                  tistice  de  amatori  de  la  clu­  realizat  expoziţii  dt  prezen­
                                                                                                  burile  sindicatelor,   cămine   tare  unde  participă  cu  pro­
                                                                                                  călturale   şi  şcoli   prezintă   duse  majoritatea  cooperati­
                                                                                                  programe  artistice.         velor  agricole  din  raion.  A­
                                                                                                    La  stadion,   cu   prilejul   semenea  expoziţii  slnt  şi  In
                                                                                                  spavtachiadei  de  vară  dota­  piaţă.  Aici  pot  fi  servile  pre­
                                                                                                  tă  cu  . Cupa  agriculturii",  se   parate  speciale  printre  care
                                                                                                  desfăşoară  jocuri  de  handbal,   virşli  de  capră,  balmoş,  must
                                                                                                  iar  la  liceul  pedagogic,  de   $i  altele.  La  cabană,  pe  o
                                                                                                  volei.  La  orele  20,  in  localul   estradă  se  vor  perinda  for­
                                                                                                  cofetăriei  . Car păţi"  începe   maţii  artistice  de  amatori.
                                                                                                  Carnavalul  tineretului.      Sebeş
                                                                                                   Hunedoara
                                                                                                                                 In  „Parcul  arinilorm,  11  co­
                                                                                                                               operative  agricole  au  expus
                                                                                                    O.O.V.L.F.  a  organizat  pe
                                                                                                  „Dealul  Chiztdului“  expoziţii   produse   agro - alimentare.
                                                                  peratori  şi  mecanizâtorl.  spe­  cu  vînzare  de  produse  legu­  O R V.L F.  a  organizat  expo­
        Serbarea  prin  cîntece  şi  pe­                                                                                       ziţii  cu  legume   şl  fructe.
      trecere  a  bucuriei   roadelor   ALEXANDRU   ŞULUŢIU       cialiştii  dih  unităţile  de  pro­  micole  şt  fructe.  Cooperati­  Participă,  de  asemenea  I.A.S.
      toamnei,  a  darului  muncii  şi   preşedintele  Uniunii    ducţie Şi lucrătorii de  la uniuni­  vele  agricole  de  pe  raza  ora­  Apold  şl  Pelreşti  care  au  des­
      fertilităţii  ogoarelor  este  o  da­  regionale  a  cooperativelor   le  cooperatiste şi consiliile  agri­  şului  se  prezintă  şi  ele  cu   chis  aici  mustării.  Dar,  poa­
      tină  străveche  a  poporului  nos­  agricole  de  producţie  cole  care,  sub  îndrumarea  or­  expoziţii  de  animale.  De  ase­  te  fi  vizitată  şl  mustăria  co­
      tru.  „Ziua  recoltei14,  înscrisă                          ganelor  şi  organizaţiilor   de   menea,  unităţile  comerciale
      prin  hotârîrea partidului  în  ca­                         partid, s-au  străduit  să  trans­  au  adus  produse  de  artiza­  operatorilor  din  Răhău.  Pe
      lendarul  sărbătorilor  noastre   rile  organizate  în  oraşele  şi  sa­  pună  in  viaţă  sarcinile  ce  au   nat.  Pe  o  estradă  amenajată   o  estradă  special  amenajată
      obşteşti,  constituie  un  minunat   tele  regiunii  sau  la  tradiţiona­  fost  puse  în  faţa  agriculturii.  la  marginea  pădurii  echipele   jocul  şi  vota  bună  vor  ţine
      prilej  pentru  trecerea  în  revis­  lele  mustării.  Se  oferă   astfel   Pregătirile  ce  s-au  făcut  pen­  artistice  de  la  casa  de  cul­  companie  vizitatorilor.
      tă  a  roadelor  muncii  lucrăto­  posibilitatea  ca  pentru  aprovi­  tru sărbătorirea „Zilei  recoltei'   tură  $1  de  la  cluburile  sindi­
      rilor  din  agricultură,  a  succese­  zionarea  de  toamnă  —  iarnă  a   au  prilejuit  însă  şi  o  intensifi­  catelor  vor  prezenta  progra­  Iii a
      lor  înregistrate  pe  linia  spori­  populaţiei  cu  produse  agricole   care  a eforturilor  pentru  ca  pa.   me  artistice  începind  de  la
      rii  producţiei,  de  manifestare   să  existe  o  abundenţă  pe  pieţe­  ralel  c;u  strîngerea  rodului  bb-   orele  9  şi  pînă  la  21.  Pe  arena  sportivă  din  lo­
      a  recunoştinţei  pentru  hărnicia   le  oralelor  şl  centrelor  munci­  gat  al  acestei  toamne  să  fie  pu­         calitate  există  ameiiajată  o
      ţărănimii   cooperatiste.   De­  toreşti.                   se  temelii  sigure  recoltei   vii­  Petroşani              expoziţie  de  produse  agro-
      venind,  an  de  an,  mal  fertil   Se  cuvine  să  amintim  şl  pe   toare.  Ca  în  fiecare  an,  bunii                alimentare  şi  de  animale,  Iar
      prin  truda  omului,  pâmîntul   cei  ce  au  aduS  o  contribuţie   gospodari  chibzuiesc  acum,  cu-   La  fostul  aeroport  din  lo­  cooperaţia  de  consum  prezin­
      răsplăteşte  eforturile   făcute   substanţială  la  făurirea  rodului   noscînd  ce  au  realizat,  asupra   calitate   fn  punctul   numit   tă  standuri  de  produse  cu
      spre  împlinire  şi  belşug.  Hăr­  bogat  al  acestei  toamne.  Coo­  măsurilor  pe  care  le  vor  între­  „Hangare",  artiştii  amatori,   vînzare.  Pe  o  scenă  amena­
      nicia  ţăranilor,  concretizată  în   peratorii  din  Calda,  Vlnţul  de   prinde  pentru  ca  munca  să  fie   unele  formaţii   de  fanfară,   jată  tn  aer  liber  formaţiile
      recoltele   bogate  de   cereale,   Jos,  Simerla,  Pianul  de  Sils  Şi   şi  mai  rodnică   Orientîhdu-se   muzică   populară,   dansuri   artistice  de  amatori  susţin  o
      fructe,  struguri  sau  legume  es­  Târtârio  au  deplin  temei  să  se   spre  valorificarea  mai  deplină   populare,  susţin   un  bogat  sultă  de  programe  artistice.
      te  o  expresie  vie  a  strădaniei   mîndreascâ  cu  rezultatele  Ob­  a  condiţiilor  existente  în  ve­
      permanente  de  a  urca  tot  mai   ţinute  la  cultura  griului,  unde   derea  creşterii   producţiei  la
      sus  pe  verticala  bunăstării,  de   producţia  a  depăşit  2 000  kg   hectar,  cooperatorii  s-au  preo­
      a  da  o  utilizare  cit  mai  gospo­  la  hectar.  La  Apoldul  de  SuS  şi   cupat  cu  mai  multă  insistenţă
      dărească  forţelor  şi  mijloacelor   Clinic  tradiţia  crescătorilor  de   de  asigurarea  unui  pat  germi­                                                                                          Se  strîng  roadele  toamnei.
      de  producţie.                animale  nu  se  dezminte,  pro­  nativ  corespunzător,  de  extin­
        Măsura   roadelor   acestei   ducţia  de  lapte  ndicîndu-se  la   derea  în  cultură  a  soiurilor  de                                             veniment  de  cea  mal  mare
      toamne  face  să  ne  bucurăm   peste  1.700  1  pe  cap  de  vacă  în   griu  .intensive,  de  calitatea  lu­  DATINI  DE-A  LUNGUL                  importanţă,  constituind   un                                     SJ
      mal  mult  de  rezultatele  muncii   fiecare  unitate.  Mihâlţenii  au   crărilor.                                                                     prilej  de  bucurie  şi  petre­  Stiati c a ...
      noastre.  Desfăşurată  în  condi­  livrat  peste  60  de  vagoane  le­  In  atenţia  cooperatorilor  stă                                              cere  La  romani  însuşi  îm­
      ţii  mai  bune  de  organizare.  în­  gume,  iar  dâienii  şi-au  cîştigat   şi  asigurarea  unor  bune  condi­          El  era  protectorul  vegetaţiei   păratul  ,>dezertau  de  la  Roma
      trecerea  socialistă  iniţiată  între   binemeritate   laude   pentru   ţii  de  iernare  â  animalelor,  ur­  ANILOR    arbustive,  producătoare   de   ducindu-se  la  valatul  său  de
      echipe,  brigăzi  şi  cooperative   priceperea  cu  care  au  ştiut  să   mărind  terminarea  la  timp  a                fructe,  iar  zeiţa  Demeter  a-   vară,  şcolile  luau  Vacanţă,   0   Porumbul  este  originar   0   Un  litru  de  vin  clin  punct
      şi-a  dovedit  eficienţa  prin  ridi­  amplifice  rodul  viilor  şi  livezi­  adăposturilor,  strîngerea  fura­  Sărbătoarea  culesului  sau   Vca  sub  protecţia  el  cimpu-   procesele  erau   suspendate.   din  America,  unde  se  cultivă   de  vedere  al  energiei  calorice
      carea  nivelului  producţiei  agri­  lor  tinere.  In  fiecare  raion  şi   jelor  şi  folosirea  lor  economi­  vinalia  rustica  se  desfăşura   rilc  lucrate.  Intr-un  cuvînt,  toată  viaţa   de  circa  4.000  de  ani.  In  Mexic   este  echivalent  cu  0,585  kg.
      cole  şi  a  activităţii  economico-   unitate  s-au  detaşat  numeroa­  coasă.             la  romani  la  idele  lui  octom­  Romanii  supunind  pe  greci   din  oraş  se  revărsa  în  pod­  din  primele  recolte  se  aduceau   carne,  cu  5  ouă  sau  cu  0 9  litri
      financiare  a  unităţilor  coopera­  se  exemple  de  buni  gospodari,   Nici  pe  ogoare  munca  nu   brie,  15  ale  lunii  respective.   au  împrumutat  de  ta  acejtirt   gorie.  ofrande  zeului  agriculturii Cin-   lapte,  fapt  pentru  care  vinul  a
      tiste                          care  au  făcut  ca  aplicarea  re­  conteneşte.  Se  asigură  germe­  /ti  ph‘ma  21   a  solChihltăţii   o  dată  cu  credinţa  şi  cultul          teol,  al  cărui  nume  derivă chiar   fost  supranumit  şi  „laptele  bâ-
        Un  Scurt  bilanţ  cifric   con­  gulilor  agrozootehnice  înainta­  nii  producţiei  viitoare,  utilizînd             lui   Dionijsos   schimbindu-i                              de  la  denumirea  dată  porum­  trînilor'4,  el  aducînd  în  bilan­
      duce  la  concluzia  că  eforturile   te  sâ-şl  spună  hotârît  cuvîntul   eficient  îngrăşâmlntele  şi  exe-   foctil  sacru  era  sCos  din  o­  totodată  şi  numele  in  Ba-   Şi  în   principatele  româ­  bului.  ţul  energetic  circa  600-700  ca­
                                                                                                  raş  cu  mare  altil,  liil  Jupiter
      depuse  în  vederea  înfăptuirii   asupra  producţiei  la  hectar  sau   cutînd  arături  de  toamnă   pe   l  se  sacrifica  o  oaie,   după   chus.  In  cinstea  acestui  cult   neşti  culesul  viilor  era  soco­  lorii  ceea  ce  reprezintă  aproxi­
      obiectivelor  stabilite  pentru  al   pe  cop  de  animal  Toate  aces­  toate  suprafeţele  ce  urmează                 la  Roma  s-a  pus  piatra  fun­  tit  ca  un  eveniment  de  o   0   In  Peni  au  fost  descope­  mativ  25  la  sută  din  caloriile
      doilea  an  al  cincinalului   sînt   tea  vor  fi  înfăţişate  în  grafice,   să  fie  însâminţate  in   primă­  care  se  storcea  un  strugure   damentală  unui  nou  templu   deosebită  importanţă  Dc  lo   rite  canale  de  irigaţie  în  care   necesare  2llnlc  organismului  6-
      încununate  de  o  serie  de  succe­  fotografii  şi  panouri  expresive   vară.            intr-o  cupă  de  aur,  tar  mus­  a  cărui  construcţie  a  durat   21  septembrie  (C.hristovul  ri-   se  abâten  apă  din  partea  supe­  menesc.
      se.  La  grîu  şi  orz  producţia  es­  în  cadrul  expoziţiilor,  tîrgurl-   Stă  în  putinţa  noastră  că  în­  tul  Ora  oferii  tatălui  zeilor,   3  ani  şl  care  a  fost  Inaugurat   ilor)  întregul  popor  şi  chiar   rioară  a  nurilor  cu  ajutorul ro­
      te  mai  mare  cu  10  la  sută  faţă   lor  şi  standurilor   organizate.   că  de  pe  acum  să  trasăm  coor­  lmplor\ndu-l  să  /ie  darnic  cu   în  ahul  493  (anul  261  al  Ro­  domnitorul  se  muta  pentru   ţilor  de  irigat.  Un  asemenea ca­  0   Pentru  conţinutul  său  în
      de  ceâ realizată în  1965.  Efecti­  Pentru  rezultatele  înregistrate,   donate  sigure  belşugului  ştiind   recolta.  mei).                       S-I0  zile  cu  reşedinţă  în  pod­  nal  are  o  lungime  de  750  km  şi   substanţe  organice  şi  minerale,
      vele  de  animale  proprietate  ob­  unităţilor  clasificate  pe  prime­  că  reuşita  tuturor  acestor  acţi­  ir                                     gorii  Cu  această  ocazie  se   o  lăţime  de  4  mett-i.  vinul  este  considerat  un  ser  cu
      ştească  au  sporit  cu  peste  6.000   le  locuri  li  se  vor  înmina  di­  uni  este  condiţionată  de  capa­                     ★                 organizau  numeroase  mani­                                 acţiune  tonică  remarcabilă  ca­
       unităţi  vită  mare.  Recolte  bo­  plome  de  fruntaşe  in  întrece­  citatea  şi  interesul  manifestat   In  mitologia  greacă   zeul   Din  scrierile  lui  Pliniu  cel   festări  artistice;  petreceri  în­  0   introducerea  porumbului   re  dacă  nu  ar  fi  existat  ca  bă­
      gate  promit  şl  lanurile  celor­  rea  socialistă.         ele  toţi  lucrătorii  de  pe  ogoare   care  reprezenta  fertilitatea   Batrîn  reiese  că  ţoale  popoa­              în  Europa  se  atribuie  lui  Co-   utură  curentă  ar  fî  trebuit  sa
       lalte  culturi.  Cu  o  pârtia   din   Dacă  bilanţul  muncii  este                         pămlntului  şi  bogăţia  pro­  rele  care  cultivau  viţă  de  vie   soţite  de  multă  Ueselfe  şi  cîn-   lumb  eărb  1-ăr  fi  adus  la  îna­  fie  inventat  ca  agent  terapeu­
       produsele  realizate  vom  avea   rodnic,  în  aceasta  se  materiali­  pentru  folosirea  chibzuită  a   duselor  solului  era  Dionysos.  sărbătoreau  cu leşul  ca  un  e-  tec.  poierea  din  prima  sa  călătorie.   tic
       prilejul  să  facem  cunoştinţă  la   zează  activitatea  desfăşurată  in   forţelor  şl  mijloacelor  de  care                                                                     Lâ  hoi  s-a  râspîndit  in  cultură   0   In  Canada,  aproape   în­
       expoziţiile  cu  vînzare,  standu-  decursul  unui  an  de  către  coo­  dispun.                                                                                                    prih  secolul  al  XVII-lea  şi  a   treaga  suprafaţă  se  cultivă  nu­
                                                                                                                                                                                           devenit  principala  cereală  ocu-   mai  cu  griu  de  primăvară.  în
                                                                                                                                                                                           pînd  in  jur  de  4  milioane  de   timp  ce  la  noi  această  cultură
                                                                                                                                                                                           hectare  Pe  glob  suprafaţa  to­  reprezintă  numai  5-7  la  sulă
                                                                                                                                                                                           tală  a  ajuns  la  100  milioane   ci 1 ii  suprafeţele  totale  şi   eslft
                                                                                                                                                                                           hectare.  In  Europa,  ţara  noas­  râspindit  mai  mult  în  Munţii
                                                                                                                                                                                           tră  este  pe  locul  doi  în  ce  pri­  Apuseni.
                                                                                                                                                                                           veşte  suprafaţa  pe  care  o  de­
            Toamna  cu  r.oduî  ei   bogat
          se  face  simţită  din  plin  şi  la                                                                                                                                             ţinem                           0  Gustul  şi  nevoiâ  omului
          cooperativa  agricolâ  de   pro­                                                                                                                                                                               pehtru  alimente  dulci  a  sporit
                                                                                                                                                                                             0  Porumbul  este  întîlnlt  în
          ducţie  din  Daia.  Livezile  ce                                                                                                                                                 peste  134  de  reţete  culinare  din   mai  cU  seamă  de  cind  ă  înce­
          se  întind  pe  suprafeţe  de  or­                                                                                                                                               care  bineînţeles  hu  lipseşte mâ-   put  să  fie  folosite  ceaiul,  cafea­
                                                                                                                                                                                                                         ua  şi  cacao.  Cu  400  de  ani  î.tni.
          dinul  zecilor  de  hectare,  te­                                                                                                                                                mâliguţa  cu  brîhzâ  şl  smîntî-   medicul  Dyphvlos  a  observat
          renuri  care  odinioară  nu  pro­                                                                                                                                                nâ.  Amidonul  de  porumb  se fo­  că  mustul  extras  din  sfecla  ro­
          duceau  decît  citeva  tone  de                                                                                                                                                  loseşte  la  prepararea  de  cre­  şie  se  poate  folosi  că  medica­
          iarbă,  au  crengile-încărcate de                                                                                                                                                me,  sosiii i,  budinci,  a  produse­  ment  în  locul  mierei.  De  a-
          fructe  multicolore.                                                                                                                                                             lor  dietetice  (ulei  şi  biscul(i)  a   lunci  s-a  încercat  Insă  extrage­
            Recoltările   sînt  în   plină                                                                                                                                                 sâpurnilui  şi  a  pastei  de  dinţi,   rea  sucului  dulce  şi  din  po­
          desfăşurare.  Caisele  şî  prune­                                                                                                                                                la  fabricarea  produselor  de  co­  rumb,  morcovi  şi  struguri,  din
          le  s^au  strîns  mai  din  vreme.                                                                                                                                               fetărie  ca  zahăr,  Jeleuri,  răco­  care  hu  s-a  reuşit  să  se  obţină
          Acum  a  sosit  şi  rindul  mere­                                                                                                                                                ritoare,  precum  şi  la  fabricarea   zahăr.  Cercetările  s-au  îndrep­
          lor.  Echipa  de  cooperatori  con­                                                                                                                                              spirtului.  Mătasea  ştkileţilor de   tat  către  sfeclă  care  este  utili­
          dusă  de  Gheorghc  Stoia  culege                                                                                                                                                porumb  se  foloseşte  la  prepa­  zată  în  prezent  pentru  zahăr,
          merele  din  soiul  Parmen  au­                                                                                                                                                  rarea  de  Infuzii,  extracte   li­  melasă,  în  patiserie  etc.  Nu  de
          riu,  care  sînt  sortate  şl  amba­                                                                                                                                             chide  şi  siropuri  cu  efect  diete­  mult  s-a  experimentat  produ­
          late.   Iar   apoi   prin   inter­                                                                                                                                               tic,  folosite  în  afecţiunile  căi­  cerea  cauciucului  sintetic  din
          mediul  O.R.V.L.F.-uîuI  iâu  ca­                                                                                                                                                                              sfedâ   prim  tratarea  acesteia
          lea  spre  consumatori  Prin  va­                                                                                                                                                lor  urinare.  Din  pâniişi,  care   cu  alcool  metilic.
          lorificarea  lor  se   încasează                                                                                                                                                 reprezintă  o  materie  celulozică
          2eci  de  m*i  de  lei  care  ampli­                                                                                                                                             de  cea  mal  bună  calitate,  se  re­  0   Transformarea  alimente­
           fică  veniturile  cooperatorilor,                                                                                                                                               alizează  împletituri  şi  ţesături   lor  In  glucozâ  se  realizează
          bunăstarea  lor  materială.  *                                                                                                                                                                                 după  90  de  minute  de  la  inge­
                                                                                                                                                                                           do  o  frumuseţe  deosebită.
                                                                                                                                                                                                                         rare.  pe  cind  a  zahărului  se
                     Foto:  1  TEREK                                                                                                                                                         0   Pe  lîngâ  zaharun,  alcool   realizează  numai  în  15  minute.
                                                                                                                                                                                           etilic,  glicerinâ,  acizi  organici,   Un  kilogram  de  zahăr  conţine
                                                                                                                                                                                           tamn,  esleri,  proteine  şi  amlno-   4.000  calorii,  iar  un  kg  de  car­
                                                                                                                                                                                           acizl,  vinul  mai  conţine  şi  un   ne  numai  1,500.  De  fapt,  dintre
                                                                                                                                                                                           număr  apreciabil  de  vitamine   toate  plantele  de  cultură,  sfe­
        Relatări  despre  rodul  bogat  al  ogoarelor                                                                                                                                      cum  sint ;  Vitamina  C.P.B l  ;   cla  dă  cel  mai  mare  număr
                                                                                                                                                                                           B.12  şi  PP.  Toate  sînt  prezen­
                                                                                                                                                                                                                         de  calorii  la  unitatea  de  supra­
                                                                                                                                                                                            tate  în  forme  uşor  asimilabile.  faţă.
               G ALD A                                           ■           DAIA                                                     MIHALŢ





           La  griu,  principala  plantă   Prin  valoarea  pe  care  o  re­  Satul  nostru  este  aşezat  în-   In  ce  priveşte   cultivarea   Fiind   martor   al  multor   Carnea,  component  princi­  In  cooperativa  noastră  creş*
          de  cultură  din  unitatea  noas­  prezintă,  porumbul  constituie   tr-o  zonă  colinorâ.  Aici,  unde   plantelor  tehnice,  ne-am  ori­  transformări  şi  izbînzi  obţi­  pal  al  hranei  omului,  consti­  terea  animalelor  şi  mai   cu   Dată  fiind  importanţa   pe
          tră,  am  realizat  an  de  an  pro­  principala  cultură  din  unita­  în  trecut  bîntuiau  vinturile.   entat  asupra  sfeclei  întrucît   nute  pe  calea  belşugului  în   tuie  obiectivul  de  seamă  spre   seamă  a  vacilor  de  lapte  re­  care  o  au.ouăle  şi  carnea  de
          ducţii  ridicate.  $i  în  această   tea  noastră.  Utilizârile-i  mul­  praful  şi  uscăciunea, a apărut   ea  întîlneşte  la  noi  condiţii   unitatea  pe  care  o  conduc  pot   a  cărui  producere  nC-am  în­  prezintă  uh  adevărat  izvor  de   pasăre  în  hrana  omului   cil
          vară  lanurile  aurii,  recoltate   tiple  ne-au  determinat  sâ  în­  o  livadă  de  pomi  fructiferi  ce   bune  de  climă  şi  sol.  Terenu­  spune  că  ele  se  datoresc  oa­  dreptat  toată  atenţia.  La  în­  venituri.  De  aceea,  am  urmă­  şi  pentru  veniturile  care  se
          în  cea  mai  mare  parte  meca­  treprindem  o  serie  de  măsuri   se  întinde  pe  89  de  hectare.   rile  aluvionare  s-au  dovedit   menilor,  acestor  harnici   lu­  ceput  mai  anemic,  dar  apoi   rit  permanent  sporirea  numă­  pot  obţine  din  această  ramu­
          nizat  ne-au  asigurat  un  rod   pentru  sporirea  producţiei.  In   Astfel,  solurile  odinioară  ster­  deosebit  de  rodnice  atunci   crători  ai  pâmîntului.  Prin   cu  paşi  siguri  am  consolidat   rului  lor.  care  in  prez.ent  a  a­  ră,  în  cooperativa  noastră  s-a
          bogat.  In  medie  de  pe  fiecare   brigada  noastră  pe  întreaga   pe,  sub  acţiunea  entuziasmu­  cind  sînt  muncite   gospodă­  înţelepciunea  lor,  culeasă  din   îngrâşâtoria  de  tineret  taurin   juns  la  180.  Practicarea  unei   pus  un  accent  deosebit   pe
          hectar  au  rezultat  2.150   kg.   suprafaţă  am  aplicat  îngră­  lui  dâienilor  au  devenit  pro­  reşte.  Anul  trecut,  de  pe  40   slovele  cărţii,  oamenii  aceş­  Astăzi  ne  mîndrim  că  reuşim   hrâniri  şi  îngrijiri  raţionale   creşterea  păsărilor.
          grîu,  faţă  de  1.900  cite   am   şăminte  organice  şi  chimice,   ductive.  In  această  toamnă,   de  hectare  s-au  obţinut  1311   tia  înzestraţi  cu  virtuţi  moş­  sâ  şi  exportăm  o  parte  din   s-a  materinllzat  în  cei  peste   Pornind  de  ia  un   efectiv
          planificat  iniţial,  ceea  ce  ne-a   terenul  a  fost  bine  pregătit,   merii,  prunii,   perii  şi   alţi   tone  de  rădăcini  care  valori­  tenite  din  străbuni  au  arătat   produşi.   In   principal   am   2.470  hectolitri  de  lapte  livraţi   matcă  mic.  de  numai  45<>  ca­
          permis  ca  in  afară  de  cele  75   semănatul  şi  întreţinerea  cul­  pomi  şi-au  etalat  rodul.   A   ficate  au  adus  unităţii  veni­  cît  de  bogat   rodeşte   prin   pornit  de  la  organizarea  fer­  la  I.C.I.L.  Din  această  canti­  pete,  nm  ajuns  în  scurt  timp
          tone  de  grîu  contractate,  să   turii  s-au  realizat  la  timpul   fost  ceva  care  a  ineîntat  pri­  turi  de  449.000  lei.  mintea  şi  munca  lor  pâmîn­  mei  de  tineret  taurin  pentru   tate,  150  s-au   predat  peste   să  depăşim  cifra  dc  3 550.  La
          valorificăm  alte  18  tone,  Sn-   potrivit.               virea.  Dar,  dincolo  de   pito­  Recolta  este  bogată  deoare­  tul  mihâlţan.        îngrăşare.  Asigurăm  cu   re­  plan.  Au  fost  încasate  astfel   această  creştere  a  contribuit
          casînd  în  total  venituri  de  o-   După  primele  zile  de  lucru   resc  se  ascunde  o  activitate   ce  cultura  a  fost  semănată  la   Ogorul  galben  de  pe  ma­  gularitate   „materia  primă"   venituri  însemnate,  ce  însu­  în  bună  parte  utilizarea  ra­
          proape  150 000  lei.         am  remarcat  că  în  medie  de   economică  eficientă.  Livezile   timp  şi  bine  îngrijită.  Acum   lul  Tîrnavei   şi  din   Lunca   din  prâsilâ  proprie  sau  prin   mează  aproape  o  jumătate  de   ţională  a  incubatoarelor  pro­
            Intrucit  bazele  viitoarei  re­  pe  fiecare  hectar  se  recoltea­  pe  rod  ce  se  întind  pe  29  dc   recoltatul  este  in  plină  des­  Mureşului  a  dovedit  că  poa­  cumpărări  după   care  acor­  milion.  Ele  reprezintă  circa   prii  (are  au  asigurat  ponde­
          colte  se  pun  de  pe  acum,  co­  ză  cite  3 000  kg  porumb.  Este   hectare  au  dat  fructe  care  va­  făşurare.  De  pe  primele  su­  te  deven'  mai  rodnic  şi  mai   dăm  grijă  sporită  hrânirii  şi   50  la  sută  din  totalul  venitu­  rea  efectivului  din  acest  an.
          operatorii  alături  de  mecani­  o   răsplată   binemeritată  a   lorificate  au  însumat  zeci  de   prafeţe  au  fost  realizate   a­  mănos  atunci  cind  este  lucrat   întreţinerii  animalelor.  rilor  realizate  din  zootehnie.  Deşi  am  crescut  mai  mult  fiu
          zatori  desfăşoară  o  activitate   muncii,  a  strădaniei  coopera­  miî  de  lei.       proape  25.000  kg  sfeclă   la   chibzuit  şi  pot  spori  in  mod   Am  pornit  în  direcţia  spe­                  14 500  capete  pui  dcrît  aveam
          susţinută.  Se  lucrează  la  re­  torilor                    Pe  alte  00  de  hectare  cu  te­  hectar.  Numai  de  la  coopera­  considerabil   veniturile   la   cializării  în  ingrâşarea  tine­  Succesele  obţinute  se   da-   planificat,  care  au  fost  livraţi
          coltarea  culturilor  tîrzii   de   Cind  ştii  că  munco-ţi  de  a­  renuri  în  pantă  slab  produc­  tiva  noastră  a  luat  drumul  în   hectar  cind  se  cultivă  inten­  retului  întrucît  prin  livrarea   ţoresc  hărniciei  şi  priceperii   organizaţiilor  mmercVfile  şi
          toamnă  de  pe  suprafeţele  ce   proape  un  an  este  spornică  e   tive  s-a  plantat  viţă  de  vie   prima  tranşă  o  garnitură  de   siv.  Cei  peste  990 000  lei  ob­  produşilor  obţinem   venituri   îngrijitorilor  mulgătc*.  Prin­  de  stat.  cheltuielile  au.  fost  re­
          trebuie  grabnic  eliberate,  in   o  bucurie  sâ  culegi  belşugul   din  soiuri  superioare.  In  tre­  65  vagoane,  ce  reprezintă  ju­  ţinuţi  din  legumicultură   a­  importante.  Numai  pînă  la  15   tre  ei  merită  sâ  fie  ev.Venţiat   duse  cu  11.000  lei.
          urmă  tractoarele  execută  a-   de  produse.  $i  la  noi  an  de   cut  nici  nu  se  pomeneau  la   mătate  din  producţia  realiza­  nul  trecut  ne-au  făcut  sâ  mă­  septembrie  valorificînd   105   Gheorghe  Kramer  care  de  la   Reducerea  substanţială   a
          râturi.  se  discuieşte,  tâvâlu-   an  producţiile  de  porumb  nu   Daia  struguri.  Acum  ei  con­  tă.  Ce  înseamnă  aceasta ?  18   rim  suprafaţa  de  grădină  la   viţel,  majoritatea   la  prima   fiecare  din  cele  11  voci  avute   cheltuielilor  cît  şi  valorifica­
          geşte  şi  însămînţeazâ.  Toate   scad  sub  3.000  kg  la  hectar.   tribuie  substanţial  la  sporirea   vagoane  de  zahăr  dote  eco­  85  hectare  şi  su  cultivăm  le­  clasă,  iar  15  la  export  am  în­  în  primire  a   realizat  cîte   rea  superioară  a  produselor
          operaţiunile  se  desfăşoară  în-   La  sărbătoarea  culesului,  in­  avuţiei  cooperativei  De   pe   nomiei  naţionale.  Este  o  can­  gumele  care  aduc  cele   mai   casat  venituri  de  peste   un   1.960  litri  lapte.  EI  şi-a  depă­  avicole  au  dus   la  obţinerea
          tr-un  ritm   vioi.   Lucrările   vitaţie  de  cinste  adresăm  şi   cele  68  de  hectare  ocupate  cu   titate  care  poate  acoperi  ce­  mari  venituri  Aceasta  ne-a   sfert  de  milion  de  lei.  Pînă  la   şit  planul  cu  110  I.  pentru  fie­  de  venituri  importante  în  r-
          sînt  realizate  la  un  nivel  a­  mecanizatorilor  care  ne-au   viţă  de  vie  pe  rod  se  obţin   rinţele  pe  aproape  un  an  ale   permis  ca  pînă  în  prezent  sâ   sfîrşitul  anului  avem  posibi­  care  vacă.  ceastâ  ramură.  Rezultatul  fi­
          grotehnic  ridicat  şi  toate  a­  fost   ajutoare   de   nădejde   peste  400  tone  struguri.  Din                    obţinem  clin  cultura  legume­  litatea  valorificării  a  încă  70   Asemănătoare  sînt  şi  reali­  nal  se  concretizează  în  creşte
          cestea  se  materializează   în   la  arat,  la  semănat  şi  îngri­  valorificarea  lor  încasăm  sute   consumatorilor  din  oraşul  De­  lor  peşte  571  (100  lei,  din  care   capete,  ceea  ce  înseamnă  că   zările  lui  Ion  Modeş  şi  Gheor­  rea   valorii   ziiei-muncâ  şi
           producţii  sporite.  Pentru  noi   jirea  culturii.        de  mii  de  lei.  Dovada   ne-o   va  Dar,  important  este   că   numai  ceapa  valorificată  atît   realizăm  un  venit  total  de  a­  ghe  Munteanu.  Intre  ei   se
           nu  numai  recoltatul,  dar  şi   Recoltele  obţinute  ne  sti­  face  chiar  recolta  din  acest   unitatea  încasează   venituri   ca  trufanda  cît  şi  sub  formă   proape  o  jumătate  de  milion   desfăşoară  o  adevărată  între­  crearea  posibilităţii  de  acor­
           semănatul  constituie  o  adevă­  mulează  pentru  succesele  vi­  an,  cînd  sîrmele   spăl ier i lor   care  fac  sâ  sporească  retribu­  uscată  ne-a  mărit  veniturile   lei  El  reprezintă  mai  mult  de   cere  pentru  realizarea   unor   dare  de  avansuri  băneşti  în
           rată  sărbătoare.             itoare.  Finalul  lor  este  belşu­  stau  întinse  sub  povara  cior­  ţia  cooperatorilor.  cu  mai  mult  de  75.000  lei.  50  la  sulă  din  veniturile  rea­  producţ«i  cît  mai  ridicate.  fiecare  lună.
                MARI A  SUHOV           gul  şi  bunăstarea.          chinilor.                                                                                lizate  din  sectorul  zootehnic.
               inginer  agronom  Ia           ELENA  ŞINDEA                 10SIF  FAŞT1U               ION  RAl ANKSCU                 EMIL  RKEAZ                  PĂUN  RAVAŞ                SA MOI LA  KLUSCH              SILVIA  Nte  ULA
             cooperativa  agricolâ  din   brigadieră  la  cooperativa    preşedintele  cooperativei   contabil  şef  Io  cooperativa  preşedintele  cooperativei   preşedintele  cooperativei   brigadier  la  cooperativa   inginer  In  cooperativa
                     Galda                  agricolă   din  Dobra          agricole  din  Daia           agricolă  din  Deva          agricole  (lin  Mihalţ       agricole  din  Simeria    agricolă  din  Apoldul  de  Sus  agricolâ  din  Orăştic
   1   2   3   4   5   6   7