Page 20 - Drumul_socialismului_1967_10

PROLETARI DW TOARTE UBrŢl'TÂl
ÎNCHEIEREA

LUCRĂRILOR PLENAREI

C.C. AL P.C.R.

In zilele de 5 şi 6 octombrie 1967 a avut loc şedin(a plenară a Comitetu­
lui Central al Partidului Comunist Român.
Plenara a dezbătut şi aprobat in unanimitate directivele cu privire la
perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, corespun­
zător condiţiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României, pre­
cum şi principiile de bază ale îmbunătăţirii organizării administrativ-teri-
toriale a României şi ale sistematizării localităţilor rurale. Plenara a hotărî! înapoierea din 6uineea
ca aceste documente să fie supuse, după o largă dezbatere publică, aprobă­ Activitatea politică
rii Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român. delegaţiei C. C. al P. C. R.
Plenara a dezbătut şi aprobat în unanimitate propunerile cu privire la
îmbunătăţirea sistemului de salarizare, de premiere şi de normare a muncii.
Vineri, la amia/ă s-a înapo­
Democrat din Guineea a parti­
Plenara a hotărît ca in cursul anilor 1968-1969 să se continue acţiunea de şi cultural - educativă iat în Capitala delegaţia Co-* cipat la lucrările celui de-a!
majorare a salariilor, începută in 1967 prin creşterea salariilor mici, miletului ■ Cenlr.il al Partidu­ Vlll-lea Congres naţional al
astfel incit ea să cuprindă toate categoriile de salariaţi. Aceasta va lui Comunist Romăn, condusă acestui partid, Din delegaţie
de tovarăşul • Petre Blajovîci,
a făcut parte tovarăşul Con­
contribui la îndeplinirea sarcinii puse de Congresul al IX-lea al membru supleant al Comitetu­ stantin Vasiliu. adjunct de şef
P. C. R. cu privire la creşterea salariului real cu circa 25 la sută in lui Executiv al C.C. 1 al- P.C.R. de secţie la C.C, al PC.R.
(Agerpres)
care, la inivitaţia
Partidului
1970 fată de 1965. Aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de sa­ de masă la nivelul
larizare se va face experimental şi eşalonat pe ramuri, astfel incit în 1970 să
se generalizeze in întreaga economie.
Plenara a dezbătut şi aprobat in unanimitate propunerile cu privire la Metal economisit prin laminare
dezvoltarea construcţiilor de locuinţe, îmbunătăţirea administrării şi între­ actualelor cerinţe
ţinerii fondului locativ şi noul regim al chiriilor. Aceste propuneri vor fi la toleranţe negative
supuse dezbaterii publice.
Plenara a adoptat în unanimitate liotărirea cu privire la convocarea . Gospodărirea mai bună şi economisirea metalului a preo­
Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român. cupat întotdeauna colectivul laminorului de 6S0 mm de la
C.S. Hunedoara Din dorinţa de a elimina încărcătura inutili
In cadrul dezbaterilor din plenară au luat cuvîntul tovarăşii : Florian IOAN SÎRBU
a laminatelor, cu cîţiva ani în urmă, el a iniţiat o valoroa­
Dănălache, Gheorghe Călin, Ion Cotoţ, Teodor Haş, Nicolae Agachi, Gheor- şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a să acţiune: „Să laminăm la toleranţe negative'’. Te parcurs ini­
ghe Petrescu, Miu Dobrescu, Nicolae Vereş, Mihai Roşianu, Gheorghe Vasi- Comitetului regional Hunedoara al P.C.R ţiativa a fost perfecţionată. îmbunătăţită şi generalizată la
toate laminoarele din combinat. La începutul acestui an, cind
lichi, Constantin Pîrvulescu, Valter Roman, Barbu Zaharescu, Ion Cosma, s-a pus cu atîta acuitate problema eliminării tuturor pierderi­
lor de metal şi valorificării Iui superioare, autorii valoroasei
Tudor Ionescu, Dumitru Turcuş, Emil Drăgănescu, Alexandru Sencovici,
iniţiative au găsit noi rezerve şi posibilităţi de creşterea co­
Alexandru Codarcea, Nicolae Bădescu, Dumitru Bejan, Vasile Malinschi, eficientului de utilizare a metalului.
Bujor Almăşan, Constantin Scarlat, Dumitru Petrescu, Mihai Levente, In munca de zi cu zi, practica a confir­ producţie. Mai deosebit decît în anii tre- Iniţiativa „Să laminăm la toleranţe negative* este viabili şi
mat că un rol hotâritor în realizarea sarci­ cuţ\ organele şî organizaţiije de partid actuală. Efectul ei economic sc exprimă în 2.700 tone metal e­
Gheorghe Stoica, Ion Turcu, Iosif Uglar, Simion Bughici, EmanoiI Flores- nilor de partid şi de stat îl are munca po­ s-au preocupat şi au reuşit să subordoneze conomisit in 9 luni. Recordul îl deţine lot colectivul laminoru­
cu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Coliu. litică şi educativă, desfăşurată de organele munca politică şi educativă principalelor lui de GS0 mm .ni 1232 tone, urmat de cel al laminorului de
şi organizaţiile de partid pentru cunoaşte­ cerinţe impuse de viaţa şi activitatea în­ profite mijlocii cu 7S0 tone şi de al laminorului de profite fi­
In încheierea lucrărilor plenarei a vorbit tovarăşul Nicolae Ceauşescu. rea obiectivelor, pentru mobilizarea tutu­ treprinderilor. Probleme cum sînt: redu­ ne cu 690 tone.
ror forţelor şi rezervelor de care dispune cerea consumului de metal. a. cheltuielilor
fiecare unitate la traducerea în viaţă a materiale de producţie, folosirea cît mai
obiectivelor din fiecare etapă parcursă. judicioasă a timpului de muncă, w:
Prin multitudinea şi diversitatea mijloa­ disciplinei şi altele, au constituit obiectul „Dermatozele
HOTARIRE celor muncii politice de masă, organizaţiile să-şi aducă contribuţia şi organizaţiile sin­ ! PARCURGIND
unor largi acţiuni la care au fost chemate
de partid au reale posibilităţi de a explica
dicale, de tineret, conducerile tehnico-ad-
pe larg conţinutul şi sensul oricăror mă­
suri. hotârîri, intenţii etc., de a le populari­ ministrative, mase largi de oameni ai mun­ alergice"
za şi însuşi de către toţi oamenii muncii şl cii. Pe această linie se înscriu dezbaterile
de a asigura pe această cale traducerea lor largi la U.M.C. şi C.S. Hunedoara, cu pri­
în viaţă. lejul cărora, cadrele de specialişti, tehnici­ Aceasta este tema simpozio­ j PETELE ALBE
Acestea, fireşte, sînt posibilităţi, forme eni. muncitorii au scos în evidenţă posibi­ nului organizat de Filiala Hu-
cu p rivire la co n vo carea şi mijloace de care dispunem. Dar au fost lităţile de reducere sistematică a consumu­ nedoara-Deva, secţia de der­ ( ALE HĂRŢII
ele îndeajuns folosite ? Organele şi orga­
lui de metal, de înlăturare a cauzelor care
matologie, a Uniunii societă­
nizaţiile de partid au făcut totul pentru au condus la înregistrarea unor procente ţilor de ştiinţe medicale. Sim­
materializarea lor ? Articolul de faţă îşi ridicate de rebuturi. pozionul are loc azi 7 octom­
propune să evidenţieze succint rezultatele, Merită evidenţiat faptul că organizaţiile brie a.c., în sala de cultură a
neajunsurile şi să sugereze unele propu­ de partid folosesc o gamă variată de forme Spitalului Unificat (|in Deva. i TERESTRE
Conferinţei neri pentru activitatea de viitor în această şi mijloace ale muncii politice şi educati­ discuţii profesori, conferenţiari a
Participă cu referate şi la
direcţie.
ve. cum sînt convorbirile operative Ia locul
Noi am uitat că .pe^Pămint
Incontestabil, colectivele de oameni al de producţie sau în faţa panoului cu re­ şi medici de la Centrul der- a se află oameni de al căror
muncii din regiunea noastră, în fruntea că­ zultatele întrecerii socialiste, munca politi­ mato-veneric şi clinica derma­ fel de viată ne despart mii
rora s-au situat cei mai vrednici membri că de la om la om, gazetele de perete, agi­ tologică din Bucureşti, de la
I şi zeci de mii de ani, a că-
de partid, au obţinut succese importante taţia vizuală, staţiile de radioficare etc. clinicile dermatologice din ■ ror cercetare ar prezenta un
a Partidului lor luate în întrecerea socialistă. Numai în Astfel, la E.M. Deva, E. M. Lupeni, E.M, Cluj, Iaşi, Braşov, Crniova, Si­ interes ştiinţific, cel puţin
in îndeplinirea sarcinilor şi a angajamente­
Petrila, U.V. Călan, C.S.H. au fost organi­
cele 9 luni ale anului în curs planul valo­ zate convorbiri, cu membrii formaţiilor de biu, medici de la secţiile der­ I tot aşa de mare ca şi explo-
matologice ale spitalelor din
- rarea Universului. Ei se as­
ric a* producţiei globale a fost depăşit cu lucru, in cadrul cărora s-au scos în eviden­ regiunea noaslrâ. Dinlre ex­ I
184 milioane lei, iar la producţia marfă vîn- ţă metodele bune folosite în muncă, s-au punerile ce se vor prezenta a- cund de noi in junglele din
dută şi încasată eu mai mult de 198 mili­ pus în dezbatere deficienţele constatate cu mint'm: Rolul parazltozelor a Noua Guinee şi America de
Sud. Intimidaţi şi rezervaţi.
Com unist Rom ân oane lei. Minerii Văii Jiului şi cei din Po­ cestora şi căile pentru lichidarea lor. In intestinale in etiopatogenia ur- I De multe ort, pătrunşi de o
privire la calitatea producţiei, cauzele a­
iana Ruscâ au extras în perioada respec­
tivă în afara prevederilor, 28 000 tone multe întreprinderi se amenajează vitrine licărilor cronice şi prurigou- I urâ adincă împotriva ctvill-
rilor de prof. Ţîrlea, dr. A.
de cărbune şi 72.000 tone minereuri în care sînt expuse piesei^ sau produsele zaţiei noastre. Ă<?a că nu am
de fier. La rîndul lor, siderurgiştii de la rebutate, pe panouri aşezate la locurile cele Stern, dr. C. Pop Sleam şi dr. I vrut iă părăsim Brazilia fără
E. Pintecnn ; S.indron Leyell
Comitetul Central al Partidului Comunist Român, întrunit în şedinţa Hunedoara şî Călan au dat peste plan 19.000 mai vizibile se afişează numele celor care cu evoluţie letală de dr. R. * a cunoaşte cîţiva din aceşti
tone fontă, mai mult de 21.000 întirzie de la lucru, absentează nemotivat I oameni. Albii duc şi astăzi
plenară din 5-6 octombrie 1967, hotărăşte : tone oţel şi aproximativ 24.000 tone la­ sau nu folosesc din plin timpul de muncă. Nicolau, dr. Gherghina Lun-
Convocarea la data de 6 decembrie 1967 a Conferinţei Naţionale a minate finite pline. De un mare folos pot fi, dacă sînt bine gu şi dr. Schuleri ; Alei;genii
respiratori în etiologia derma­
La obţinerea acestor rezultate o contri­ puse la punct, gazetele de perele. Prin for­ tozelor alergice de conf. dr. I. I
*
Partidului Comunist Român, cu următoarea ordine de zi : buţie de seamă a adus-o munca politică şi me şi mijloace publicistice adecvate, ele a­ ■PE TO T
cultural-educativă desfăşurată de către or­ duc o contribuţie substanţială la generaliza­ Câpuşan, dr. Stern şi dr. Pop ;
1. Directivele cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării eco­ ganizaţiile de partid. Prin mijloacele spe­ rea metodelor înaintate, combaterea rămine- Consideraţii imunologiee şi cli­ Q L O B H
nomiei naţionale, corespunzător condiţiilor noii etape de dezvoltare socia­ cifice acestor activităţi, ele au acţionat mai rilor în urmă, a indisciplinei, a tendinţei de nice asupra reacţiei de histn-
mino-hemoaglutinare în unele
operativ pentru generalizarea experienţei chiul, a lucrului de mîntuială şi a altor ma­
listă a României. înaintate, înlăturarea deficienţelor care mai nifestări negative. In această privinţă pOx- afecţiuni dermatologice de dr.
există încă în diferite locuri de muncă, Dobrescu, dr. Confman şl dr. o luptă de exterminare a lor.
2. Principiile de bază ale îmbunătăţirii organizării administrativ-teri- pentru promovarea progresului, a noului în (Conlinuare in pag, a 3-a) Toma şi altele. Cu excepţia citorva mici
toriale a României şi ale sistematizării localităţilor rurale. rezervaţii pentru turiştii cu­
rioşi, orice expediţie spre in­
In vederea alegerii de delegaţi pentru Conferinţa Naţională s-a stabilii Medicamente noi dieni este astăzi foarte ane­
voioasă. Nimeni nu cunoaşte
norma de reprezentare : un delegat Ia 1.500 membri de partid, luîndu-se ca numărul exact al băştinaşi­
La Institutul de medici­ acţiune antiniicrobiană, ci- lor Americii de .Sud, care
bază efectivul partidului la data de 1 octombrie 1967. La conferinţă vor nă şi farmacie din Cluj au catrizantă şi de protecţie n trăiesc in pădurile virgine şl
participa cu drept de vot membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Cen­ fost elaborate cîteva reţete pielii faţă de razele ultra­ in tufişurile dese. Numărul
de medicamente noi, care violete şi roenteen. In ge- lor se apreciază intre 500.000
tral şi ai Comisiei Centrale de Revizie. au la bază, ca substanţă ac­ i neral, medicamentele reali­ şi 1.000.000. Nu ţşle cunoscut
tivă, uleiul de muşeţel. zate pe bază de ulei de mu­ nici numărul triburilor. Uite-
Dclegajii pentru Conferinţa Naţională vor fi aleşi în conferinţe ale or­ Cercetările complexe, efec­ şeţel au aplicaţii în chirur­ le au contacte dure cu civi­
ganizaţiilor regionale de partid, care vor avea Ioc în cursul lunii noiembrie tuate sub conducerea conf. gie, ginecologic, pediatrie, lizaţia Altele fug din faţa ei,
dr. Simion Pop, au dovedit in tratamentul arsurilor, de­ iar altele sini învăluite de
1967. că acestea au o puternică geraturilor etc. vraja legendelor. Printre a­
cestea din urmă fare parte
■ a ■ B B B B B B B a a a a B B B şi tribul indienilor Ckavanti,
care sc teme atit de indieni,
cit şi de albi. Ei trăiesc a­
Produsele întreprinderii tat o discordanţă. Deşi aveam diem întreaga cantitate Pe de fost executate forajele de de­ proape complet izolaţi, in a­
„Marmura*' din Simeria sînt planificat să producem pentru altă parte însă. „Mineralim- terminare a perimetrului de propiere de Rin dos Alor/es
cunoscute în multe ţâri. In a­ export 8000 mp de placaj, port" ne-a suplimentat comen­ exploatare de către Institutul („Fluviul morţilor"), in seco­
cest an, de la Simeria au fost „Mineralimport" a contractat zile de travertin de Deva şi geologic Bucureşti. Ele n-au lul XVII, aici au fost ucişi
expediate blocuri şi placaje doar 3.837 mp, cant«tate ce s-a Borsec pentru Japonia. In sep­ evidenţiat decît existenţa unul şi aruncaţi in apă 2.000 de
de marmură în 12 târî prin­ .expediat conform clauzelor". tembrie; de exemplu,: în loc .să anumit sort de marmură, fără colonizatori albi A fost cea
tre care Japonia, Un*unea So­ Acestea sînt realizările glo­ trimitem la export 137 mc, cît a ne da posibilitatea ca prin mal singeroasă răzbunare a
vietică, Ungaria, Anglia. Ceho­ bale. Dar la sortimentele de era planificat, am livrat 211 indicarea stratificaţiei, a direc­ indienilor pentru asasinarea
slovacia, Australia, Belgia, R F. marmură, cum au fost respec­ mc blocuri. Cu tcate acestea, ţiei de înclinare a zăcămîntu- unui tovarăş de-al lor nevi­
a Germaniei şi altele. Este o tate contractele ? Amintea 1o - la planul valoric am înregis- 1 ui şi gradului, de fisurare să novat.
putem prelimina şi calitatea De atunci, indienii Cha-
lui. Abia după ce s-a executat vanti sint foarte neîncreză­
descopertarea am constatat că tori faţă de. albi De-abia in
zăcămîntul nu corespunde şi a 1047, exploratorul Mireilles
trebuit să mutăm exploatarea a reuşit să stabilească un
în alt punct. Este cazul mor- scurt contact cu reprezen­
PRIN „COMPENSARE" NU SE murîî negre de Moneasa, sorti­ tanţi ai acestui trib legendar.
ment din care s-Au extras 150
mc dar, datorită fisurării zăcă­ Ei sint nemiloşi, duri şi sînt
rezervaţi
faţă
foarte
de
mântului, n-am puiuţ expedia străini. Vinători abili, aceş­
decît 37 mc blocuri. Schimba­ tia nimeresc inima unul ja­
REALIZEAZĂ INTEGRAL SAR­ rea punctului rle extracţie şi guar de la o distanţă de J0—
întărirea controlului ne vor da
posibilitatea ca în acest tri­ 50 metri. înălţimea lor me­
mestru să ne realizăm inlegral die se apreciază a fi de 2 m.
sarcinile pentru export". Limba lor nu poale fi înţe­
leasă
triburi.
de celelalte
CINILE LA EXPORT şef adjunct denotă preocupare Sînt clasaţi in grupa indie­
inginerul
Cele relatate de
pentru recuperarea restanţei. nilor Kayapo, care şi astăzi
Existenta chiar şi a acestei trăiesc complet in afara ci­
cantităţi destul de m.ici şî la vilizaţiei.
Ne-a fost imposibil să ve­
adevărată mîndrie pentru co­ varăşul Băţălan despre depă­ Irat o restanţă de 22.000.lei — un singur sortiment implică nim în contact cu indienii
lectivul întreprinderii faptul şirea sarcinii fizice totale pon- sarcina fiind îndeplinită in sporirea strădaniilor pentru Ckavanti sau chiar cu tri­
că pînă şi Italia, ţara celebrei Iru export. „Cit priveşte însă proporţie de 99 la sută — da­ ca cei 53 de mc blocuri să fie buri Kayapo. Ne-au lipsit
marmure de Caran-a, se sorturile — a completat din- torită diferenţei de preţ a sor­ expediaţi cît mai curind. Acum mijloacele, timpul şi, mai a-
află pe lista principalilor be­ sul — la acest capitol avem turilor expediate faţă de mar­ zăcămîntul „promite" calitate Ics, curajul. In schimb, i-am
neficiari externi. unele restanţe. Mâ refer la mura neagră de Moneasa De corespunzătoare. Râmîne doar cunoscut pe indienii Bororos,
Cum se achita întreprinde­ marmura neagră de Moneasa, altfel, numai la acest sorti­ ca să fie intensificată extrac­ care trăiesc in vecinătatea
rea de sarcinile pe care şi le-a la care avem o nerealizare de ment. nu ne-ăm încadrat în ţia. să fie şi mai mutt întănt triburilor Ckavanti. Zona in
asumat prin contractele înche­ 53 mc. Cariera nu ne-a trimis clau/.ele contractuale*. controlul calităţii pentru ca care trăiesc indienii Bororos
iate pentru export ? blocuri corespunzătoare pentru . Deci cauzele nerealizârii in­ blocurile expediate să cores­ se află in regiunea riului
„Am avut de realizat o can­ export. Decît să ne fie refu­ tegrale a obligaţiilor contrac­ pundă tuturor exigentelor be­ Sfîntul Laurenţiu, la aproxi­
titate de 950 mc blocuri de zată de beneficiarii externi, tuale se află în carieră .Ele neficiarului. Aceste măsuri se I mativ 200—300 km sud-est'
E M Teliuc, sectorul I. Fo- marmură şi am livrat peste am preferat să rămînem res­ sînt ceva mai îndreptăţite — impun cu atît mai mult. cu cît In secţia mecanică II de la U.M. Cuglr lucrează şi contro­ de localitatea Cuyabă. Tribul
apropierea sezonului rece va
rezorul Bănuţ Teodor are o plan 0,8 mc — ne-a spus tov: tanţi, urmînd ca în trimestrul spunea tovarăşul Boris Răilea- lorul de calitate Augustin Mihai. In fotografie vi-I prezen­ lor este împărţit in două gru-
depăşire de plan în luna sep­ loan Bâţâlan, şeful serviciu­ IV, după ce exploatarea va tre­ nu, inginerul şef adjunct al în­ provoca noi greutăli în activi­ tăm în timpul verificării dimensiunilor unei bucşe prin­
tembrie de peste 25 metri li­ lui desfaceri. La placaje însă, ce de zona fisurată, să fie In­ treprinderii. După părerea mea tatea carierelor. cipale de la maşina de cusut industială.
niari foraţi. între plan şi contracte a exis- tensificată extracţia şi să expe- ele se află in modul cum au 8. POP Foto : V. ONOIU

■
Î ALFONS SARRAH
|(Continuare Io pag. e 4-a)