Page 21 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3969

R C C O L U R IL C ® S C M A M A T flt

in grafici: si rc icrcn

Ne aflam în perioada cînd în unităţile agricole trebu­
ie executat un volum sporit de lucrări. TaralcJ cu recol­
tarea culturilor de toamnă, a sfeclei, cartofilor şi porum­
bului, se desfăşoară acţiunile de eliberare a terenului,
pregătirea patului germinativ şi semănatul cerealelor
pă i oase.
Reuşita lucrărilor de slrlngere şi inmagazinare a re­
coltei, precum şi asigurarea unei temelii trainice pro­
ducţiei viitoare este determinată de modul cum coope­
ratorii, mecanizatorii şi specialiştii ştiu să folosească ba­
za tehnico-malerială existentă şi timpul prielnic pentru
lucru în cimp. In vederea încadrării acţiunilor In limi­
tele epocii optime, conducerile unităţilor agricole, cu
sprijinul organizaţiilor de partid, şi-au întocmit pla­
nuri şi grafice în care au stabilit, in funcţie de forţele
şi mi jloacele de care dispun, termene şi responsabilităţi
pentru executarea fiecărei lucrări, finind seama de ex­
perienţa anilor trecuţi, de necesitatea înlăturării defn
cienţelor manifestate în organizarea şi desfăşurarea lu­
crărilor, s-au stabilit măsuri mai chibzuite pentru înlă­ Cooperativa agricolă din Be- culturii griului avîndu-se gri­
turarea pierderilor de recoltă şi asigurarea unei temelii riu se află printre unităţile jă ca suprafaţa repartizată du­
trainice producţiei viitoare. din raionul Orăştie care au în­ pă prăşitoare tirzii să fie cit
Urmărind felul cum se materializează prevederile a- registrat cele ir.ai bune rezul­ mai redusă. Pe 113 hectare
ccstor planuri se constată diferenţe mari atît între rea­ tate la semănatul culturilor de s-au ales ca plante premergă­
lizările de la o zi la alta cit şi intre unităţi, ceea ce de­ loamnă Ai oi. din cele 285 hec­ toare trifolienele, iar pe alte
notă că nu se depune suficient interes pentru utilizarea tare destinate culturii griului, 73 hectare grîul urmează după
ţ cu maximum de randament a forţelor şi mijloacelor er au fost însămînţate, pînă Ia griu şi culturi care au elibe­
' xistente. data de 5 octombrie ac., 193 rat mai din vreme terenul.
Sint semnificative cîteva comparaţii. Astfel, coopera­ hectare, iar pe'alte 40 hectare Din restul suprafeţei, 34 hec­ O zi „plină" la semănatul culturilor de toamnă la I.AS. Pelreşti.
tivele agricole din raionul Sebeş, in perioada 29 septem­ era pregătit patul germinativ. tare au fost ocupate cu car­
brie — 1 octombrie a c., au recoltat porumbul de pe a­ Preşedintele unităţii, Gheor­ tofi şi 05 cu porumb.
proape MOD hectare, iar în următoarele două zile ritmul ghe Andriş, şi inginerul Ion Făcîndu-se o amplasare ju­
a scăzut la numai 864 hectare De asemenea, între 1—3 Manolescu, ne-ou dat cîteva dicioasă a culturii, tractoarele
octombrie cooperativele din raionul Orăştie au strîns explicaţii în legătură cu orga­ au putut fi folos;te din plin sură nici de asigurarea unei
producţia de pe 10 la sută din suprafaţa ocupată cu po­ nizarea muncii şi desfăşurarea la arat, împrăştiat îngrăşămin­ bune planificări a folosirii uti­
rumb, iar cele din raionul Alba de pe numai 5 Ia sulă. lucrărilor. vizitat unitatea era pe ternr- CE FAC lajelor existente şi de îndepli­
te, discuit şi semănat. Cînd am
La semănat ritmul în unităţile cooperatiste din raionul nirea acesteia.
Sebeş a înregistrat o scădere de aproape 500 hectare pe După încheierea secerişului nate acţiunea de eliberare, a
s-a făcut o analiză temeinică 1 *ica mult situaţiile întîlni'e
zi, în Orăştie de 150, iar în Alba de 100 hectare. Aseme­ terenului de cartofi, iar în nu se deosebesc nici la coo­
asupra factorilor ce au influen­
nea aspeclc sc întîlncsc şi în celelalte raioane. Calculele ţat recolta. Cu acest prilej s-a urma controlului efectuat asu­ perativele agricole din Spini
dovedesc că dacă se menţin vitezele scăzute realizate in constatat că se putea obţine pra stării de vegetaţie a po­ SPECIALIŞTII ? şi Mărtinoşti. La Spini, pre­
şedintele unităţii nc-a rela­
ultimele zile, perioada recoltărilor şi semănatul se vor un spor de producţie de ce! rumbului s-a stabilit să se a- tat că planul de acţiune pen­
corcle prioritate recoltării aces­
prelungi mult peste epoca optimă. Astfel de situaţii se puţin 400 kg gnu la hectar, tuia de pe suprafeţele unde tru ziua cînd am vizitat uni­
ceea ce pe întreaga unitate ar
soldează cu pierderi ce se ridică la sute şi chiar mii de este plantă premergătoare pen­ tatea, l-a făcut sutgur şi l-a
fi ecliivalat cu peste 100 tone,
kg de produse la hectar. Acest lucru reiese şi din grafi­ dacă se asigura un raport op­ tru grîu. PotnVt graficului în­ O mare răspundere pentru In ziua de 4 octombrie a.c, nîficnt să înceapă în 15 sep­ dat la echipe Iată de ce nu
cul prezentat în pagina de faţă din care reiese că Ia tim intre măsurile agrotehni­ tocmit, organizarea în acest fel soarta recoltei o poartă agro­ pe inginera Măria Oargâ de la tembrie, dar după 20 de zile e de mirare că dimineaţa unii
nu se culesese producţia nici
C AP. Târtăria am
intilnit-o
a acţiunilor va permite ca se­
LA S. Pelreşti înlîrzierca cu 10 zile a semănatului griu­ ce aplicate. Diminuarea recol­ mănatul să fie lermînat pînă nomii din unităţi şi cei din măcar de pe un hectar, deşi tractorişti nu ştiau ce lucrări
tei a fost cauzală în principal cadrul organelor agricole. A- la sediul unităţii. La întreba­ trebuie să execute în ziua res­
lui a dus la diminuarea recoltei cu peste 1.500 kg la de doi factori : folosirea soiu­ cel tîrziu în ziua de 15 octom­ flîndu-se z> de zi pe teren, ci rea : care este situaţia recol­ pe o bună parte cultura res­ pectivă. Aici de-abia in ziua
hectar. brie a.c. tărilor şi scmănalulu’, am pri­ pectivă este plantă premergă­ semănatului se făcea condiţio­
lui intensiv Bezostaia pe mai trebuie să cunoască stadiul e­
Din păcate, deşi se cunosc cauzele care au influenţat puţin de 20 la sută din supra­ Demn de menţionat este că xecutării fiecărei lucrări, să mit un răspuns lăudabil. toare pentru grîu. Pe ce supra­ nalul şi tratatul seminţelor
faţă, nu am. putut afla precis,
negativ soarta producţiei nici în acest an nu se acţio­ faţa cultivată şi întinderea se­ s-a schimbat şi raportul între urmărească respectareai regu­ — Stăm bine. S-au însămîn- deoarece inginera nu întocmi­ De asemenea, era neîncepută
mănatului pe cîteva zeci de soiuri. Bezostaia ocnpînd 80 la lilor agrotehnice, contribuind ţat 100 hectare cu grîu şi s-u încă recoltarea porumbului.
nează peste tot cu hotărirc pentru a realiza un echilibru se nici schiţa de amplasare,
hectare pînă in a doua decadă sută din suprafaţa plam/icatâ. activ la planificarea şi orga­ terminat recoltatul cartofilor Semănatul este mult rămas in
optim între factorii ce concură la sporirea recoltei. a lunii noiembrie. Cooperatorii Pentru asigurarea seminţelor nizarea activităţii cooperatori­ La prima impresie aşa se care zicea că este într-o cior­ urmă faţă de grafic şi I n coo­
In pagina de faţă înfăţişăm cîteva aspecte mai semni­ şi-au dat seama că stă în -pu­ necesare în anul viitor, pe 38 lor şi mecanizatorilor. Dacă părea. Comparînd însă reali­ nă. dar nu mentă să ne-o a­ perativa agricolă din Mărti-
ficative privind desfăşurarea lucrărilor agricole din tinţa lor ca astfel de neajun­ hectare din tel mal bun teren în majoritatea locurilor con­ zările cu sarcinile înscrise în rate. neşti. Deşi de la începerea in-
grafic, răspunsul era departe
campania de toamnă, întilnite cu prilejul unui raid-an- suri să fie înlăturate. Lucrul s-a organizat lotul semincer. tribuţia specialiştilor se face de realitate. O serie de acţiuni Altă lucrare cu termen sca­ săminţârilor au trecui pe.sie
s-a început cu planificarea. S-a Sînt prevăzute, de asemenea, simţită din plin in campanie, dent la 20 septembrie era con­ 15 zile, aici lucrarea s-a rea­
chetă întreprins în cileva unităţi cooperatiste. întocmit schiţa de amplasare a sarcinile pe brigăzi şi parcele. se întilnesc şi ca/.uri cînd par­ care au stabilite termene ie diţionalul şi tratatul semin­ lizat pe mai puţin de jumăta­
De activitatea fiecărei brigăzi ticiparea acestora la acţiunde începere de inult expirate, nici ţelor. In magazie mai exista te din suprafaţa planificată,
nu erau începute. Ne referim
răspunde cîte un membru al iniţiate in scopul creşterii pro­ la recoltatul porumbului, pla- insă o cantitate apreciabilă de utilajele existente folosindu-se
grîu rc necesita să i se aplice
ducţiei agricole lasă de dor t,
INFLUENTA EPOCII 0E SEMĂNAT ASUPRA — consiliului <le conducere, din aceste operaţiuni. De altfel, şi cu 20—30 la sulă din capaci­
comitetul de partid. De pildă,
tatea dc lucru.
de brigada a patra răspund în planul zilnic de lucru fi­ Persistenta neajunsurilor un
gura acţiunea respectivă, dar
PRODUCŢIEI SE GRUJ LA Vasile Bîldea şi Todor Cozac, PRODUCŢIILE DE CRfB OBŢINUTE nimeni nu s-a interesat de e- unităţile amintite îşi găseşte
de a doua Gheorghe Andriş şî
fertuarea ei. Aici buletinele
Zoica Nistorescu. BE C. A P DIN R J M S t eliberate de laboratorul pen­ explicaţie în faptul că ingine­
Vasile
rii Ion Tcodoresr.n şi
Important este că planul nu
Tetilenn lipsesc o bună parle
tru controlul seminţelor ară­
AS PETRESTI rămîne doar înscris pe hîrtie. tau că probele trimise pentru de timp din cooperative, în­
Seară de seara se analizează
deosebi în momentele hotărî-
analiză nu au fost corespun­
stadiul executării lucrărilor, se
scot în evidenţă realizările si zătoare Ia puritate, S-au „tri­ toare pentru producţie, cînd se
se
planifică şi
organizează
mis noi probe, cu mare întîr-
metodele bune de lucru, iar
i P KILOGRAME) z.îere bineînţeles, al căror re­ munca. Satisfacţia activităţii
dacă este cazul sînt stabilile zultat încă nu sosise, dar din lor trebuie să se materializeze
măsuri <le recuperare a even­ moment ce nici acum semin­ fără îndoială într-un nivel cit
tualelor rămîneri în urmă. Se ţele nu se condiţionaseră, re- n.ai ridicat al ' recoltelor, lu­
poate afirma deci că. din ex­ zultotul nu poate fi decît ase­ m i ce nu se realizează pe tro­
perienţa anului trecut, coope­ tuare.
ratorii din Beriu au tras învă­ mănător cu prinv.il. Dar, pe lingă specialiştii din
ţăminte folositoare, tiecînd cu De asemenea, fertilizarea so­ unităţi au fost repartizaţi şi
hotârîre la aplicarea lor în lului nu se face pe baza unui
plan întocmit după criterii lucrători din cadrul organelor
practică, ceea ce desigur va
ştiinţifice, iar în ce priveşte agricole pentru a sprijini coo­
influenţa pozitiv soarta recol­ corectarea acidităţii solului, nu perativele in rezolvarea pro­
i s e g s o tei anului viitor. s-a întreprins nici o acţiune. blemelor curente, Ln coopera­
tiva agricolă din Gusu rccol-,
lucruri
Acestea sînt cîteva
mml(q. care privesc exclusiv activita­ ţările şi semănatul sînt mult
Producţia de grîu obţinu­ tea prezentă şi de perspectivă întîrziate. Suprafaţa însămân­
£ 7«îo. tă în acest an de coopera­ ifiiiji a specialistului din unitate Am ţată pînă la 4 octombrie se
tivele agricole din raionul YlMilUţ m m w tv m : ţinut să ne convingem însă şi putea icnii2a cu o semănătoa­
Alba la soiul Bezostaia a de modul cum sînt îndeplinite re in n zile. Dai viteza zilni­
0 OCTOMBRIE fost cu peste 500 leg la hec­ s şi cunoscute sarcinile curente. că este dc mmnl 5—(î hectare
tar mni mare fală de cea A fost nevoie de multe cău­ pe maşină, ceea ce reprezintă
înregistrată !a roiul Ponca. tări si calcule să aflăm (poate abia jumătate din normă. Nu
Ca urmare, de?i soiul Be­ inexact), că în ziua respecti­ ora asigurată nici cantitatea
n o t ă Tot seminţele.. zostaia a ocupat o suprafa­ ■M j; vă nu participau la muncă de- dc tone dc gunoi de grajd 71
de sămînţa necesară, iar mii
cît circa jumătate din numă­
In acest grafic sînt pre­ ţă mai mică cu 1.782 ha de- rul braţelor stabilite cu o sea­ îngrăşăminte chimice stau neu­
zentate rezultatele înregis­ cît Ponca, recolta In primul ră înainte. Şi la repartizarea
trate la cuUmo griului de soi a depăşit cu peste 82 ii. tractoarelor am întîlnît situa­ tilizate. Iată numai cîteva dm
către l.A S. Pelreşti, unde De la începerea insămînlă- curarea seminţelor manifestă tone pe cea obţinută Ia grîul ţii diferite. In planul întocmit problemele în rezolvarea căio-
depăşirea epocii optime de rllor au trecut aproape trei şi cooperatorii din Nucşoara, Ponca. pentru ziua de 3 octombrie ra era necesar să se facă sim­
semănat a dus Ia diminua­ săptăinini. N-a fost insă de a­ Sălaşul Inferior, Bejan, Hircea Convingindu-se de supe­ scria olar : 2 tractoare la arat ţită intervenţia tovarăşului Au­
rea simţitoare a recoltei. juns pentru ca în toate uni­ şi Doz (raionul Sebeş), canti­ rioritatea soiului intensiv după cartofi, 2 la semănat tri­ rel Bojiţă repartizat de la
După cum se vede, înthzic- tăţile să se asigure sămînţa tăţile destinate acestor unităţi Bezostaia, în această toam­
rea cu 1 —10 zile. după 20 necesară ? Cooperatorii din aflindu-se încă in depozite la nă cooperativele agricole mmM, foi (?), unu la arat după tri­ consiliul agricol să răspundă
octombrie, a determinat Foit, unitate aflată la numai Agrosem. Cit se va mai tără­ din raionul Alba şi-au pre­ foi. Tn realitate, 2 s-au folo­ de unitatea amlnlitâ. In ziua
scăderea producţiei cu pes­ cîţiva km de Agrosem Orăştie, găna schimbul nu se ştie. Un văzut sâ-1 exl'ridâ pe circa sit la arat, iar celelalte la dis­ cînd am vizitat această li ai­
7.500
te 1000 leg griu la hectar. au dat cîteva telefoane şi au lucru este cert insă. Faţă de 80 la sută din cele culturii S E IC S S iiii cuit, semănat şi tăvălugii, fapt bă te nu se află insă acolo.
hectare destinate
Consiliul de Administraţie trimis de două ori autocamio­ această acţiune importantă grîului. PONCA ce dovedeşte că inginerul nu
şi şefii fermelor au Iras în­ nul pentru a se convinge dafă rămin spectatori şi tovarăşii Probabil că a-* * venit, a con­
văţămintele cuvenite, pînă cele 6 tone de seminţe repar­ de la organele agricole raio­ se preocupă în suficientă mă­ statat şi a plecat.
la această dată unitatea res­ tizate se păstrează sau nu in nale care trebuie să se afle
pectivă avînd însămînl atâ depozit. De abia după lungi permanent in unităţi şi să răs­
peste 00 Ia sută din supra­ insistenţe le-au ridicat pundă de buna desfăşurare a
faţa planificată. Interes scăzut faţă de pro­ însăm.inţărilor. Misiunea de a conduce ac­ dînd dovadă de preocupare şi Birău, era plecat la unitatea doua zi nu i se s'mţea cu ni­ semănat sau recoltat echivr-
tivitatea unei cooperative agri­ interes în scopul bunului mers vecină, iar preşedintele coope­ mic prezenţa. Iată că există fel lenzâ cu pierderi de zeci şi su e
cole de producţie, de a îngriji al lucrărilor în unitatea pe rativei, tovarăşul loan Costea şi fel de preocupări. unele
şi dezvolta averea obştească a care o conduc. Un astfel de era şi el dus cu „treburi" la pentru campanie, iar altele dc tone de produse, ceea « c
toare întorceau brazdă după unei întregi colectivităţi îi este caz am întîlnit la cooperativa pădure Tocmai acum, în plină pentru pădure, de.şi f:ecare zi diminuează mult veniturile
ZIUA UE LUSRU A brazdă urmate de două discuri atribuită celui mai bun gos­ agricolă din Bâieşli, raionul campanie de însămînţârî şî re­ bună de lucru nefolosită la unităţilor şî ale eooperalorilcr.
şl o semănătoare. Era o zi pli­
coltări, cînd fiecare oră bună
Haţeg. Era în ziua de 20 sep­
care
podar al satului, celui
nă de lucru, o zi care a înce­
put o dată cu ivirea zorilor şi prin munca şi rîvna lui a ştiut tembrie a.c., o zi bună de lu­ de lucru trebuie folosită din
plin. cînd prezenţa lui e alU
a sfîrşit mult după lăsarea de necesară, işi găsise drum la
MECANIZATORILOR nopţii. Ziua „lumină" furase pădure după lemne.
mult din noapte. Tractoriştii
De fapt. contnbuţia pe caic
au depăşit programul de lucru
trifoişte întoarsă intr-o sin­ Acţiunile importante
cum depăşite au fost şi nor­ şi-o aduc atît preşedintele, cit
Născută din iiecesitatea de liza cit mai mult, de a-şi de­ m ele: peste 34 de hectare de şi consiliul de conducere al
a sfăpîni şi nunui diversele păşi zilnic norma de lucru, e- cooperativei din Băieşti, se
tipuri de tractoare şi maşini xecutind totodată lucrări de gură zi Era o realizare reflectă şi în rezultatele obţi­
pe care agricultura modernă bună calitate. A ara £.5—3 hec­ la care şi-au adus din plin nute. Pînă la data respectivă,
le are la dispoziţie, meseria tare sau a semăna 12—14 hec­ contribuţia mecanizatorii, oa­ mai bine de 30 tone de fîn erau
de mecanizator a cuprins în tare pe zi, a devenit un lucru menii aceştia tineri care dove­ sînt pe plan în cîmp, trifoiul de săminţă
braţele ei mii de tineri. obişnuit pentru mecanizatorii desc prezenţa căutărilor spre se afla în căpiţe, iar pc supra­
Conştienţi fiind că de con­ de la această unitate. Sint oa­ perfecţionare şi autodepăşirc, faţa de 20 hecta-e cultivată cu
tribuţia adusă de ei la calita­ meni care se întrec cu munca convinşi fiind că mecanizarea cartofi, recoltatul de-abia înce­
puse.
tea şi operativitatea cu care şi nu sc lasă niciodată bătuţi, reprezintă una din multiplele
trebuie executate lucrările din aşa cum observa într-una din rezerve interne menite să spo­ In raionul Orăştie, pînă în
această toamnă, de felul cum zile unul dintre cooperatori. rească potenţialul ogoarelor. secundar ziua de 3 octombrie ac., car­
maşinile' işi realizează norme­ Ei nu sînt cunoscuţi numai Rezultatele obţinute de că­ tofii erau recoltaţi în propor­
le de lucru, depinde in mare la Beriu. Nume ca cele ale me­ tre tractorişti ca Petru Ma­ ţie de peste 38 la sută din su­
parte recolta anului viitor, me­ canizatorilor Stoian Samoiles- rian, Vasile Giurgiu, Gheorghe prafaţa existentă. La Căstău
canizatorii de la Cooperativa cu, Miron Tomuţa şi Nicolăe Nemeş şl Viorel Proţa sint ro­ însă, această importantă lu­
agricolă de producţie Beriu, Damian, sint la fel de bine cu­ dul vredniciei şi al pasiunii să se ridice deasupra celorlalţi. cru. Ploaia căzută peste noap­ crare încă nu începuse, iar
in frunte cu şeful lor de bri­ noscute la Orăştioara de Sus, de care sint stăpinîţi aceşti ti­ In muncă el este ajutat de con­ te se infiltrase bine în căpi­ din cele 100 hectare existente
gadă, Ion Şendrescu, s-au mo­ la Geoagiu şi Turdaş, unde neri. Prin munca lor din a­ siliul de conducere, constituit ţele de trifoi pentru săminţă, cu porumb, se strînsese recol­
bilizat din timp la muncă cu prin hărnicia. priceperea şi re­ ceastă campanie au contribuit din cooperatorii cei mai des­ împrăştiate cît e eîmpul. Tre­ ta abia de pe .9. In planul de
întreaga formaţie de lucru. zultatele obţinute, au dus fai­ la obţinerea de realizări tot toinici, cei mai vrednici şi cu buiau luate măsuri de usca­ muncă zilnic al unităţii, era
De cind a început campania ma de brigadă fruntaşă pe mol frumoase, la accelerarea mai multă experienţă în lucrul rea finului, în vederea depozi­ prevăzut ca recoltatul cartofi­
lor să înceapă pe data de 4
de toamnă, in fiecare dimi­ staţiun e. ritmului de lucru la semănat cîmpului. de la care poate lua tării. Se sirr.ţea nevoia supli­ octombrie Dar cum nimeni nu
neaţă ii poţi vedea pe cei şase Asemenea lor lucrează şi şi arături. Ei îşi aduc din plin un sfat, o povaţă bună in mentării forţelor Ia arat şi dis­ mobilizase oamenii la lucru,
mecanizatori indreptîndu-sc mecanizatorii brigăzii a 17-a, contribuţia la terminarea in- munca de organizare şi de con­ cuit. Pentru a pomi maşina în cîmp cooperator1' se puteau
spre locurile lor de muncă. La de la S.M.T. Alba l-am vă­ sămînţărilor. lucrare care sc ducere. de semănat, erau necesari oa­ număra pe degete. Am aflat
plug sau la semănat., la disc zul in aceste zile prinşi intr-o prevede să fie încheiată piuă Se mai intîmplâ însă ca toc­ meni care s-o deservească, dar
sau la tăvălugii, oriunde este întrecere frăţească, bărbăteas­ la 15 octombrie. Garanţia că mai cei cărora oamemi le-au aceştia lipseau, fapt pentru că preşedintele cooperativei,
nevoie, se face simţită prezen­ că pe ogoarele cooperatorilor angajamentul lor va fi respec­ acordat toată încrederea. în care in 2iua respectivă la Bă- tovarăşul Axente Samoîlescu,
ţa lor. Pentru ci nu există ale­ din Teiuş. Tocmai se ara o su­ tat rezidă si în faptul că pînă care oamenii şi-au pus toată ieşti nu s-a semănat. era plecat la lucru în păduj^e
gere-, deoarece toate lucrările prafaţă de 134 hectare de pe acum la aceasta unitate au nădejdea, să uite de principa­ Cine era să sc ocupe de ton­ Probabil râ nu cunoştea pla­
le stăpinesc la fel de bine. care a fost transportat trifoiul fost tnsămînfalp cu culturi de la lor misiune, aceea de a fi te aceste importante acţiuni V nul de lucru al cooperativei,
Există numai voinţa de a rea­ de săminţă. Un şir de 10 trac­ toamnă peste 250 hectare. exemplu în tot ceea ce fac, Inginerul cooperativei, loan fiindcă în programul pentru a
\