Page 22 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3969 3
P e n tru
SîdJumin^avoosf râ liber
piui tic mate popularitate din operele
Sîm hătă Radio scriito rilo r n o jiri clasici : „N e cheamă
pănunlul* tic Octavîan Goga (versuri) ;
lîl.'lâ S criitori la microfon :
Nieolae
In oraşul Deva Jiann ; 20,00 Seară de operclă : „V in ră -
precizez că aici este vorba de 7 octom brie PROGRAM UL I • 7,15 Sumarul pre lorul dc păsări* de Zeller (fragjncnle);
UNITĂŢILE SPITALICEŞTI lucrări mai mari, de durată. în tei : H 00 'Iu l inaiiWc (emisiune pentru 20.30 Noapte bună, ro nii : „F ra ţii* ;
2.1.07 Program tic melodii rom âncjti.
pionieri) ; 51.2» Mmnent poetic interpre
urma cărora spitalele respecti
ve îşi vor mări capacitatea cu Optici curioase % lat de Sandu Kăiliilcscu dc la Teatrul
..Harbu Dclavrancea'* : 8.25 l a m icro
un important număr de locuri.
fon melodia preferaţii ; 'J.25 Metronom
ÎN PREAJMA IERNII Numai la Zam, numărul patu în difuzarea presei Cinema *(j7 : 111,10 Curs de limba apaniolă (re Televiziune
luare) ; IO. -10 M utieă njoarâ m lerpre-
rilor va creşte cu aproape o
sută. DEVA - C j*icla n ii («incnulograful lată de form aţii din )(. H Germană : 15.30 Fnlbal : Romănia lt — Ungaria
11.03 Revista revistelor economice ; 12,15
— Puteţi să amintiţi şi alte P.vlrij*') ; Pioctm il de In Ve»ona (,,A l M ioriţa : 11.10 Revista literară radio ; U. — Transmisiune de la Timişoara ;
Reţeaua medico-sanitnrâ cu fel. după o revizuire prealabilă pregătiri făcute pentru iarnă ? In fiecare dimineaţă, la uni- de ce. De asemenea, distribui in*1) ; SIM KR IA : Icriţi-vi» ouinm iibiltil: l.î.50 M ctm lii populate interpretate la 17,15 Desene animate ; 17.10 l’entru co
Ui.30
Kiaxitn ;
mandolină dc Gii^aire
noaşte o solicitare continuă în a tuturor instalaţiilor de încăl lâţile de difuzare a presei d»:« torul nu-a dat az; dimineaţă H UN ED O AR A : M uigrcl >i n fa e eirj Emisiune m nxicjlă de la Moscova : 17,IU pii )i tinerelul şcolar. Film : „M eienr
IL-5*. Pe 7 nule eu 7 glntor.' Emisiune
Sainl Fiaeie ; l.cnir» în Polonia („C nn-
fiecare anotimp al anului. Dar zire (sobe, instalaţii termice — Da. La «toate unităţile oraşul Deva vin numeroşi cetă vreo 20 bucăţi din acelaşi ziar, .Urucliirul") ; Un beeiar ,de cer j Com- Memoria pam iniului romanesc : „Recul muzical-distractivă ; 13,10 Telejurnalul
pentru a asiguja o asistentă etc.) şi reparării lor, s-a trecut noastre spitaliceşti a fost revi ţeni, dornici să cumpere ziarul datat însă din 3 şi 4 octombrie, p ln ltii nm baiadorilor (,.F)ncă»a‘') ; D/:ţ- fă arheologică' ; I3.CÎ Tribuna radio ; de seară ; 13,ăl) Buletinul meteorologic ;
13.55 Fothah: Budapesta — Bucureşti.
medicală permanentă şi cu efi la aprovizionarea cu lemne de zuit inventarul moale (pături, proaspăt Ieri dimineaţă am luîndu-mi de valoarea lor alte g nilra mea („S îd c ru rg ijlu l") ; l.inm i.î- 1.1,20 fiinţă Anca Agctnolu }• M icbrlc ‘ Transmisiune în direct ; 20/1S Yeleenci-
n.i neagra (gradina ,,l laclrn'*) ; Ton'
20.00
IS.40 Ştiinţa, (elinică, fantezie :
cientă sporită asupra stării să foc. In ce priveşte asigurarea perne, cearşafuri, saltele etc ) întreprins un ir.ic ra'd, pentru reviste şi ziare proaspete. lonea (grădina „S irfrru r.g iilu l” ) ; TE,- Radingjzela tic se;i»â ; 21.05 Tealru ia rlopedia : 21.10 Concertul de închidere
nătăţii bolnavilor, in perioada cu alimente, la toate spitalele completîndu-se acolo unde a a vedea cum se d'fuzează pre Am vizitat şi alte undaţi si I.IU C : Ciociara : PETROŞANI ; Cră «liolomc serial : „O complicată ilare de al celui de al X-)ca Fesiiv.il Je m u ri
anotimpului friguros se cei lu şi sanatoriile de pe cuprinsul fost nevoie In cadrul unităţi sa. In unitatea de lingă Liceul milare. La unitatea nr. 19M, ciun în.eingcral („Rr|Mil»1icV) : l’csrnrul fericire" ilr Iun A ricjanu ; *22,15 Ro ră uşoară de la O palija (Iugoslavia) ;
manţe 5' am intiri : interpretează Ioana
Transmisiune directă ; 23,15 -Telejurna
(„7 Noiembrie") ;
din Louiliana
H
ate o seamă de măsuri, trebuie lor unde avem gospodării ane „Decebal", tovarăşul Muntea- ne-a intimpinat indignată to PENI i Sparlacut — acriile I ji I I ; Radu. ion Luiean }i Nien Stăncsru ; lul de noaple ; 25,30 închiderea emisi
făcute o serie de pregătiri Pen xe c a : spitalul din Baia de nu Gheorghe satisfăcea cu ra varăşa Biro Elza, reafirmînd V U LC A N : Monlpatnasse 1!l : I.ONEA : 22.t.'« Moment puetir. I’ rim ii n oţtri fa- unii.
Angelica ţi regele („M in e ru l” ) : Y riun i.
tru a vedea care este stadiul Criş, sanatoriile din Brad şi piditate numeroasele cereri. cele spuse de tovarăşul Mun Iul Jni Robin llnnd („7 Noiembrie” ) : Iml 13(1 ; 23.10 Unda veselă : 2,02 Me
lodiile nopţii.
acestora, am adresat citeva în Geoagiu, unele unităţi de pre — Nici astăzi n-o să-mi a- tean u : BARBAYKNI : F iii înaripatul ; C incir-
trebări tovarăşului Teodor llă- Microinterviu vederi sociale etc., s-au făcut jungâ „Drumul socialismului'* — Azi am primit 60 de ziare !ia : ORÂŞTIE : Cimaron (,,Flacăra” ) : PR O C RAM U L H : '.i.Oă Recital de lie
dâu — şeful secţiei sănătate şi pregătiri minuţioase pentru a — ne-a spus intr-o clipă de ..Drumul socialismului" din 1 {Iarba Rojic — Acriile I ji II („P a tria ” ); duri : I.adislau Konya ; 0.20 ltijir-1 e
mărgări le (oinsuinc pentru copii) : „A r -
Viaţa In
CUGfU J
cauel („M u ncita -
prevederi sociale a Sfatului asigura o completare a alimen răgaz. Mi s-au dot doar 182 octombrie intercalate printre fCic” ) : Dacii („7 Noiembrie” ) ; Sofii in g liir >i An.vlan»' dc Anlon l ’ann ; 1(1.9<» L O T O
popular regional. taţiei bolnavilor în cursul ier bucăţi, faţă ,de 250 cite solicU cele din 6 octombre. Ieri. mi (grădina ..7 Noiembrie” ) : Cavale Teatru scurt : „R i*eliia“ de Romului
nii din proviziile noastre pro
Vulpeştii : II. fă Călătorie în istoria c i
— Vă rugăm să ne vorbiţi ptii. de obicei Celelalte... cred că s-au dat intercilnte ziare de rul ParrlaiMan (grădina .«tndion .,Munci- vilizaţie! : ..Hum iiim nn) JI conlrilm ţiA La tragerea din 6 octombrie
SEBEŞ : Minunata Aogcliră *
lnre*c“ ) ;
despre măsurile luate în cadrul regiunii au fost transportate mîine-poimîine. alaltăieri şi. neobservînd. am („Sebeşul” ) : ImJrăjţnMiţii din Marnna : Im la făurirea cu lturii rnm .înrtli mo. 1907, s-au extras următoarele
reţelei nicdico-sanilare in legumele şi fructele necesare Toate măsurile şi pregătirile — Cum adică ? — am între vindut eîleva, primind obser Fidelitate („P rngickul” ) : A PO f.D U I. ileroe'* ; 13,00 Allmm folcloric ; lâ .l/i l’e
poleca tir la «fină — cinleee ciobâncjti
preajma sezonului rece. conservării în cantităţi îndestu care s-au făcut în unităţile spi bai nedumeriţi. vaţii — pe bună dreptate — DE SUS : M oj C erilii : A LB A IU L IA î *i jocuri : 15,30 M itu ri ji legende I e- numere :
lătoare taliceşti au fost canalizate spre — In unele zile se întîmplă din partea cumpărătorilor... Cei 7 din Teba (.,23 August” ) ; Căută
ecmla rîroarci ; 10.30 Ptogram snsfimit
— Pregătirile noastre pentru asigurarea unor mese consis torii dc aur din Arbamas („V ic to ria ") : ■de s n jijlii Roaana Matei, Jolmny Dn- 74, 69, 73, 1, 24. 41,
iarnă au început încă din luna — In cc stadiu se află aceste un fenomen pe caro nu-1 înţe nr Ne reîntoarcem Ja unitatea TFIU Ş : D iplom atul gol („V ictoria'*) : colii si orchestrele Bebe Prisada ii 39. 71, 37, 38, 76, 43.
aflată
120,
vizavi
Z L A T N A : Un m artor în oraţ : Nimeni
de
august şi au fost intensificate pregătiri ? tente şi a căldurii pe leg Azi, 0 octombrie, de pildă, O.N.T. Un client cere cu in nu voia «a moară ; H AŢEG : Gnlgo.la : Ma.s Gregcr : |S,25 Concertul nr. 21 în
Do m ajor pentru pian }i orchestră dc
în luna septembrie Ele au cu — Pot să spun că ele au fost timp de iarnă, aceasta dncind mi s-au adus 50 ziare „Drumul sistenţă ziarul regional, proas BRAD s Denunţătorul : IL IA : Un lîlm M orari, (olist Dinu L ip a lli : 10.10 Ta- Fond de premii ; 612 545 lei.
rn n fală iermerâtoarc.
prins două aspecte mai impor încheiate, cu excepţia unor lu implicit la acordarea unei a socialismului" din 1 octombrie, păt. t
pe cînd duminică, 1 octombrie,
crări de amenajare şi extinde
tante : asigurarea unităţilor re care continuă la spitalele sistenţe medicale cit mai efi nu aveam suficiente In ziua — Nu mai avem — îi răs
noastre cu căldură şi aprovizio din Brad. Zam, 11 ia. Alba Iu- ciente. de 5 octombrie am primit un punde prompt gestionara Das
narea cu alimente pentru în lia, Petroşani, Lupeni şi la sa IVIicrointerviu consemnai de însemnat număr de exempla călii Maria.
— Se poate ?! — insistă clien
treaga perioadă de iarnă.' Ast natoriul din Geoagiu Vreau să Glf. I. NEGREA re «Drumul socialismului" din
ziua de 3 octombrie. Nu ştiu tul. K doar 8 şi 40 de minute I
— Cîte ziare de azi a(i pri PU B L I C IT A TE
mit? — ne interesăm la ges
tionară.
Numai 120. Alteori, m«
SENS INTERZIS ! se dau şi cîte 160. .
— Şi din cele vechi ?
— Nu. că le refuz, de mine
au teamă (! ?).
Ajungem şi la unitatea nr. CRUPUL ŞCOLAR ENERGETIC DEVA
105, în jurul orei 9. Tovarăşa
Nieula Margareta ne infor
De ţinut minte că... mează că mai are 125 de ziare auunţă că între data de 9— 12 octombrie 1967 se mai (inc o sesiune de admitere
„Drumul socialismului". Aceas la Şcoala tehnica de maiştri curs de zi.
.. oprirea vehiculelor este interzisă la mai puţin de 50 de ta, în timp ce la unitatea nr. Informaţii suplimentare se primesc de la secretariatul şcolii, cu sediul în
metri faţă de indicatorul cu această restricţie, la intersecţiile 120 nu se mai găseau (!).
şoselelor cu calea ferată, deasupra podurilor şi sub ele. la Astfel de anomali» în difu strada Minerului nr. 2.
curbele unde vizibilitatea esle redusă, în pasajele de trecere zarea presei stîrnesc nemulţu
a pietonilor, în tocul cu sens giratoriu, in dreptul altui ve mirea cetăţenilor, mai cu sea
hicul staţionat pe drumul public şi oriunde oprirea poate îm mă că e vorba de unităţile din
piedica bunul mers al circulaţiei. plin centrul oraşului. Ce să
zicem atunci de altele, mai pe I. C. I. M. B. - ŞANTIER Nr 2 CUGIR
Şi la sate riferice ? Interesant că aspec
tele redate nu sînt văzute de
tovarăşii competenţi din sec
Zilele acestea, o maşină a Di miliţie de pe autovehiculul res ţia de difuzare a presei de la vinde la unităţile socialiste pe bază de comandă imediat:
recţiei regionale a miliţiei, pe pectiv popularizează normele Oficiul P.T.TR. Deva. deşi se • — diverse materiale ;
cate se află instalată o staţie privind circulaţia pe drumurile desfăşoară sub ochii lor. Adu — piese;
de amplificare, poate fi întîlni- publice. Ce-ar fi dacă s-ar a se la cunoştinţa tovarăşului — scule;
lâ prin oraşele Alba Iulia. bate şi pe la sate ? Şi nu nu Biscani Toan, el a exclamat, — material de calc,
Sebeş, Orâştie... Lucrătorul de mai o maşină, ci mai multe. foarte contrariat: „Imposibil !". etc., noi şi folosite în bună stare din depozitele Cugir şi Alba Iulia.
Şi totuşi, scurtul raid a dove Unitafilc se pot adresa direct la Şantierul nr. 2 Cugir serviciul aprovizio*
Pe stînga ? dit adevărata faţă a lucruri nare, telefon 69. ‘
lor. De aceea, considerăm ne
cesar să' se pună capăt, o dată
4f>-Lfd-205. Acesta-i indicati gea circulaţiei prevede altcum pentru totdeauna, neregulilor
vul unei motociclete cu ataş în difuzarea prese». Două lu
cate mergea fără nici o grijă va. Pentru infractori prevede cruri se cer a fi chrificate de
.pe partea stingă a şoselei Le şi amenzi. Să li se aplicei urqenlă : 1) De ce există ne U Z IN A M E tA IV IC Ă C U G IR
potrivire între cerinţele publi
La intersecţie... cului si satisfacerea lor? 2) Prin
ce miracol se pun în vînzare
ziare din I octombrie, inter R E G IU N E A H U N E D O A R A
depăşirea se face pe dreap ta 31-Bv-2.289 care, în dreptul calate printre cele din 6 oc
ta. cînd cel (lip faţă semnali localităţii Sîntandrei, a virat tombrie? De unde plusurile şi
zează intenţia de a schimba di la stînga. L-a urmat atît de de ce apar minusurile ? Oferă spre vînzare fără repartiţie, pe baza de comandă fermă, unităţilor so*
recţia de mers la stînga. Acest .conştiincios" îneît a distrus a Sînt întrebări la care Direc
luciu l-a uitat şoferul de pe ripa dreaptă a turismului. Ce ţia regională P.T.TR. va tre cialiste, următoarele materiale disponibile:
autoturismul l-Hd-1.101. Se ţi-e şi cu graba asta 1 bui să răspundă prompt şi
grăbea şi mergea tare. Şi uite Rubrică redactată de fără echivoc.
11 aşa s-a luat după autobasculan AUREL DAVID E BERGIIIANU
— bare trase ; — sîrmă zincată ;
— bandă laminată la rece ; — electrozi de cărbuni;
— profile mijlocii ;
(Urmare din pag. 1) de partid şi ai organizaţiilor de latura cea mai importantă şl cilor. In ultimul timp a scăzut ducâ maximum de contribuţie — oţel rapid ;
bază din întreprinderi, institu anume munca de la om la om, şl preocuparea organizaţiilor îndeplinirii sarcinilor de pro — laminate de cupru;
ţii şi unităţi agricole Aici s-au convorbirile pe locul de pro sindicale pentru îndrumarea şi ducţie şi de educaţie. Tot ce — laminate de aluminiu ; — oţel carbon scule, oţel a-
te fi evidenţiată experienţa şi conducerea activităţii pe care se organizează in această di
rezultatele ce se menţin de mai dezbătut probleme referitoare ducţie. informarea operativă a acestea trebuie să o desfăşoa recţie va Irebui să aibă un scop^ — laminate de alamă ; Hat scule, sirmă bobinat;
mulţi ani încoace la gazetele la conţinutul, modul de orga oamenilor muncii asupra docu re. Timp îndelungat la clubu precis, nimic să nu fie inutil. ‘— bumbac, pietre de poli
nizare şi desfăşurare a muncii
de perele de la I.C.S. Hunedoa politice dg masă. la măsurile ce mentelor de partid şi de stat. rile din Lonea. Cugir. Teliuc, Prin mijloacele şi formele — sîrmă de sudură ;
ra Pe lingă faptul că ediţiile a- se impun pentru creşterea efi Sînt. de asemenea, şi nu puţi la sălile de cultură ale şantie muncii politice şi culturale de — sirmă de oţel arc : zor, vopsele.
cesloro apar cti regularitate şi cacităţii sale. ne la număr, organizaţii dc relor de construcţii şi ale uni masă va trebui să combatem
că sînt deosebit de atractive partid care nu mai folosesc tăţilor agricole nu s-au orga fenomenele negative ce se ma
sub aspect grafic, articolele pu Pornind de la considerentul metoda care s-a dovedit efi nizat activităţi interesante şi nifestă in procesul muncii şi Informaţii suplimentare sc pot zilnic de Ia serviciul aprovizionării,
blicate, îndeosebi epigramele, că munca cultural-educativâ cientă — repartizarea de sar atractive pentru diferitele ca în afara ei
loiletoanele, „telegramele'' şi desfăşurată în cluburi, săli de cini concrete membrilor de tegorii de oameni ai muncii O unde se pot consulta şi listele detaliate cu materialele disponibile.
notele critice însoţite de cari cultură, biblioteci, poate şi tre partid pe această linie In alte Este cunoscut faptul câ In I
caturi, abordează teme legate buie să aducă o contribuţie va cazuri s-au alcătuit colective seamă de deficienţe caracteri practica de pînâ acum. în di
zează şi activitatea brigăzilor
de munca şi viaţa oamenilor de loroasă la ridicarea nivelului iTsti înse de comunişti, la nive artistice de agitaţie, ale căror ferite întreprinderi Şi institu
pe şantiere, tratează la obiect activităţii de producţie, la creş lul comitetelor de partid sau al programe nu militează sufici ţii s-a manifestat şi se mani
diferite aspecte negative şi, ceea terea conştiinţei socialiste a birourilor organizaţiilor de ba ent de activ şi operativ pentru festă atitudine de rutină, con
ce merită subliniat, urmă maselor, comitetele raionale şi ză pentru studierea anumitor mobilizarea colectivelor pe ca servatorism şi lipsă de iniţia I
tivă Munca noastră va trebui
re le reprezintă la îndeplinirea îndreptată mult înspre aseme ÎNTREPRINDEREA d e MECANIZARE Şl ■
exemplară a obiectivelor ce le nea manifestări, pentru com
stau in faţă Insuficient se baterea lor, pentru promova I
preocupă unele organizaţii de rea noului, a spiritului inova ■
partid de educarea tinerilor, de tor, a progresului neîncetat îo TRANSPORTURI FORESTIERE SEBEŞ |
Activitatea politică şi cul- formarea profilului moral a) toate compartimentele In o Execută pe bază de comandă fermă unităţilor socialiste şi pentru sectorul ■
antrenarea lor la muncă,
de
biectivul activităţii de viitor va
acestora
pe scară iargâ a metodelor şi
La unii activişti din aparatul trebui să avem popularizarea particular, pe buza dc virament şi plată în numerar, alezâri blocuri motor in !!
■
comitetelor raionale şi orăşe procedeelor noi de muncă, a tre cotele 45—325 mm.
neşti dc partid, de la organi experienţei poz.itive acumulate
zaţiile sindicale şi comitetele în procesul de producere a bu Comenzile se adresează direct conducerii întreprinderii cu sediul în Sebeş. ■
tural-educativă de masl maţi să se ocupe cu răspunde ' încetat sarcini mari şi comple
pentru cultură şi artă — che
nurilor -materiale.
In faţa noastră se ridică ne
re de această muncă — se ma
oboseală,
o aşa-zisâ
nifestă
lipsă de receptivitate, de voin xe. în rezolvarea cărora mun I
cii de masă a partidului îi re
ţă şi iniţiativă. In fond, în ori vine un rol hotnrîtor. De aici ■
ce compartiment de activitate şi răspunderea pe care trebuie ÎNTREPRINDEREA RAIONALA DE INDUSTRIE \
se cere pregătire, pasiune, pre să o dovedim faţă de tot ceea
ocupare neobosită pentru a îm ■
resc continuu modul în care orăşeneşti de partid au cerut aspecte ale procesului de pro bunătăţi munca, pentru a ob ce organizăm. Convorbirea,
sînt rezolvate neajunsurile organizaţiilor (le sindicat şi ducţie, ale organizării ştiinţifi ţine succese cit mai mari. Cu simpoz.ionu), agitaţia vizuală, L O C A L A O R Â Ş T I E I
semnalate Aprecieri pozitive U.T.C. să pună un mai marc ce a producţiei şi a muncii atît mai mult aş spune — şi nu programul brigăzii artistice de a
pot fi adresate şi gazetelor de accent pe susţinerea unor ast Rezultatele acestor studii nu dinlr-un considerent de ordin agitaţie, schimbul de experien V
perete de la Fabrica chimică din fel de acţiuni care să vină în au constituit însă, în toate ca subiectiv — în domeniul mun ţă ş.a.m (I. îşi vor atinge scopul ANGAJEAZA DE URGENŢA;
Orâştie, U.M. Cugir, E.M. Bar sprijinul îndeplinirii prevede zurile. punctul de pornire pen cii politice şi culturale de ma numai dară le organizăm cu I
răspundere şi seriozitate, nu
za şa. rilor planului, al organizării tru întreprinderea de acţiuni să trebuie să dovedim iniţiati mai dacă ic subordonăm unor — 15 turnători fonnori ; I
In multe întreprinderi cum ştiinţifice a producţiei şi a concrete, care să conducă la vă. luptă, şi muncă neobosită scopuri bine definite. — 25 muncitori necalificaţi pentru turnătorie;
sînt C.S Hunedoara, E.M. Lu- muncii. La cluburile din Hune materializarea măsurilor pro pentru traducerea în viaţă a . — 50 muncitori necalificaţi pentru materiale de construcţii;
pepi, U.V. Călan, E.M, Deva, doara, Ghelar, Gurabarza. A- puse de către aceste colective. hofărîrilor şi directivelor parti S-ar putea ca unii organiza — 5 macaragii calificaţi; î
să
„30 Decembrie" Cugir, Fabrica ninoasa ş a au avut loc simpo La multe întreprinderi mun dului şi guvernului. Activiştii tori de asemenea acţiuni etc., — 5 tinichigii. ■
dea dovadă de stîngăcii
de produse silico-aluminoase zioane, concursuri „Cine ştie ca politică este insuficient su care lucrează în acest domeniu Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul întreprinderii, telefon 189 I
urmate de eşecuri. Or,
poate
din Alba Iulia, U.C.M. Zlatna meserie, cişligă", expuneri şi bordonată sarcinilor economi au o obligaţie in plus; ei tre lipsa de experienţă sau de cu 190 Orăştle.
şi altele folosesc cu eficienţă şi alte manifestări pe teme cum ce In întreprinderi cum sînt : buie să studieze organizat şi noaştere îngustează aria unor R
alte forme Şi mijloace ale mun sînt : „Necesitatea organizării Uz.ma R.M.R Simeria, abalo- în profunzime toate documen asemenea rom. îettâri, Pentru
cii politice de masă. De pildă, superioare a producţiei", „Sar rul din Haţeg, S.M.T. Alba Iu tele de partid şi de stat, să a- orientare, s»-ţ * do propagan
prin intermediul staţiilor de cinile şefilor de brigăzi şi echi lia, Atelierele centrale Gura julc la organizarea de acţiuni dă a Comîieti.hi* regional de
radioficare şi radioamplificare pe în buna organizare a locului barza. E.M Ccrlej şi în multe eficienle pentru, cunoaşterea, partid a editat si difuzat un ÎNTREPRINDEREA DE COLECTARE Şl !
se l/ansmit materiale care în de muncă", „Folosirea fondului altele, agitaţia vizuală conti însuşirea şi înţelegerea corectă număr de materiale, a organi
făţişează aspecte din activita de timp — condiţie a realizării nuă să (ic necoiespun/.âtoaie. de câlre masele de oameni ai zat unele discuţii in coloanele
tea de producţie, se populari ritmice a planului de produc Sînt afişate încă multe mate muncii n conţinutului şj sensu ziarului „Drumul socialismu |
zează rezultatele în întrecerea ţie" etc. riale cu caracter general, ne lui oricăror hotârîri şi directi lui". Ar fi necesar ca acestea INDUSTRIALIZARE A LAPTELUI SIMERIA j
socialistă şi metodele fruntaşi Se constată insă oâ munca legate de sarcinile concrete ale ve. Altfel nu se poate sconta pe să f»e studiate şi folosite în
lor, se ia poziţie faţă de lipsuri politică şi cultural-educativâ întreprinderilor La gazetele rezultatele dorite munca de viilor.
De asemenea, agitalia vizuală de masă nu are peste tot un ,de perete din unele secţii ale Aceasţa ar impune — după a
-graficele, panourile, foto-expo- caracter permanent şi organi U.V Călan, din întreprinderile părerea mea — o analiză mul Cu preţul oricăror eforturi, ANGAJEAZA DE URGENŢA: I
zjţjile, lozincile — bineînţeles zat. că în multe locuri ea se forestiere, şantierele de con tilaterală din partea comitete va trebui să îmbunătăţim sub — şef serviciu mecanic şef şi investiţii; J
dacă este condusă cu răspunde desfăşoară numai atunci cînd strucţii, S.M.T. şi I A S. apar lor raionale şi orăşeneşti dc stanţial munca politică şi cul — şef secţie F.P.L. Petroşani; ■
re, consliluie un important se prijnese indicaţii' de la orga încă articole scrise la modul partid a activităţii politice şi tural-educativâ de masă Ea — şef serviciu contractări şi achiziţii;
mijloc de influenţare în bine a nele superioare de partid. E- general, nelegate de munca şi culturnl-cducativc de masă — constituie un mijloc eficient de — şef serviciu C.T.C. laborator ;
problemelor de producţie, de xistâ organizaţii de partid, ca preocupările oamenilor, de re inclusiv a cadrelor care lucrea rezolvare a sarcinilor majore
cunoaştere^ sarcinilor de plan. cele de la E.M. Teliuc, S.M.T. zultatele pe care le obţin, de ză aici — şi luarea unor mă ce ne stau în fală. Depinde' — biolog;
a angajamentelor şi a modului Orâştie. I A S, Mintia, abatorul neajunsurile şi manifestările suri dictate de concluziile ce însă cum o organizăm şi con — revizor contabil;
cum ele sînt îndeplinite. din Haţeg şi mai ales din în negative ce se mai ivesc. Cîl se desprind ducem, de răspunderea ce o Condiţii, studii şi stagiu conform anexei IV din H.C.M. 1053/t960.
manifestăm (aţă'de ea O ex
In cadrul acţiunilor organi treprinderile forestiere şi de pe priveşte convorbirile pe locul Documentele Congresului al perienţă am acumulat, un şir — mecanic auto categoria VI—V III; -
zate pe linia muncii politice de şantierele de construcţii, rare de muncă. înti-o serie de uni IX-lea al P.C.R. şi alte docu de succese s-au şi obţinut Să — sudor autogen — electric;
masă se înscriu şi consfătuirile reduc această activitate, a- tăţi acestea au loc încă spora mente apărule ulterior, au sub privim totul de la un nivel la — electrician întreţinere categoria VII—VIII.
dic iar în 'inele întreprinderi
cu caracter de schimb de expe v proapc* în excluşi vi laic, la u nu se^organizează de loc. liniat cu putere obligaţia ce o care am ajuns, dar la care nu Condiţii: şcoala profesională sau calificare Ia locul de muncă. f
rienţă de la Hunedoara, Petro nele adunări, consfătuiri sau Multe deficienţe se menţin au organizaţiile de partid de putem râmîne. Viaţa, practica — însoţitor transporturi (nianipulanţi), fără calificare. i
şani, Brad etc., la care au par expuneri şi acestea organizate încă in activitatea cluburilor, a îmbunătăţi neîncetat munca ne impune să-l depăşim, să pâ
ticipat secretari ai comitetelor destul de superficial, neglijînd caselor de cultură şi bibliote ideologică astfel '-a ea să-şi a- şim pe trepte superioare.