Page 23 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 23
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3969
DEZBATERI DE Convorbire Gh. Cioara -
nia, Gheorghe Cioară, cu ca
re a avut o convorbire cor
POLITICA GENERALĂ P. Nenni dială. Au fost de* faţă Ton
Radu, însărcinat cu afaceri ad-
ROMA 6. —* Corespondentul interim al României în capi
NEW YORK 6 (Agerpres). me". La rîndîul său, şeful de rea nucleară, a continuat el, Agerpres, N. Puicea, transmi tala Italiei, şi Ion Berechet,
In şedinţa de joi dupâ-amia- legaţiei IndieS, ministrul apă nu poate fi înfăptuită prin te: Vicepreşedintele Consiliu şeful reprezentanţei comercia
zâ a Adunării Generale a rării, Sardar Swaran Singh, menţinerea unor drepturi, pri lui de Miniştri al Italiei, Pie- le a ţării noastre la Roma.
O.N.U., primul a luat cuvîn- a adus un salut României, vilegii şi opţiuni cu caracter Iro Nenni, I-a primit vineri pe Vineri dupâ-amiază, min's-
tul ministrul afacerilor exter „ţara care este cunoscută ca exclusivist de către anumite ministrul comerţului exterior trul Gheorghe Cioară a pără
ne al R.S.S. Bieloruse, A. E. o deschizătoare de drumuri şi ţări puternice, care posedă a al Republicii Socialiste Româ sit Roma, plecînd spre ţară.
Gurinovici. Condamnînd agre constructoare de punţi în Eu ceste arme în timp ce urmea
siunea S.U.A. împotriva po ropa". Şi cea-lalţi conducători ză să se ia măsuri pentru în
porului vietnamez, el a ară de delegaţii, care au luat cu grădirea libertăţii de mişcare
tat că paralel cu escaladarea vîntul în şedinţă, Birane Ma- a ţârilor care nu posedă ar Semnarea Protocolului privind
acţiunilor militare, în poziţia madou Wane; ministrul afa ma respectivă, de aceea India
Statelor Unite se remarcă o cerilor externe şi al planului a subliniat în repetate rînduri
dezescaladare a căutărilor u al Mauritaniei, şi Giorgio Borg că pentru a fi acceptabil, pen schimbul de mărfuri şi plăti
nei 1 reglementări politice a Olivier, primul ministru al tru a fi trainic orice instru
problemei vietnameze. Guver Maltei, s-au asociat felicitări ment internaţional menit să
nul R. D. Vietnam, a adăugat lor adresate României şi noului abordeze această problemă tre între România şi Mongolia
vorbitorul, a indicat calea spre preşedinte, urînd succes aces buie să asi/rure că atit pu
reglementare cerind încetarea tuia în activitatea de răspun terile nucleare, cît şi cele ne R. S. CEHOSLOVACA. — Vedere a staţiei de distilare a
definitivă şi necondiţionată a dere care ii revine. nucleare, acceptă obligaţii în rafinăriei Slovnaft, staţie recent intrată în funcţiune. ULAN BATOR 6 (Agerpres). Mongolia va livra: piei cru
bombardamentelor şi a altor In intervenţiile lor, toţi vor legătură cu neproliferarea. O- La 6 octombrie, într-o at de, păr de animale, articole
acte agresive. In continuare bitorii au abordat problema bligaţîîle reciproce sînt com 0 declaraţie mosferă prietenească a fost din blană şl piele şi alte măr
ministrul de externe bielorus conflictului tragic din Viet plementare, fiind două feţe ale semnat la Ulan Bator Proto furi.
s-a referit la problema dezar nam, subliniind că o soluţie aceleiaşi probleme". Un ase a M.A.E. colul privind schimbul de Din partea română, protoco
mării, situaţia din Europa şi poate fi găsită doar la masa menea proces trebuie însoţit Cuvîntarea lui W. Gomulka mărfuri şi plăţile pe anul 1968 lul a fost semnat de Valentin
a cerut restabilirea drepturi tratativelor şi nu pe cîmpul de de „proliferarea tehnologiei al R.D. Germane între Republica Socialistă Steriopol, adjunct al ministru
lor legitime ale R. P. Chineze luptă. nucleare în scopuri paşnice", România şi Republica Popu lui comerţului exterior, iar
la O.N.U. Ultima parte a cu- Situaţia din Orientul Apro pentru ca toate tarile să be BERLIN 6 (Agerpres). — lară Mongolă. din partea mongolă de Der-
vîntârii sale a fost consacrată piat a fost de asemenea, a- neficieze de pe urma cuceri declaraţie a Ministerului Afa la Plenara C.C. al P.M.U.P. Potrivit protocolului, volu davb, adjunct al ministrului
Agenţia ADN transmite o
problemelor economice ale ţâ nalîzatâ în special in lumina rilor ştiinţei şi tehnicii în a mul schimburilor de mărfuri comerţului exterior.
rilor în curs de dezvoltare. A paşilor imediaţi care trebuie cest domeniu. cerilor Externe a) R D Ger pe anul 1968 va cunoaşte o La semnare au fost prezenţi:
ceste probleme au fost aborda Intreprinşi. Confcliţia oricărei ★ mane in legătură <~u situaţia VARŞOVIA 6 (Agerpres). Problemele ridicate la actu creştere însemnată în compa D. Dorjgotov, ministrul co
te şi în cuvîntarea rostită de reglementări estie retragerea Vineri, preşed'ntele Adună politică creată în Berlinul oc In cuvîntarea rostită la Ple ala plenară, a spus Wladyslaw raţie cu anul 1967. merţului exterior al R. P.
conducătorul delegaţiei Mala- trupelor izraelie;*? din terito rii Generale. Cornelîu Mănes- cidental după demisia prima nara C.C. al P.M.U P. în legă Gomulka trebuie examinate în România va livra: mobilă Mongole: Petre Niţâ, amba
veziei, ministrul muncii V. riile ocupate, a declarat mi cu, s-a întîlnit la sediul Na rului şi senatului vest-berli- tură cu sarcinile agriculturii legătură cu sarcina lichidării şi alte produse ale industriei sadorul Republicii Socialiste
Manickauasagam. El a subli nistrul de exterroe al Mauri ţiunilor Unite cu ministrul a nez. Declaraţia subliniază că, poloneze. Wladyslaw Gomulka complete a importului de ce lemnului, diverse produse chi
niat necesitatea unor preţuri taniei. Vorbitorii au reliefat, facerilor externe al R. P. Un „în interesul păcii şt securită s-a ocupat pe larg de folosirea reale, atit de împovărător pen mice şi din mase plastice, bu România, precum şi membrii
echitabile şi stabile la materi totodată, rolul pe care îl pot gare, Janos Peter. Cei doi in ţii europene,* R. D. Germană, deplină a rezervelor existente tru economia noastră. Avem nuri de larg consum şi alte delegaţiilor guvernamentale
ile prime, menţionînd că deşi juca Naţiunile Unite în ve terlocutori au abordat într-un conştientă de răspunderile sa în agricultură pentru a spori posibilităţi reale pentru aceas mărfuri. română şî mongolă.
Malayezia şi-a sporit din 1960 derea însănătoşirii, climatului spirit cordial, tovărăşesc, pro le şi in conformitate cu drep cît mai rapid producţia de ce ta. Nu este, de asemenea, rea
pinâ în 1966 cu 26 la sută ex în Orientul Apropiat. bleme privind lucrările actua turile ş i. îndatoririle sale, se reale. El a relevat rezervele lă, fără rezolvarea problemei
portul de cauciuc, în 1966 a Problemei neprofiferărli ar lei sesiuni şi probleme ale dez pronunţă pentru o dezvoltare deosebit de mari existente în furajelor, cererea privind dez
obţinut sume inferioare, pre melor nucleare i-a fost rezer voltării continue a relaţiilor democratică a Berlinului oc voievodatele Lublin, Varşovia, voltarea continuă a şeptelului
ţurile mondiale scâzînd în a vat un loc amplu, în special bilaterale dintre cele două cidental şi pentru normaliza Beloslock. unde în prezent re de porci. Fără soluţionare® a Aniversarea proclamării R.D. Germane
ceastă perioadă cu 08 la sută. în Intervenţia delegaţiei In ţări. rea t^elaţiilor dintre R. D. colta de cereale este cea mai cestei probleme agricultura va
In şedinţa de jo; după-amin- diei. „Neproliferarea ca şi toa La prînz. preşedintele Adu Germană şi BerPnul occiden scăzută şi a subliniat necesi fi şi pe viitor o verigă slabă a
zâ a mai luat cuvîntul repre te celelalte măsuri de dezar nării Generale a participat la tal". Ministerul Afacerilor Ex tatea îmbunătăţirii muncii or economiei noastre naţionale :
domeniu, noi ca şi în trecut nu Adunarea festivă de la Berlin
zentantul Guyanei. mare trebuie să fie examinată un dejun oferit în cinstea sa terne al R. D. Germane, se a- ganelor de partid şi de stat în cu tot marele progres în acest
Deschizând lista vorbitorilor şl rezolvată în contextul* se <je reprezentantul permanent ratâ în declaraţie, protestea conducerea agriculturii, im
din şedinţa de vineri dimi curităţii pentru toţi", a eviden la O.N.U, al Olandei, I. G. de ză energic împotriva ameste portanţa îmbunătăţirii îndru am reuşit să acoperim necesi
mării agrotehnice, prin mal
tăţile noastre, iar posibilităţi
neaţa a Adunării Generale, ţiat Swaran Singh. „Dezarma Beus. cului politic şi economic al buna repartizare şi folosire a de producţie există şi nu ^ ne BERLIN 6 (Agerpres). al P.S.U.G., preşedintele Con
ministrul afacerilor externe al guvernului vest-german în tre specialiştilor din agricultură. La 6 octombrie, la Berlin a siliului de Stat, şi alţi condu
Libanului, Georges Hakim, a burile Interne ale Berlinului putem împăca cu faptul ca ele avut loc o adunare solemnă a cători de partid şi de stat ai
salutat alegerea noului pre occidental. Declaraţia subli Vorbitorul a acordat o aten să nu fie folosite. Sîntem pro Comitetului Central al P.S U.G. R. D. Germane, reprezentanţi
şedinte ca o recunoaştere a niază în încheiere că viitorul ţie deosebită folosirii cît mai fund convinşi că drumul pe Consiliului de Stat, Consiliului ai organizaţiilor obşteşti, de
meritelor politicii externe ro In Comifeful nr. 3 Berlinului occidental „rezidă complete a fondului funciar care mergem, măsurile pe care de Miniştri şi Consiliului Na putaţi.
mâne, subliniind totodată că în relaţii paşnice, normale, cu existent. îndeosebi prin mai ţional al Frontului Naţional al Raportul la adunare a fost
„România şi Libanul sînt do cele două state germane, in buna utilizare a pâmînturilor le luăm sînt mijloace pentru Germaniei Democrate, consa prezentat de Willi Stoph, mem
uă ţâri care au multe în co primul rind cu R. D. Germa unor gospodării ţărăneşti lip transformarea socialistă a sa crată celei de-a 18-a aniver bru al Biroului Politic a] C.C.
mun, în istoria şi cultura lor.r nă". site de urmaşi şi slab lucrate. tului. . sări a R.D. Germane. La adu al P.S.U.G., preşedintele Con
In ataşamentul faţă de O.N.U. Cuvîntul delegatei nare au luat parte Walter Ul- siliului de Miniştri al R. D.
şl faţă de cauza păcii în lu bricht, prim-secretar al C.C. Germane.
României In legătură cu reglementarea situaţiei din Orientul Apropiat
Conferinţa Partidu'ui laburist
Recomandările special Agerpres, Romulus Că- cument important, care se bu
NEW YORK 6. — Trimisul
drepturilor omului, este un do
plescu, transmite: Luînd cu cură în linii generale de ade $• Viikinanovicî despre
Comitetului vîntul în cadrul Comitetului ziunea delegaţiei române. căile de rezolvare a crizei şi-a încheiat lucrările
nr. 3 (pentru problemele so
In dorinţa de a aduce une
ciale. umanitare şi culturale) le îmbunătăţiri textului pre
Wilson
nu
Deşi guvernul
SCARBOROUGH 6 (Ager
general al Adnnării Generale a O.N.U., zentat, ă continuat vorbitoa BELGRAD 6 (Agerpres). existenţa Izraelului". iar de propiat, rezolvarea lor necesi pres). — este obligat să ţină seamă de
care dezbate în prezent pro
rea, şi pentru ca acesta să re
iectul de declaraţie cu privi flecte întru totul stadiul ac Intr-un articol consacrat căi cealaltă să se pună capăt „ex tă un timp mai îndelungat. In Dezbaterile de Ia Scarbo- o serie de rezoluţii adoptate
In
pansionismului izraelian”.
NEW YORK 6 (Agerpres). re la eliminarea discriminării tual al evoluţiei femeii în lor de rezolvare a crizei din O ceea ce priveşte Ierusalimul, primul stadiu, potrivit părerii rough ale Conferinţei anuale la Scarborough şl care sînt in
Comitetul general a reco faţă de femei, delegata Repu viaţa socială într-o serie de rientul Apropiat, publicat în autorul articolului consideră că sale, ar trebui urmărite obiec a Partidului laburist s-au în dezacord cu polttlca conduce
mandat Adunării Generale a blici Socialiste România, Mă ţări, printre care şi România, revista „Medjunarodna Politi- în prezent este necesară asigu tivele de mai jos : asigurarea cheiat vineri prîntr-un apel rii laburiste, el nu-şi ascunde,
O.N.U. înscrierea pe ordinea de ria Groza, vicepreşedintă a delegaţia română este de pă ka\ Svetozar Vukmanovici, rarea libertăţii tuturor religi unor garanţii din partea Naţi adoptat de majoritatea parti totuşi neliniştea în legătură cu
zi a celei de-a XXII-a sesiuni Marii Adunări Naţionale, a rere ca în preambulul la pro membru a) Prezidiului C.C al ilor şi desfăşurării nestinghe unilor Unite pentru securitatea cipanţilor. Guvernul lui Ha- faptul că numeroşi delegaţi Ia
a problemei : „Dizolvarea Co subliniat că acest document iectul de declaraţie să se in Uniunii Comuniştilor din Iugo rite a ceremoniilor religioase. tuturor ţărilor din această re rold Wilson este chemat să în Conferinţă care au criticat po
misiei Naţiunilor Unite pentru reflectă preocuparea crescîn- troducă un nou paragraf care slavia, relevă necesitatea exis In încheierea articolului, giune. retragerea trupelor iz treprindă acţiuni eficiente îm litica guvernului ocupă locuri
unificarea şi refacerea Coreei". dă atit a Naţiunilor Unite, cît să sublinieze însemnata con tenţei unor garanţii pentru in Svetozar Vukmanovici arată raeliene şi libertatea de navi potriva diserim'nării rasiale. pe băncile rezervate majorită
Dezbaterea acestei probleme a şi a organismelor şi instituţi tribuţie a femeilor în activita tegritatea frontierelor tuturor că, dată fiind complexitatea gaţie prin golful Akaba a na In rezoluţia adoptată pe mar ţii laburiste din Camera Co
fost propusă de Cambodgia, statelor din această regiune, re problemelor din Orientul A- ginea acestei probleme se ex-' munelor.
Congo (Brazzaville) şi Yemen, ilor specializate ale organiza tea socială, * economică, poli tragerii trupelor izraeliene pe velor Izraeliene. primă „îngrijorarea delegaţi
care au subliniat că menţine ţiei, pentru progresul femeii. tică şi culturală a ţârii lor, poziţiile dinaintea izbucnirii lor faţă de amploarea discri
rea Comisiei contravine sco Participarea femeilor, în con precum şi rolul lor în famihe. conflictului arabo-izraelian, Interviul minărilor rasiale la angajarea
purilor şi principiilor Cariei diţiile unei egalităţi depline De asemenea, declaraţia tre precum şi luării de măsuri ca la lucru, la închirierea locu
O N.U. re să dea posibilitate refugiaţi inţelor, în asigurările sociale
Totodată, Comitetul general cu bărbaţii, la viaţa obştească buie să accentueze în mod lor arabi să se întoarcă la case preşedintelui Burghiba şi în alte sfere". Pentru a pu Martin Bormann
a recomandat — la propunerea nu este numai un factor al deosebit problema educării şi le lor. Autorul articolului cali ne capăt acestor practici, de
fică drept extremist punctul de
Bulgariei — înscrierea pe ordi progresului social, ci contri instruirii, femeii pentru ca ea vedere potrivit căruia Izraelul legaţii au subliniat necesita
nea de zi a actualei sesiuni a buie în acelaşi timp, la dez să poată participa cu compe „este o creaţie a imperialismu HAMBURG 6 (Agerpres). nunţat pentru recunoaşterea tea elaborării de către guvern tră ie şte - afir
problemei : „Cu privire la în lui şi capitalismului" şi îşi ex Intr-un Interviu acordat re Izraelului, pe baza frontierelor a unei legislaţii care să pună
deplinirea de către organizaţi voltarea însăşi o personalită tenţă la dezvoltarea ţârii sale primă, totodată, părerea că vistei vest-germane „Der stabilite în 1947 de O.N.U.
ile specializate ale O.N.U. şi or ţii femeii. şi a societăţii, şi — ceea ce Izraelul ar trebui să elimine Stern", preşedintele Tunisiei, capăt discriminării rasiale.
ganizaţiile internaţionale le Proiectul prezentat, care co este tot atît de important — toate tendinţele extremiste, ca Habib Burghiba, a adresat un mă S. Wiesenthal
gate de O.N.U. a Declaraţiei cu respunde principilor funda să-şi îndeplinească tot mai re împiedică convieţuirea paş apel la „moderaţie şi bunăvoin
privire la acordarea indepen nică a evreilor şi arabilor pe ţă politică reciprocă" din par PARIS 6 (Agerpres).
denţei ţârilor şi popoarelor co mentale ale Cartel O.N.U. şi ' bine multiplele sarcin> care îi teritoriul Izraelulul. Pe de altă tea arabilor şi a izraelienilor, „Martin Bormann se află în
loniale". ale declaraţiei universale a revin în cadrul familiei. în vederea normalizării situa Situaţia din Nigeria
parte, el arată că „arabii tre viaţă. El locuieşte într-o regi
buie să recunoască existenţa ţiei din Orientul Apropiat. El une aflată la frontiera dintre
ca stat a Izraelului", pe terito îi sfătuieşte pe conducătorii a Brazilia şi Paraguay", a afir
riul căruia trebuie să se aplice rabi „să ţină seama de reali LAGOS 6 (Agerpres). — biafrezâ continuă. Acelaşi post mat la 5 octombrie, în cadrul
coexistenţa între rase şi reli tăţi" şi să nu devină „prizonie Guvernul federal al Nige unui interviu, acordat radiodi
PARCURGIND PETELE gii In continuare, Svetozar rii pasiuni". politici dictate riei anunţă că trupele sale au de radio, în două comunicate fuziunii franceze, Simon .Wie
unei
de
acelaşi
In
contradictorii, a indicat două
este
scrie că
Vukmanovici
senthal, autorul cărţii „Asasi
„foarte indicat să fie încuraja timp. preşedintele Burghiba le lichidat joi noaptea ultimele localităţi în care s-ar ţine o nii printre noi0. Făcînd unele
puncte de rezistenţă ale tru
te acele forţe politice şi sociale cere izraelienilor „să nu întin pelor bîafreze din capitala reuniune a „directoratului o- precizări asupra activităţii fos
ALBE ALE HĂRŢII TERESTRE din ţările arabe şi din Izrael, dă coarala prea mult", căci provinciei orientale Enugu. părârii" biafrez — Awka (70 tului colaborator apropiat al
care îşi dau seafna că modul
surplusul de ură pe care l-ar
lui Hitler, Wiesenthal a decla
de rezolvare a crizei îl consti provoca ar fi nefast cauzei pă Agenţia United Press Inter km de Enugu) şi Awgu (53 rat : „In caz de pericol, Bor
tuie coexistenţa şi, deci sînt km dc Enugu). Este pentru mann poate traversa fluviul
(Urmare din pag. 1) mare înţelegere sarcina kră- rului, oşq se intimplă cu in pentru întoarcerea refugiaţilor cii, iar această cauză „cere ca national scrie însă că rezis Parana îndreptîndu-se spre
nirii copiilor proveniţi din dienii Chavanti din inima palestinieni la casele lor şi re toţi cei interesaţi să facă con tenţa biafrezâ ar mai putea prima dată cind postul de ra Paraguay, unde se află nume
pe principale, Tugareques Şi căsătoriile anterioare. Ei sint Braziliei. Dar fuga aceasta cunoaşterea dreptului de exis cesii şl să accepte sacrificii". continua în alte puncte ale dio biafrez Iasă să se înţelea roase colonii germane. Perso
Exeraes, ceea ce la căsătorie consideraţi de altfel aparţi- este o soluţie de moment. provinciei, adăugind că un gă că liderii secesicnîşli nu se nal cunosc o serie de oameni
joacă un rol foarte impor nînd clanului. Cită vreme vor mai putea ei tenţă a Izraelului". Vukmano După ce menţionează că „luă care l-au văzut pe Bormann
tant, deoarece nu este permis Este foarte frecventă ten să reziste asaltului albilor ? vici subl’niazâ mai departe că rile de poziţii intransigente nu post de radio, transmiţînd pro mai află la Enugu, deşi el nu acolo. Cunosc,! de asemenea,
să te căsătoreşti decit cu un dinţa de a caracteriza india Oare nu au aceleaşi drepturi este necesar ca pe de o parte slujesc interesele nici uneia babil din localitatea Aba (la pomeneşte de prezenţa It. col.. chiar şi pe medicul său, pre
membru al celuilalt trib. Aici nul ca un tiţf crud. Indienii la existenţă ca şi cei care-i „să se domolească naţionalis din părţi", şeful statului tuni circa 120 km de Enugu), a a Odumegwu Ojukwu la reuni cum şi cîteva din numele fal
este obiceiul ca fala să-şi a Chavanti ucid tot ceea ce le mul arab, care neagă însăşi sian subliniază că el s-a pro nunţat vineri că rezistenţa unea menţionată. se sub care sq. ascunde".
leagă partenerult şi nu in iese in cale. Chiar şi indienii fugăresc ? In cadrul aceluiaşi interviu
vers. Bororos nu s-au eliberai cu Wiesenthal a relevat că se află
Grupurile principale se di totul d e. sentimentul de ură In posesia unor date privind
vid, la rindul lor, in aşa-nu- pe care U nutresc faţă de o urmele lui Joseph Mengele, că
te acestea, indianul este bi CURIER
mite clanuri, care sint consi mul alb, care i-a adus atitea In domeniul politicii interne, Biroul Politic al Myrdal, autorul unei lucrări despre problema lăul lagărului de la Auschwltz,
derate ca mari jamilii. Tri umilinţe şi suferinţe. Cu toa C.C. al P.C. din Danemarca cere parlamentului rasială in S.U.A., a declarat pe de altă parte că care s-a reîntors chiar fn R.F.
bul are o organizaţie ma măsuri pentru a asigura oamenilor muncii drep „segregaţia rasială atinge un asemenea punct in a .Germaniei pentru a asista ta
triarhală. Femeia ocupă un nevoitor atunci cind te apro tul la muncă, îmbunătăţirea sistemului asigurări oraşele americane incit Statele Unite seamănă tot inmormîntarea tatălui său. Re-
loc dominant in viaţa aces pii de el cu sentimente paş lor sociale, dezvoltarea construcţiilor de locuinţe. mai mult cu Africa de sud în această privinţă". ferindu-se la posibilitatea ares
tuia. Descendenţa se stabi nice. In cursul expediţiei am 0 O delegaţie a Partidului Comunist Italian, tării acestor căpetenii naziste.
leşte după mamă, şi nu după cunoscut un proprietar alb condusă de Gian Carlo Pajetta, membru al Bi 0 Intr-un discurs pe care l-a pronunţat vineri £ Procurorul general al Republicii Arabe Ye Wiesenthal a menţionat că
tată. Holărîrile importante despre care mulţi spun că roului Politic şi al Direcţiunii P.C.I., a vizitat Al dimineaţa cu prilejul deschiderii solemne a noii men. Sayid Abilul Kader al Khatari, a fost con „prinderea criminalilor nazişti
pentru viaţa tribului sint ar fi otrăvit un sat întreg de geria la invitaţia secretariatului Frontului de E legislaturi a parlamentului iranian, Şahinşahul damnat la moarte de către un tribunal popular, comportă grave riscuri. In ce-1
luate tot de femeie. Locuin indieni. Insă nimem nu are liberare Naţională. Mohammod Reza Pahlavi Arymehr a anunţat că anunţă postul de radio Sanaa. Sentinţa a fost priveşte pe Mengele, numeroa
ţa aparţine femeii cu toate programul de reforme actualmente in curs in executată. Potrivit postului de radio citat, el a se persoane au plătit cu viaţa
că este construită de bărbat. curaj s-o spună cu voce tare, # Partidele comunist, socialîsit, Komeito şi Iran va fi extins. Cele nouă puncte ale acestui fost acuzat „de a fi deschis foc de armă împo tentativa lor de a se apropia
Noţiunea de familie aşa cum deoarece influenţa şi puterea Partidul Socialist Democratic din Japonia au program vor fi completate prin introducerea al triva participanţilor la o demonstraţie care a a de el". In ciuda acestor dificul
o cunoaştem noi este inexis acestui om este mult prea liotârit vineri să creeze un front comun de luptă tor trei noi principii referitoare la naţionalizarea vut loc recent în capitala ţării". tăţi, Wiesenthal şi-® exprimat
tentă la acest trib. mare. pentru retrocedarea grabnică a insulelor Okina- resurselor de energie hidraulică, in vedere® fa speranţa că se va ajunge în
Copiii nu aparţin familiei, Pare cd nu se poate face wa şi Og«>sawara către Japonia. Această hotărâre vorizării lucrărilor de canalizare, de irigaţii şi in 0 Trupele americane care participă la războ cele din urmă la arestarea că
ci clanului. Fetele rămin pi nimic pentru a se salva exis a fost adoptată in cadrul unei consfătuiri a secre producţia de energie electrică, modernizarea ora iul de agresiune de pe teritoriul Vietnamului de peteniilor fasciste aflate în via
nâ la căsătorie in casa ma tenţa băştinăştlor din Ame tarilor generali ai celor patru partide de opoziţie şelor ş> satelor prin construirea de locuinţe şi sud au avut, incepind dc la 1 ianuarie 1967 pină ţă. întrucît^fiecare criminal co
mei, insă băieţii, cind ajung rica de Sud. Se propune crea din Japonia. prin ameliorarea drumurilor şi, in sfârşit, îmbu in prezent, mai mulţi morţi decit in toţi cei şase rniţe într-o bună zi o greşeală
la vîrsta adolescenţei, tre rea unor rezervqţii uriaşe. nătăţirea administraţiei ţării prin măsuri care ani anteriori de cind trupele americane se află care îî este 'atală.
buie să se mute în casa băr- Dar vot reuşi oare aceste re 0 Cu prilejul deschiderii sesiunii ordinare a să ducă Ia reducerea birocraţiei. in Vietnamul de sud. Numărul militarilor ameri VrTb- d despre legăturile ca
boşilor. Aceasta se află în zervaţii să reziste la creşte Parlamentului danez, Biroul Politic al C.C. al cani ucişi in cursul atacurilor lansate de forţele re «y *tâ în’ re foştii nazişti,
mijlocul satului şi este locul rea populaţiei? Triburile cele P.C. din Danemarca a adresat acestuia o scrisoa 0 Intr-un discurs rostit la Universitatea din patriotice asupra trupelor americane in 1967 este Wiesenthal a arătat că aceştia
de refugiu pentru bărbaţii moi rezistente s-au salvat de 6.644. Pe de altă parte, comunicatul militar a încă menţin „contacte destul de
căsătoriţi care, pentru o anu prin fugă. Ele se retrag din re deschisă in care cere promovarea de către Da Michigan, cunoscutul om de ştiinţă suedez Gun- merican ce a furnizat această informaţie, anunţă strînse în întreaga lume".
mită perioadă de timp, sau ce in ce mai mult in jungla nemarca a unei politici de neutralitate şi dezar nar Myrdal a caracterizat drept o greşeală seri că numărul militarilor americani scoşi din luptă „Dacă vom reuşi să-l prin
pentru totdeauna, au fost a de nepătruns şi se luptă a mare retragerea din N.A.T.O., sprijinirea activă oasă intervenţia americană in Vietnam. „Statele pe întreaga perioadă a războiului este de 100.278, dem pe Bormann, a subliniat
lungaţi de soţii. Divorţurile colo cu urmăritorii lor şi cu a destinderii internaţionale şi stabilirea relaţiilor Unite, a spus el, se vor găsi in curind intr-o si dintre care 13.643 morţi, 86.635 răniţi şi restul in încheiere Wiesenthal, aresta
rea lui va avea o semnificaţie
sint foarte frecvente şi de cei care vor să le stăpîneas- tuaţie de izolare morală". dispăruţi. deosebit de importantă. întru
cele mai multe ori au cauze că pe viaţă şi pe moarte. diplomatice cu R.D. Germană. cât procesul lui va constitui «
cu totul neînsemnate. Soţul se înlimplă cu indienii Auc- lecţie a istoriei".
următor preia cu cea mai cind din răsăritul Ecuado-
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza or. 35. telefon 12 75. 15 85, 2317 TIPARUL întreprinderea poligrafica Hunedoara-Deva. 40.069
/