Page 24 - Drumul_socialismului_1967_10

H u n F r t 6 a r a = ^ c v f
LT

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UN1ŢLVA /
Campania agricolă de toamnă

Eliberarea terenului —

imperativ al recoltei viitoare

Mult aşteptata toamnă a so­ ratorilor la recoltat şi elibera­ vor fi cultivate cu grîu în anul
sit şi în acest an fără întiiziere rea terenului, lucrările agrico­ viitor nu s-a însâminţat dccît
şi cu fiecare zi care trece intră le se desfăşoară in mod cores­ 120, fiindcă numai 6 la sulă din
tot mai mult in drepturile ei punzător. Ţăranii cooperatori porumb a fost recoltat. Pînâ la
m i CDHITETUUl REGIONAL HUNEDOARA il PIL 9 «. SfATUUH PQPUUR REGIONAL fireşti. din Cistei de exemplu, au în- data de 7 octombrie, coopera­
torii din Ludoş nu au început
sămînţat pină la data de 7 oc­
In majoritatea unităţilor ea
a fost intimpinatâ cu ritm sus­ tombrie peste 430 hectare cu încă recoltatul porumbului cu
ţinut atit la recoltat cît şi la păioase din cele 470. prevăzute toate că maşinile stau din lip­
semănat. La Cistei ca şi la Te- a se semăna în această toamnă. să de teren eliberat
iuş, Apoldul de Jos şi Ighiu, La baza tuturor acestor re­ Aici insăşi planificarea este
ANUL XIX. NR 3970 DUMINICA 8 OCTOMBRIE 1967 unde de la bun început a exis­ zultate stă buna organizare n făcută defectuos. In planul o­
tat o bună mobilizare a coope­ lucrului, eliberarea la timp a perativ de campanie este pre­
terenului, pregătirea patului văzut ca recoltatul porumbului
germinativ şi folosirea la în­ să înceapă la 15 octombrie. Ur
treaga capacitate a maşinilor. încheierea campaniei de însâ-
mînţat să se termine tot la a­
DRUMUL CRITIC — poldul de Jos. sfecla de zahăr ceeaşi dată. Cînd se ştie că nu­
A-
Datorită faptului că la
mai după porumb se va semă­
şi cartofii au fost recoltaţi de
pe întreaga suprafaţă, iar po­ na la această cooperativă mai
bine de 140 hectare de grîu.
rumbul cules de pe mai bine cum s-a putut face o astfel de
de 50 hectare, s-au putut semă­ programare a lucrărilor ?.
INSTRUMENT AL ADUPTÂRII na peste 230 hectare de grîu du­ o mare piedică în calea semă­
Lipsa terenului eliberat este
pă plante bune premergătoare
şi in condiţii agrotehnice cores­
punzătoare. natului. De aceea tractoarele şi
maşinile nu pot fi folosite la
Rău este insă că nu in toate întreaga lor capacitate, fapt
DECIZIILOR DPTIME unităţile preocuparea pentru e- pentru care şi ritmul însâmîn-
libernrea terenului este la fel
ţârilor a scăzut în ultimul timp.
de cunoscută Deşi s-au semă­
Timpul fiind destul de avan­
nat parţial culturile de toamnă sat, orice intirziere înseamnă
se semnalează o mare râmine- pierderi. De aceea trebuie con­
re în urmă, acest lucru dato- centrate toate forţele in vede­
La Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie zine. la fabricarea şi asamblarea agregate­ rîndu-se tocmai lipsei de teren rea strîngerîi şi depozitării re­
1966* vorbind despre perfecţionarea meto­ lor. la asimilarea unei producţii noi etc. -eliberat. Bunăoară la coopera­ coltei şi pregătirea terenului
delor de conducere în economie,. tovarăşul Elaborarea programelor de lucru după tiva agricolă din Câpud din su­ in vederea însâmînţărilor.
Nicolae Ceauşescu a spus : „Intre domeni­ metoda drumului critic implică însuşirea în
ile noî apărute în cercetarea ştiinţifică con­ amănunt a documentaţiei de proiect, deoa­ prafaţa de 350 hectare, care ŞT. CRĂCIUN
temporană, un Ioc important îl ocupă şti­ rece analiza activităţilor în succesiunea lor
inţa conducerii proceselor economice, a or­ logică necesită cunoaşterea complexă a
ganizării producţiei şi a muncii. Ştiinţa problemelor tehnice, tehnologice şi organi­
conducerii producţiei s-a impus atenţiei ge­ zatorice. In acest sistem planificarea ter­
nerale în numeroase ţâri ale lumii. Rezul­ menelor de execuţie are o bază reală care Un atribut al activită}ii:
tatele superioare se obţin în producţie pe permite exercitarea unui control permanent
baza mijloacelor moderne de calcul şi auto­ asupra realizărilor. Sesizarea nerespectârii
matizare, a instrumentelor de analiză ofe­ termenelor dă posibilitatea. în condiţiile u­
rite dc cele mai noi domenii ate matemati­ nui sistem organizatoric corespunzător, să
cii, ciberneticii şi informaţiei economice". se întreprindă măsuri care să conducă la A
In condiţiile actuale ale organizării şi redresarea situaţiei cu minim de efort.
dezvoltării producţiei materiale este de ne­ In condiţiile elaborării unui grafic com­
conceput Ca un conducător de întreprinde­ plex. coordonator, care să cuprindă toate
re, oricine ar fi el şi orieît de capabil s-ar lucrările ce urmează să fie executate într-o In cele doua secţii ale Ate­ j Rezultatele * s-au concretizat Nită, şef de echipă, care lu­
dovedi, să determine singur sarcinile fie­ etapă dată, se creează premisele utilizării lierelor centrale Crrişcior - . r e - 'în măsurile prompt luate, care crează de 30. de ani aici, de­
cărui sector, astfel încîl toate acţiunile în­ optime a resurselor tehnico-materiale qle paralii-confecţîi şi 'transporturi - au făcut ca'minusurile sau ducem câ organizarea jud:-
treprinse să fie corect integrale în ansam­ unei întreprinderi prin echilibrarea dispo­ C.F.I., îşi recapătă! vigoarea şi i unele reclamaţii şi remedieri cioasâ a producţiei, mecaniza­
blul activităţii întreprinderii, să elaboreze nibilităţilor rezultate şi folosirea lor la „tinereţea"- maşini de încărcat {.semnalate în trimestrul I, ■ să rea şi o bună coordonate d;n
directive precise de orientare şi coordonare maximum. pneumatice • şi electrice, loco- ■ fie .excluse' din activitatea partea cadrelor tehnice sint
uentru toţi factorii ce acţionează şi con­ Programul de echilibrare a resurselor în mbtive electrice'cuT/acumula­ noastră. Dimpotrivă, am pri- factori care ^concură la înde­
cură concomitent la realizarea unor bunuri cadrul unui grafic complex, pentru mai tori; L.Â;M.-4 şi’ L A.M -0, co­ z mit, felicitări şi mulţumui de plinirea sarcinilor de plan atît
materiale Dc aepea. in ţările avansate se multe obiective, ajută conducerea între­ livii de extracţie s'mple şi du­ ţ la beneficiari . per.lru calitatea sub aspectul cantitativ cît şi
conturează tot mai mult necesitatea utili­ prinderii să stabilească. în orice moment, ble, macaxe de cale fferatâ'etc, execuţiilor. sub cel calitativ.
zării, în cadrul întreprinderilor a aşa-nu- necesarul de materiale, utilaje, forţe de ‘Pentru a-şi -atinge-scopul, a­ Din registrul de lucrări pe Prin aplicarea măsurilor de
mitelor „state majore" care să analizeze şi muncă, fonduri băneşti pentru întreaga u­ cela ele a prelungi viaţa uti­ ,luna aceasta spicuim : confec- valorificare a rezervelor inter­
<să pregătească deciziile optime pentru con­ nitate şi să planifice mai exact şi mai ope­ In gheara metalică a podului rulant, lingoul dc otel lajelor, de a readuce la para­ ţionâri de armături metalice ne din care amintim cîteva :
ducere să studieze tot ce e nou, să adapte­ rativ resursele ce se vor utiliza în viitor. este purtat ca un „fulg" pe calea cu role a laminorului ’ de metrii iniţiali capacitatea pro­ din profil TH ZI, 24 tone tu­ folosirea raţională a utilajelor,
ze la nevoile producţiei noile metode dc Aplicarea metodei drumului critic are o 800 mra din C.S, Hunedoara. . Foto: I. TEREK ductivă a unui agregat, un a­ buri pentru rostogoale. două prin funcţionarea strungurilor
organizare, asigurînd realizarea unei acti­ importanţă practică deosebită. deoarece tribut al activităţii de aici este reparaţii medii şi două capita­ pe trei schimburi, economii de
vităţi rentabile. măreşte posibilităţile de analiză a unor calitatea. le la maşini de încărcat şi lo­ materiale prin debitarea după
In ştiinţa conducerii sau ştiinţa pregăti­ variate situaţii practice, asigurînd un larg — Acest deziderat, la Criş- comotive. 30 de macaze.
rii deciziilor, metoda drumului critic ocupă cîmp de aplicaţii in domeniul planificării cior primeşte rezonantă deo­ — In analizele la nivelul şabloane, şi folosirea deşeuri­
o poziţie importantă. Ce reprezintă, care şi conducerii lucrărilor 30.000 de km sebită datorită specificului, cit secţiei se prelimină ca toate lor la confecţii mici — flanşe —
este esenţa acestui drum critic ? Este o dis­ ALEXANDRU CIOROGARU şi unei sfere largi de benefi­ calificarea munc:torilor. folo­
ciplină, un sistem, prin - intermediul căruia inginer şef coordonator la ciari. Atelierele execută repa­ aceste comenzi să fie onorate sirea eficientă a spatiilor de
se poate realiza planificarea şi conducerea I. C. S. Hunedoara • . • • • raţii pentru toate întreprinde­ lo sfirşitul lunii, ne declară in­ producţie, întărirea disciplinei
optimă a miui proces de producţie corn* pe itmerarn turistice rile apartînînd Direcţiei gene­ ginerul Androne. de producţie şa., sarcinile de
plet iâ, construcţia şiVecbhslrucţia unor u- (Continuare în pag. a 3-a) Interesîndu-ne de măsurile
ţ.U ' rale a metalelor neferoase din eficiente de care vorbeam mai plan pe 9 luni au fost j:eaMafe:
cadrul Ministerului Minelor -sus t şi care au dus la execu­ cu mult înainte de termen.
L-am urinâwt- şi noi «in nca-câ la comunistul Gheor-‘ — txt'-w retatât* tovarăşul‘'Con­ tarea lucrărilor numai în coa-
cursa care prevestea acest ghe Voinea poţi observa stantin Bucium! secretarul co­ dîţli de calitate foarte bună şi N, STANCIU
record, remareînd la el un reale calităţi dc povestitor. mitetului de partid. Faptul în la termen, aflăm că s-au creat
spirit de prezenţă dezvoltat'' Jn relaţiile cu cei 'pe care îi sine ne obligă să dăm produc­ posibilităţi- ca şeful secţiei
Tip nou de furgon şi o rigurozilate■'puţin ■’îr- transportă pe,.drumurile pa­ ţie numai de calitate. să-şi,. poată ocupa timpul în
tîlnitâ în viaţa atit de ani­
Concert la castelul din Hunedoara mată a şoselelor. Acolo, 'ui triei. ,el ştie’ să le prezinte, — Calitatea reparaţiilor, pre­ proporţie mărită pentru coor­
acestora istoricul oraşelor,
izofrigorific micul său univers din faţa relieful; ca.' şi 'noile 'prefa­ cum şi a confecţiilor metalice, donarea şi controlul produc­
fiind un criteriu principal de
Concertul de muzică ve­ rijorului Constantin Ungu- BRAŞOV — Specialiştii volanului, şoferul C.heorghe ceri 'survenite în anii lumi­ apreciere a activităţii noastre ţiei. cit şi pentru munca de PREZENTE
che susţinut de curînd de reanu vor fi prezentate uzinei „ Automecanica" din Voinea de la filiala O.N T. noşi \ai socialismului. Aces­ ne străduim — mărturiseşte concepţie. Astfel, se permite
orchestra de cameră a clu­ „Simfonia în Do major" de Mediaş au realizat un nou clin Hunedoara se simte ch te calităţi şî însuşiri ar fi tovarăşul inginer Nicolae An- luarea de măsuri prompte şi
bului „Siderurgislul" din A. Vivaldi, „Largo” de G. tip de furgon izofrigorific la el acasă. Alături de car­ de dorit să devină atribu­ drone, şeful secţiei — să exe­
eficiente acolo unde pe par­
Hunedoara, pe platoul Cas­ F. Haendel. fragment din de 3,5 tone pentru trans­ tea de bord şi-a adunat şi o tele fiecărui conducător cutăm toate comenzile în con­ cursul operaţiilor, se observă ROMÂNEŞTI
telului Corvineştilor, s-a „Cantata 207" de I.S. Bacii, portul produselor alimen­ mică bibliotecă turistică cu auto de pe autobuzele ce diţii de calitate foarte bună
bucurat de o caldă prim re „La Romanesca", melodie tare. Noul furgon romanesc, ghiduri reprezentînd dife­ transportă tţirişti. şi de predare la beneficiari în râmineri în urmă.
din partea publicului spec­ veche din secolul XV şi realizat la nivelul celor si­ rite trasee, cărţi de geo­ I. M. termenele stabilite. Din spusele lăcătuşului Vidu
tator. La solicitarea aces­ „Mica serenadă pentru or­ milare de fabricaţie străi­ grafie şi istorie, pliante ale GENEVA — Simbătă s-au
tuia, orchestra va repeta nă, este construit din pro- diferitelor oraşe din ţară. încheiat lucrările celei de-a
spectacolul astăzi, înainte chestră de coarde" de W. fîle uşoare şi are o greuta­ Iată sursa cunoaşterii atî- patra Adunări Generale a
de amiază. Sub bagheta di­ A. Mozart. te de numai 1750 kg, fiind lor probleme care, orieînd. Uniunii Internaţionale dt>
cu mult mai uşor decîl al­ îi poate da dreptul de a în­ geodezie şi geofizică (UGGIi.
te furgoanc deşi are un vo­ deplini şi funcţia de ghid. Lucrările congresului au pri­
lum util mai rrnră. Dar lui îi place şoferia lejuit un rodnic schimb da
experienţă intre
cei peste
Ne aflam la Sighişoara în
momentul cînd pe cadra­ 2.500 de oameni de ştiintă
nul bordului acul indica­ din 69 de ţări.
Participanţii la Congres nu
Maşină de filat tor arăta cifra 30 000 km. dat o înaltă apreciere comu­
adică atît cit a parcurs fără nicărilor prezentate de oa­
reparaţii în cadrul acestui
bumbac „4 Fl“ prim an turistic internaţio­ menii de ştiinţă români.
Delegatul român, prof. U-
CLUJ. — Uzina ,.Uni- nal. Este o cifră record, da­ viu Constantincscu, a fost n-
rea“ din Cluj produce \in că ţinem seama câ ea a fost les membru al biroului UGGI,
scrie o maşină moderniza­ realizată numai în circuite iar C. Diaconii, vicepreşedin­
tă de filat bumbac numită prin ţară. Aproape jumăta­ te al comisiei de eroziune
„4 FI", al cărui ansamblu te din acest traseu l-a stră­ continentală a Asociaţiei in­
mecanic de subţiere a fi­ bătut în tovărăşia celor ternaţionale de hidrologia
rului a fost realizat pentru peste 1 200 dc siderurgişti ştiinţifică, una din cele şap­
prima dată în ţară. Per­ hunedoreni. fruntaşi în în­ te asociaţii din care este
fecţionările aduse maşinii trecerea socialistă, care au constituită UGGI. Noul pre­
permit obţinerea unor fire beneficiat pînâ acum de şedinte al Uniunii este prof.
de bumbac de circa 25 de excursii gratuite. Jean Coulomb (Franţa).
ori mai subţiri dccît cele Dar ce impresionează şi ★
produse cu vechile tipuri mai mult la „şoferul de la ROMA. — Colectivul Tea­
de utilaje de filat. A cres­ O N.T.", sint cunoştinţele trului de Comedie din Bu­
cut, în acelaşi timp, viteza sale de istorie şî geografie cureşti, aflat in turneu in
de lucru a maşinii, iar fi­ pe care în pauzele cu ex­ Italia, a prezentat vineri sca­
rul a câpâlat o mai bună cursioniştii le face cunoscu­ ra la teatrul „La Fenice“ din
uniformitate, ceea ce-i mă­ te şi acestora. Ghidul Aurel Roma. piesa „Capul de rd-
reşte considerabil rezisten­ Mitrofan de la filiala Frezorul losif Triî din secţia sculârie a U. M. Cugir, lucrează matrile de turnat prin ţoi" de dramaturgul român
ta. presiune. Printr-o bună organizare a lucrului el depăşeşte planul lunar în medie cu 30 G. Ciprian. Spectacolul s-n
O.NT. Hunedoara ne spu- la sută. executînd lucrări de o bună caii ta le
bucurat de un frumos suc­
ces. In legătură cu aceasta.
Radu Bcligan, artist al po­
porului. a vorbit Iq postul de
verilică cu atenţie lotul, cişti- radio Roma despre drama­
glndu-şi astlel o caldă apreci­ turgia şi mişcarea teatrală
M e s a j de mulţumire ere a strădaniilor sale. din România.
De mult mă încerca curio­
zitatea de a afla ce se Iniim-
plă cu mesajele nOQStre scrise.
A(i primit, sint sigur, numeroa­
Dmtotdeauna oamenii au 48 de telefoniste. 12 poziţii de Mâleanu. operatoarea ce ur­ disciplina si corectitudinea de se telegrame al căror conţinut
v/saf sd învingă distantele si lucru, a'sigută cele 100 de le­ mărea S> îndruma Italicul in­ care dau dovada — rezultan­ v-a luminat ori v-a întris­
timpul pentru a pulen lesne gături telefonice interurbane. terurban. atunci clnd noi am te. probabil, a numeroşilor ani tat privirile. Dar oare ce senti­
comunica între ei. O lupta sur­ lmagma(i-vă că ar li cu pu­ 'sosit acolo, cu greu s-at putea de muncă — Elena Alunteanu mente îi încearcă pe cei ce
dă. tenace. Noi, cei de azi, tinţă sd asistaţi doar citeva face tată numeroaselor solici­ şi Aurelia Bălula sau mai ti­ prin intermediul teleimprima­
participăm cu uimire $i cu in­ clipe la spectacolul In exclu- tări. Se lucrează intens 6 ore. nerele In ale meseriei Lucia toarelor transmit mesajele
teres lo toi ce se plânuieşle şi Flotescu si Olivia Buştea. noastre ? De atentia şi buna
se realizează pe plan tehnic \ Poale că nu e lipsit de inte­ lor pregătire profesionald este
pentru ca intenţiile, qindurile res să spunem că un serviciu legală transmiterea întocmai.
noastre să lie aliate, In timp • împlinirea unui vis 0 Un ciudat purtător de cuvînt de control observă calitatea Iară răstălmăciri, a cuvintelor
cit mai scurt, de cunoscuţii, 9 O sută de „antene" cu adresă... ţ Ore de maximă stăpi- muncii depuse, modul in care noastre. Şi ce mi s-a părut im­
prietenii noştri, de cei dragi operatoarele răspund nume­ portam e cd oamenii care lu­
nouă, apropiafi sau depăr(Q(i nire O Zilnic 3 000 de convorbiri 0 Miracolul unor legături roaselor solicitări precum şi crează aici. In sala teleimpri­
geograhe. Nevoia omului de a limbajul pe care-l folosesc. matoarelor. ştiu bine lucrul
comunica, imperioasa lui do­ automate ţ Pulsul teleimprimatoarelor. După fiecare schimb activita­ acesta. Iar Nicolae Tudor, E-
rinţă de a comunica— latură tea celor verificate este anali­ leonora Bogdea. Eugenia Tu­
însemnată a climatului social- zată, se lac observai ii. se dau dor. bine pregătiti prolesionot,
găseşle un sprijin preţios In siv.itale sonor ce se desfăşoară indicaţii... atenh şi conştiincioşi, sini nu­
realizările tehnicii. Şi, lără o maximă stapinire de Şi pentru că intre centrata mai ciliva din mesagerii noş­
aici. mai ales In orele cu Ita­ sine. cum s-or putea realiza
Ca orice realizare tehnica, o lic lorle. Un „viespar" al cu­ cele aproape 3.000 de convor interurbană şi centrala auto­ tri necunoscuţi.
centrală lelelonică urbană sau vintelor devine aceasta sală. biri directe si In tranzit ce zii mată urbană există o strinsă Pentru strădania for, pentru
interurbană rămine valoroasă Şi e/e. tetelonisiele, trebuie să nic trebuie să le salislacem relaţie, următorul popas l-am elorturile lor poate nu e prea
In sine, dar importam e faptul răspundă calm Iq toate solici­ Nu s-ar putea spune cd e vor făcut In sala centratei automa­ mult dacă Ie vom adresa şi noi
că si aici sini prezenţi oa­ tările. In răstimpul unui mi­ ba de o muncă obişnuită. Ş te. Ea asigură convorbirile te­ un mesa}. Un mesaj In care
menii. Importantă e, aşa cum nut orice comandă trebuie în­ tocmai de aceea credem cd lefonice ale celor 2.000 abona// sd lie cuprinsă mulţumirea
ne-a încredinţai inginerul Ti- registrată. Miinile lucrează merită subliniată strădania u de pe raza oraşului. Ascultam noastră şi urarea de a munei
beriu Diniş, munca acestor oa­ Iară întrerupere, ochii plndesc nei operatoare ca Viorica Îs cuvintele Inginerului Tibertu conştiincios şi pe mai departe,
meni. ce reclamă o neîntre­ semnele luminoase ale poziţiei pas ce depune un efort susţi Diniş.şi mă glndeam ta mun­ pentru ca intenţiile noastre,
ruptă răbdare si atenţie, o per­ de lucru. nul :ntru o deservire prom­ ca responsabilului de stat ie cuvînlul nostru scris ori numai
manentă corectitudine. In sala — Fără un interes deosebii, ptă. primind întotdeauna un Sebastian Igref. Pregălireo rostit sd ajungă la cei dragi, N R P. POLONA. - Instala­
I ţia de foraj 4-LD — produs
schimbătoarelor din centrala lată o atentă preocupare du­ calificativ bun pentru munca profesională el şi-o dublează apropiaţi ori depărtafi geogra­
telefonică interurbană Deva blată de disciplină şi corect/* depusă. Tocmai de aceea poate cu o urmărire riguroasă a ac- fic. ■ ai industriei constructoare de
lucrează In cele trei schimburi ludine, ne-a mărturisit Maria merită apreciere şi prefuire I maşini şi utilaje din Repu-
E bună îngheţata la tîrg. tivi(ă(ii stafiei. El observă şi NICOLAE DRAGAN j blica Socialistă România re-
FaU : V. ONOIU I cent instalată pe terenurile
din voevodatul Kielce.