Page 27 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3970
DEZBATERI DE Convorbire între Noul guvern
Ch. Rădulescu şi J. Ţedenbal iordanian
AMMAN 7 (Agerpres). —
POLITICA 0ENERALÂ ULAiN BATOR 7 (Agerpres). tral al Partidului Popular Re fost anunţat noul guvern al
Sîmbătâ seara, la Amman a
voluţionar Mongol. preşed:n-
La 7 octombrie 1967, Gheor-
Iordaniei condus de Bahjad
ghe Rădulescu. vicepreşedinte tele Consiliului de Miniştri al .Al Talluini, în urma demisiei
al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole. cabinetului lui Saad Joumaa.
NEW YORK 7. — Trimisul Africană, Rhodesia de sud şi inlilnirilor cu caracter politic, Republicii SociaTste România, Cu acest prilej au fost abor Noul premier deţinu şi func
special Agerpres, R. Câplescu. din coloniile portugheze economic, tehnico-ştiinţific etc. aflat la Ulan Bator spre a date probleme privind coope ţiile de ministru al afacerilor
transmite: „Aiegerea dv în A fost acordată o deosebită In continuare, reprezentantul participa la cea de-a XXXI-a rarea economică şi tehnico-ştl- externe şt al apărării.
funcţia de preşedinte al Adu atenţie problemelor, insuficien român a făcut o serie de ob şedinţă a Comitetului Execu înţifică româno-mongolâ. pre
nării , Generale a O N U o- tei dezvoltări economice, în servaţii cu privire la textul tiv a! CAE.R, a fost primit de cum şi schimburile comerc:a-
^îlindeşte nu numai caracterul lumina apropiatei sesiuni a proiectului de convenţie. le dintre cele două ţâri. A. Njono a fost
internaţional al funcţiei pre U.N.C.T,A.D., scoţîndu-se în e ★ » Jumjaaghiin Ţedenbal, prim- întrevederea s-a desfăşurat
zidenţiale. ci şi spiritul de videnţă necesitatea .lărgirii In cadrul lucrărilor din Co secretar nl Comitetului Cen intr-o atmosferă prietenească.
coexistenţă şi colaborare care posibilităţilor de export al ma mitetul nr 2 (penlru proble executat
guvernează astăzi relaţiile din teriilor prime şi. totodată, u- mele economice şi financiare)
tre ţk’ rile din Est şi din Vest, cprdarea de către ţările dez al Adunării Generale, a luat DJAKARTA 7 (Agerpres),—
a deeforat la şedinţa de vineri voltate a unui tratament pre cuvîntul reprezenlantul român, 0 delegaţie a partidului Neo-Lao-Haksat Agenţia indoneziană de pre
dupâ-ai.niază Kirti Nîdhi Bista, ferenţial în ceea ce priveşte Costin Murgescu, care s-a re să Antara a anunţat sîmbătă
\dceprcr\iier şi ministru al a- mărfurile fabricate şi semifa ferit la necesitatea ca ONU. că A. Njono, membru al Bi
faceriior externe, conducăto bricate44 (reprezentantul Insu sA sprijine inlărirea economii a sosit la Havana roului Politic al Comitetului
rul delegaţiei Nepalului. lelor Barbados). Totodată s-a lor nalionalc ale statelor. Central al Partidului Comu
România, a spus vorbitorul, accentuat că asistenţa econo ★ HAVANA 7 — Coresponden Delegaţia va participa la nist din Indonezia, preşedin
şi-a îndreptat în mod deose mică nu trebuie să fie însoţită Comitetul special O N.U. tul Agerpres. V. Stamate, manifestările organizate în tele Consiliului Central a) Sin
bit atenţia asupra făuririi a- de privilegii .şi avantaje „care pentru decolonizare a adoptat transmite: La invitaţia Secre Cuba în cinstea Zilei de soli dicatelor din Indonezia, con
ceslui spirit in relaţiile sale. o transformă înîr-un instru un raport în legătură cu insu tariatului Executiv al Organi daritate cu poporul din Laos damnat la moarte de un tri
atît cu ţările Europei, cît şi cu ment al dependenţei'4 (repre lele Antigua, St. Kitts-Neville- zaţiei de Solidaritate cu po (12 octombrie). Delegaţia va bunal militar sub acuzaţia de
ţările din alte părţi ale globu zentantul statului Peru). Anguilla. St. Vincent, Grenada. poarele Asiei, Africii şi Ame- avea, de asemenea, convorbiri a fi participat la evenimente
lui. Politica sa externă tinde ★ Dominica. St. Lucio şi St. Vin ricii Latine (OSPAAAL), vi cu membri ai Secretariatului le din toamna anului 1965, a
la dezvoltarea de relaţii bune După terminarea cţ^bateri- cent din Marea Caraibilor Ra U.R.S.S. — Aproape fiecare al patrulea locuitor al ora neri a sosit la Havana o de Executiv (OSPAAAL). fost executat.
cu toate statele lumii". Ior de politică generală din portul exprimă regretul comi şului Sverdlovsk, a cărui populaţie se cifrează la un milion, legaţie a partidului Neo-Lao-
Unele naţiuni continuă să şedinţa de vineri după-amiază, tetului faţă dc refuzul Marii este cititor al Bibliotecii publice de stat „V. Belinski44. In Haksat, condusă de Şaly
fio dezmembrate împotriva Adunarea a trecut la examina Rritanii de a permite unei mi depozitele ei se păstrează astăzi 1.600.000 volume, printre Vongkhamsao. membru al Co
voinţei lor, a , spus delegatul rea noului raport al Biroului, siuni a Naţiunilor Unite să care numeroase rarităţi. mitetului Central al partidu
Nepalului. Lupta erotică a po prin care se recomandă inclu studieze la faţa locului condi In foto: Vedere generală a clădirii bibliotecii „V. Be-
porului vietnamez, a spus el. derea pe ordinea de zi a unui ţiile existente* în aceste teri ltnski4*. lui.
este o expresie a hotârîrii sale nou punct „Aplicarea Decla torii
de a exista ca o entitale naţio raţiei cu privire la acordare* ★ tâ in ziarul „Wall Street Jour
nală. independentă şi unifica independenţei ţărilor şi popoa Preşedintele celei do-a 22-a nal", cer, de asemenea, înce
tă. El şi-a exprimat convinge relor coloniale de către agen sesiuni a Adunării Generale a încetarea războiului din tarea operaţiunilor militare în
rea că tratativele de pace cu ţiile specializate şi instituţiile O.N U., Corneliu Mănesco. a Vietnamul de sud şi începerea
participarea tuturor părţilor internaţionale asociate cu Na participat la 5 octombrie la o de tratative cu toate părţile
interesate, incluzînd F.N E din ţiunile Unite" — propus de receplie oferită în cinslea sa Vietnam— n cerinţă imperioasă angajate in luptă.
Vietnamul de sud, vor putea Bulgaria, precum şi includerea de Sardar Su-aran Sinnh, mi Războiul — se arată în scri
începe imediat după ce se va ca un subpunct a unui articol nistru al apărării, şeful dele- soare — nu a adus nici un fel
pune capăt bombardamentelor deja existent al propunerii galiei Indiei la sesiune. a opiniei publice mondiale de rezultate Statelor Un;te,
aeriene. Referitor la Orientul Cambodgiei, Republicii Congo- Recepfia s-a desfăşurat în- dimpotrivă provoacă „noi vic
Mijlociu, acelaşi vorbitor a a- Brazzaville şî Yemenului cu Ir-o atmosferă cordială time umane, pierderi de bu
rJtat câ premisa asigurării privire la „dizolvarea Comi O SCRISOARE ADRESATA lui de nord4* — se spune în nuri materiale şi de mijloace
păcii în această regiune este siei Naţiunilor Unde pentru ★ PREŞEDINTELUI scrisoarea deschisă adresată financiare4'.
încetarea ocupării militare a unificarea şi refacerea Coreei". Preşedintele celei de-o JOHNSON preşedintelui Johnson de or
teritoriilor străine si aplicarea In urma aprobării de către .\XII-a sesiuni a Adunării Ge ganizaţia americană „Oamenii DECLARAŢIA C.G.M.
rezoluţiilor Naţiunilor Unite. Adunarea Generală a acestor nerale a O N U., Cornelii! Mâ- NEW YORK 7 (Agerpres).— de afaceri se pronunţă pen DIN FRANŢA
Recunoaştem drepturile Izrac- recomandări, ordinea de zi cu nescu. a oferit vineri seara în „Puneţi capăt bombarda tru pace în Vietnam44. Autorii
lului ca stat suveran, a conti prinde în prezent 97 de puncte. saloanele misiunii permanente mentelor împotr va Vietnamu scrisorii, rare a fost publica- PARIS 7 (Agerpres). —
nuat el. dar Izraelul la rîndul Luînd cuvîntul pe marginea o Republicii Socialiste Româ La Paris a fost dată publi
lui trebuie sâ respecte inde propunerii prezentate de Cam- nia la O.N.U. un dineu în cin cităţii o declaraţie a Confede
pendenţa şi integritatea teri bodgia, Congo-Brazzavîlle şî stea şefilor de delegaţii ale u Lupte între forţele patriotice raţiei Generale a Muncii din
torială a vecinilor săi. Yemen, delegatul României, nor ţări vest-europene şi ale Franţa în care oamenii mun
Reprezentanţii Nepalului, Gheorghe Diaconescu. repre altor ţări. cii sînt chemaţi sâ ia parte la
Kuweitului şi Tanzaniei au ce zentant permanent la O.N.U., Au participat: Paul Econo- şi trupele americane 21 octombrie la manifestările R. P. CHINEZA. — Aspect de muncă dintr-o secţie a
rut restabilirea drepturilor le a sprijinit-o cil fermitate mou-Gouras. ministrul afaceri prilejuite de .Ziua solidarită Uzinei producătoare de utilaj electric HsiaosJian din pro
gitime ale R. P. Chineze la Delegatul român a susţinut, lor externe al Greciei, Gior- SA1GON 7 (Agerpres) Pu Pe de altă parte un comuni ţii cu lupta poporului vietna vincia Chekiang, în care se fabrică motoare electrice de
O.N U„ arătînd câ, în lipsa a totodată, cererea ca acest punct gio Borg Olivîer, prim-minis- ternice lupte au fost semnalate cat al comandamentului ameri mez". „Pe zi ce trece, se ara dimensiuni mici şi medii, pentru centrele rurale.
cestui stat, Organizaţia inter sâ fie discutat ca un articol tru şi ministru al afacerilor vineri între forţele patriotice şi can, publicat sîmbătă dimineaţa, tă în declaraţie, se intensifică
naţională nu poale să-şi des de sine stătător externe ai Maltei. Frank Ai trupele americane în provincia menţionează că şi în nordul agresiunea americană împotri
făşoare activitatea cu eficaci . ken, adjunct al primului mi Dinh Tuong, în Delta fluviului Vietnamului de sud, avioanele va Vietnamului. Ea însă nu va
tatea cuvenită. ★ nistru şi ministru al afaeer;- Mekong, la 82 km sud-vest dc de tip ..B-52’’ au continuat rai putea înfrînge rezistenţa eroi 0 Delegaţia militară poloneză condusă de mareşalii
Luînd cuvîntul în cadrul lor externe al’ Irlandei, Caed- că a poporului vietnamez şi
Ip legătură cu lupta antico- Comitetului nr. 6 (pentru .pro Saigon. In rindurile infanterişti durile de bombardament în a- în C [Marian Spychalskf, ministrul apărării naţionale, car
lonială, cei care au liiat cuvîn- blemele juridice) al Adunării \v,all£i Paul Hasluck. ministrul lor marini americani au fost în propieren bazelor americane convingerea ^a în victorie44. se află in vizită în R.S.F. Iugoslavia, a fost primit
tul au subliniat eă „de la sfîr- Generale, care examinează ra afacerilor externe al Austra registraţi 9 morţi $i 23 răniţi. In de la Con Thien şi Gio Lin, un „Escaladării americane sîmbătă de preşedintele republicii, mareşalul losii
şitul celui de-al doilea răzbui poartele comisiei de drept in- liei. Constant Sclvuurmans, re ajutoful trupelor S.U.A. au fost de, după cum s-a anunţai, patri Vietnam i se opun forţe tot Broz Tito, care deţine şt funcţia de comandant suprer
mondial, peste un milion d? ternalional, reprezentantul tă prezentantul permanent la trimise clemente de artilerie, a oţii au lansat cele mai puternice mai puternice ale luptătorilor I al forţelor armate. A avut loc o convorbire prietenea*
victime au pierit în războaie rii noastre, Vasile Tilincă, s-a ON U. al Belgiei, George Ig- atacuri de la începutul războiu pentru pace, ale oamenilor I că. la care a luat parte şi Nikola Liubictci. secretar d
le coloniale*4, (reprezentantul referit la proiectul de conven natieff, reprezentantul perma vioane şi elicoptere. lui din Vietnam muncii şi democraţilor, inclu | stat pentru apărarea naţională a R.S.F. Iugoslavia.
Tanzaniei), şi au cerut adopta ţie cu privire la statutul „di nent la ONU. al Canadei, siv din Statele Unite44.
rea de măsuri severe contra plomaţiei speciale44, denumire Otto Borch, reprezentantul 0 In capitala Etiopiei se deschide luni, sub auspic .
regimurilor din Republica Sud- dată schimburilor de vizite şi permanent la O N.U. al Dane DEMONSTRAŢII R i|e Comisiei economice a O.N.U. pentru Africa (E.C.A
marcei, Armând Berard, re o conferinţă consacrată problemei refugiaţilor african
prezentantul permanent la Interviul m inistrului de LA TOKIO al căror număr a ajuns la aproximativ. 750.000. Vor Iu
O N.U. al Fronţei, Pietre parte reprezentanţi din 20 dexţări africane, precum şi ft
Wurth, reprezentantul perma TOKIO 7 (Agerpres). — I unor organizaţii interguvernamentale.
Peste 2.000 de persoane au
fo n ta d e nent la O.N.U. al Luxembur externe chilian organizat sîmbătâ o demon
gului, Charles Craw, reprezen
tantul permanent la O.N.U. al PARIS 7 — Corespondentul straţie Ia Tokio, protestind îm
Noii Zeelande, J. G de Beus, Agerpres, Al. Glieorghiu, tină este cea care progresea potriva vizitei primului mi 0 La Montrea! — oraşul expoziţiei mondiale „Expo
anglo-egipiene reprezentantul permanent la transmite: Gabriel Yaldes, mi ză cel mai puţin. Economic, nistru japonez Eisaku Sato în g7- _ se află in grevă de peste doufi săptămîni lucră
Vietnamul de sud. programată
social, uneori chiar cultural,
O.N.U. al Olande*', Sveker C.
Astrom, reprezentantul perma nistrul chilian al afacerilor ea stagnează sau regresează. pentru sâptâmîna viitoare. lorii întreprinderii de transporturi in comun. La grev:
participă 6.500 de lucrători care deservesc liniile de au
LONDRA 7 (Agerpres). — încordate în timpul conflictu nent Ia O.N.U al Suediei, Pc- externe, care se află în pre Noi înfruntăm probleme a că Manifestanţii au condamnat cu E tobuz şi de metro. *
zent In Paris a acordat un in
ror gravitate sporeşte an de
Dingle Foot, fost procuror ge lui arabo-izraelian. Vizita la dro Temboury ronte de La- terviu ziarului „Le Monde" in an“. El s-a pronunţat în fa acest prilej războiul de agre
nera) britanic, a plecat sîm- Cairo a lui Dingle va fi ur bajos, prîm-secretar a) Repre care s-a referit- Ia unele as voarea dezvoltării relaţiilor siune dus de Statele Unite îm
bâtâ spre Cairo, unde urmea mată. sâptâmîna viitoare, de zentanţei permanente la O N U. pecte ale situaţiei politice din Republicii Chile nu numai cu potriva poporului vietnamez, 0 Preşedintele Republicii Dominicane, Joaquin Ba
ză să aibă convorbiri cu pre o vizită oficială a fostului am a Spaniei. America Latină. El a criticat Europa occidentală, dar şP cu denunţînd regimul de la Sa<- R laguer, a declarat.la o conferinţă dc presă că soldaţi şi
şedintele Nasser. După cum basador britanic în R. A. U., Au mai luat parte Mircoa atitudinea prea puţin demnă Europa răsăriteană gon ca ilegal. ofiţeri ai armatei dominicane slnt instruiţi do militar»
relatează agenţia Reuter, Din Harold Beeley, care, din însăr Maliţa, adjunct nj ministrului a unor conducători latino-a- In aceeaşi zi, peste 500 de americani in vederea acţiunilor împotriva partizanilor
gle Foot intenţionează sâ e cinarea ministrului de externe afacerilor externe al Româ mericani faţă de SU A . rele- Valdes a declarat, pe de al persoane au manifestat în faţa
xamineze cn acest prilej posi britanic. C.eorge Brown. va n- niei. şeful delegaţiei române vînd că acest fapt se observă tă parte, câ ţara sa nu apro ambasadei americane din To 0 Lâ Roma s-au încheiat lucrările Conferinţei conducăto
bilităţile unei îmbunătăţiri a vea cu guvernul R.A.U. con la actuala sesiune a O.N U., mai cu senmâ la şedinţele Con bă amestecul în afacerile in kio. protestind împotriva agre rilor organizaţiilor de tineret afiliate la Internaţionala Socia
relaţiilor anglo-egiptene. Gu vorbiri exploratorii privind Gheorghe Diaconescu, repre siliului O.S A. „Mă îndoiesc terne ale altor state, asupra siunii americane în Vietnam listă. Principala problemă aflată pe ordinea do zi a conferin
Manifestaţia a fost organizată
vernul R.A.U. a rupt relaţi îmbunătăţirea relaţiilor dintre zentant permanent la O.N.U, câ aceasta este cea mai bună acestui punct declaraţia chi ■ de Comitetul japonez pentru tei a fost cea a relaţiilor Est-Vest şi mijloacelor de dezvoltare
ile diplomatice cu Anglia în cele două ţări Guvernul bri Cornel Burtică, ambasador la metodă pentru îmbunătăţirea liana fiind foarte fermă la re pace în Vietnam. In fruntea a colaborării intre organizaţiile socialiste de tineret din ţările
decembrie 1965. deoarece de tanic şi-a exprimai în repe Roma. şi Maria Groza, vice raporturilor, adesea dificile, centa conferinţă a O.S.A. din manifestanţilor se aflau trei Europei occidentale şi organizaţiile de tineret din Europa ră
zaproba politica Angliei faţă, tate rînduri dorinţa de a re preşedinte al Marii Adunări dintre S.U.A. şi vecinii lor din săriteană. ‘
de Rhodesin. Relaţiile dintre stabili relaţiile diplomatice cu Naţionale — membri ai dele septembrie de la Washington. călugări budişti.
• Senatorul american Wayne Morse a cerut preşedintelui
cele două ţâri nu devenit mai Republica Arabă Unită. gaţiei române. emisferă — a spus el. Dacă Johnson să reducă numărul forţelor americane staţionate In
este comparată cu celelalte re
Dineul s-a desfăşurat într-o giuni ale globului, a declarat Europa, să înceteze sprijinul militar către Grecia şi să revi
atmosferă de cordialitate. ministrul chilian, America La zuiască ajutorul militar pentru unele ţări din America Latină
0 Un cutremur de gradul 6 pe scara Richter a fost înre
în legătură cu procesul lui Regis Debray gistrat vineri noaptea in oraşele Laserna şi Illapel din Chile.
A cord privind evacuarea Cele două oraşe se află la o distanţă de 450 şi respectiv 230
km de capitala ţării. Primele informaţii relevă că nu s-au
LA PAZ 7 (Agerpres). — apelul avocatului Ciro Bustos m ercenarilor din Congo semnalat victime. Mai multe clădiri au fost avariate.
Tribunalul militar suprem, care a ridicat problema com
al Bolivieî a confirmat com 0 Pe malul fluviului Volga a început construcţia unui mu
petenta Consiliului de război petentei Consiliului de război GENEVA 7 (Agerprcs). - labora la evacuarea mercenari zeu panoramic al bătăliei de la Stalingrad. In cele douăspre
din Camiri de o judeca pe pu de a judeca delicte imputate Mercenarii colonelului Schra- lor, în urma unui acord interve zece săli ale muzeului vizitatorilor le vor fi înfăţişate expo
mme, aflaţi în prezent 4n.Con nit între autorităţile congoleze nate referitoare la faptele de vitejie ale oamenilor sovietici
blicistul francez Regis Debray unor civili. Agenţia France go. vor părăsi această (ară în si oamenii lui Schramrae. in anii războiului civil, in timpul apărării Ţariţînului, precum
şi pe ceilalţi cinci coacuz*ţi, Presse menţionează totuşi un conformitate cu rezoluţia n- Directorul executiv al Crucii şi in timpul bătăliei pentru Stalingrad din cursul celui de al
care sînt învinuiţi de a fi par fapt surprinzător — hotârîrea doptată de Conferinţa O.U.A. la Roşii Internalionale a făcut cu doilea război mondial.
nivel înalt, o declarat vineri Ro-
ticipat la mişcarea de parti Tribunalului militar suprem ger Galopin, directorul executiv noscut că un delegat al acestei
0 Greva celor 160.000 de muncitori ai societăţii construc
zani Hotârîrea nu a provocot a fost adoptată cu majoritate al Comitetului International al organizaţii urmează să plece toare de automobile „Ford'* a intrat sîmbătă in cea de-a doua
nici o surpriză deoarece de la de voturi şi nu în unan'mitate. Crucii Roşii. Luind cuvinlul în săptămina viitoare la Kinsliasa lună fără să se intrevadă vreo perspectivă de reglementar*
bun început exista Convinge . Procesul de la Camiri ur cadrul unei cbnlerinţe de presă, pentru a finaliza pregătirile în a acestui conflict Muncitorii au încetat lucrul in semn de pro
rea că tribunalul va respinge mează să fie relv.at marţi. la Geneva, el a făcut cunoscut vederea evacuării mercenarilor test împotriva refuzului patronatului de a incheia un nou
că organele Crucii Roşii vor co Si a katanghezilor. contract colectiv
tm m m t 0 Agenţia ACTC anunţă că la 6 octombrie a.c. o navă
aparţinind forţelor navale ale S.U.A. a pătruns în mod ilegal
toriei. Revoltele începute în pînă în apropierea coastelor R P.D. Coreene, în aval de fluviu)
Federaţia Arabiei de sud tot mai organizat în 1965. Ex Rimdjin, cu intenţia de a se deda la acţiuni ostile.
1963 au căpătat un caracter
O unitate a armatei populare a K.P.D. Coreene a dat o ri
postă imediată, silind inamicul să se retragă.
tinderea permanentă a mişcă
rii de eliberare naţională îm
Adenul şi protectoratele sa ranjamentelor cu sultanatele sultanatelor râmînind doar cu potriva dominaţiei engleze, * Vineri a avut loc la palatul Elysco, sub preşedinţia gene
le de est şi de vest — partea şi şeicatele din această zonă, o pubere pur formală. Poporul faptul că forţele patriotice au ralului de Gaulle, reuniunea „înaltului comitet consultativ al
de sud a Peninsulei arabice — Anglia şi-a asigurat dominaţia însă nu a acceptat niciodată reuşit sâ preia conducerea in populaţiei şi al familiei", care a examinat problemele demo
au fost colonizate de Marea deplină asupra acestor terito şi nu putea să accepte ocu 14 din cele 16 state care com grafice ale Franţei, a cărei populaţie a atins cifra de 50 mi
Britanie în 1839 In virtutea a- rii, căpeteniile emiratelor şi paţia străină, tn cei 124 de pun Federaţia, a-j determinat lioane de locuitori.
ani de dominaţie britanică. Anglia să-şi accelereze retra 0 Guvernul american a avertizat guvernul peruvian că in
(1839 •— octombrie 1963) au a gerea trupelor din această par cazul în care va insista in holărîrea sa de a achiziţiona echi
vut loc numeroose revolte te a lumii. Astfel, trupele en pament militar din Franţa va proceda la suspendarea ajuto
populare care s-au intensificat gleze vor părăsi Adenul pînâ rului economic acordat în cadrul aşa-numitei .alianţe pentru
pe întreg teritoriul Arabiei de la sfîrşitul luni' noiembrie a.c. progres", se relevă în cercurile diplomatice sud-americano.
sud. şi nu la 9 ianuarie 1968, aşa
In urmă cu opt ani, colonia cum se hotărise iniţial. Se des 0 Luni se întruneşte la Paris cea de-a 77-a sesiune a Con
liştii englezi au cieat pe teri prinde astfel, o nouă filă din siliului executiv al U.N.E.S.C.O. Va fi dezbătut un raport cu
toriul Arabiei de sud o nouă ruşinoasa carte a colonialis privire la măsurile in vederea aplicării convenţiei pentru pro
formaţiune polib'câ — Federa mului. lecţia bunurilor culturale in condiţiile conflictului din Orien
ţia Arabiei de sud — consti In clişeu : Harta Federaţiei tul Mijlociu. Vor fi. de asemenea, discutate probleme în le
tuită prin alipirea forţată a Arabiei de Sud, unde eveni gătură cu ajutorarea-refugiaţilor palestinieni.
16 emirate şi sultanate, cărora mentele din ultima vreme au
li s-a adăugat la scurt timp o desfăşurare rapidă, şi con GUINEEA „portugheză*. In regiunea nordici eliberată a 0 După două săptămfni de primăvară, tn Brazilia a început
şi Adenul. Această federaţie duc la eliberarea acestor teri Guineei „portugheze" ostaşii unui detaşament de patrioţi. Ei o vară toridă care face, ca in fiecare an. victime, In primu1
născută din Interesele brita torii de sub dominaţia engleză. sînt îmbrăcaţi diferit, au arme diferite şi puţină experienţă, rînd printre copii. La Sao Paulo, patru copii au încetat din
nice în această zonă, nu pu dar abnegaţia şi cunoaşterea perfectă a junglei fac din ei viaţă din cauza deshidratării, iar alţi o mie au fost internaţi
tea sâ dăinuiască pe firul ;s- N. BADIU buni ostaşi. in spitale. La Rio de Janeiro au fost internaţi 126 de copii
dintre care 25 sînt in stare gravă.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: sţr. Dr. Petru Groza nr. 35. telefon 12 75, 15 85, 2317 TIPARUL Întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva.