Page 28 - Drumul_socialismului_1967_10

rBiblioteca Centrala i PROLETAR) DINTOATB ŢĂRILE, UNIŢI V i l
PRIMIRI LA CONSILIUL

PAGINA 2
DE MINIŞTRI

Preşedintele Consiliului de tenţiar al Indiei la Bucureşti,
S Miniştri al Republicii Socialiste Amrik Singh Mehta.'
La întrevedere, care s-a des­
România,
Ion
Gheorghe
Maurer, a primit luni în audi­ făşurat într-o atmosferă cor­
dială, a participat Mihai Marin,
IP enţă de prezentare pe ambasa­ adjunct al ministrului afaceri­
lor externe.
dorul extraordinar şl plenîpo-
★
★
O Preşedintele Consiliului de ză pe El iezer Doron, trimis ex­
şi ministru pleni­
traordinar
Miniştri al Republicii Socialis­
potenţiar al Izraelului la Bu­
te România, Ion Gheorghe cureşti la cererea acestuia.
R Maurer, a primit luni la amia- (Agerpres)
T Sosirea tovarăşului Lelio Basso,
preşedintele Partidului Socialist Italian
al Unităţii Proletare (P.S.I.U.P.)
Luni seara a sosit în Capi­ pinat de tovarăşii Paul Nicu-
Pe şantierele de locuinţe din Valea Jiului Instituirea in­ tală tovarăşul Lelio Basso, pre­ lescu-Mizil, membru al Comi­
tetului Executiv, al Prezidiului
şedintele Partidului Socialist
Italian al Unităţii Proletare Permanent, secretar al C.C. al
şef de
P.C.R., Ghizela Vass.
signei „Cercu­ (P.SI.U.P.), care va face o vi­ Ştefan, prim-ad.junct de şef de
secţie la C.C. al P.C.R., Andrei
REALIZAREA rile olimpice44 ţia La sosire, pe aeroportul Bă- secţie la C.C. al P.C.R., de ac­
zită în ţara noastră, la invita­
Comitetului
Central al
Partidului Comunist Român.*
tivişti de partid.
Ministerul Invâţâmîntului a neasa, oaspetele a fost întîm­ (Agerpres)
instituit recent insigna „Cercu­ Vizita în ţara noastră a unei
rile olimpice", menită să atra­
RITMICĂ II PLAIULUI FIZIC gă şi să stimuleze tineretul delegaţii culturale din U.R.S.S.
spre atletismul de performan­
ţă. Cele cinci grade ale nou
distincţii sportive — cu un cerc,
Luni a sosit în Capilalâ de­
cu două cercuri 6tc„ — con­ legaţia culturală din U.RS.S. Mihail Boghin, regizori, Sergo
Zakariadze, artist al poporului
feră purtătorilor o serie de condusă de Vladimir Baska- al ‘U R.S.S., laureat al Premiu­
Pentru acest an, colectivul bună dacă nu existau unele de­ lifturilor şi casa maşinii aces­ drepturi. Insigna cu două kov, vicepreşedinte al Comi- lui Lenin şi actriţele Elena Fa-
grupului de şantiere nr. 2 al ficienţe interne. De pildă, în tora trebuiau terminate şi pre­ cercuri, bunăoară, creează prio­ letului de stat pentru cinema­ deeva şi Mariana Vertinskaia.
T.R.C.H. din Valea Jiului are trimestrul I şantierul din Va­ date montajului cu 60 de zile ritate la admiterea în liceele tografie de pe lingă Consiliul Cu acelaşi avion a sosit şi
planificat să predea 1494 apar­ lea Jiului n-a avut asigurat înainte de termenul de dare cu program de educaţie fizică de Miniştri al Uniunii Sovie­ colectivul Teatrului Academic
tamente (in primele nouă luni frontul de lucru necesar. Din în folosinţă a blocurilor. Or, şi în şcolile sportive, iar cea tice, care va participa la Zile­ Gruzin de Stat’ „Şota Rusta-
erau prevăzute să fie date în această cauză, pe timp frigu­ la unele — exemplu blocurile cu cinci cercuri, oferă celor le culturii sovietice, organiza­ veli" din R S S Gruzină, in
folosinţă 1.156 apartamente). ros, cînd randamentul munci­ C3a Petroşani, F4 din Vulcan care au dobîndit-o, posibilita­ te cu prilejul semicentenaru­ frunte cu directorul său, Do­
Pinâ în ziua de 3 octombrie a.c. torilor a fost scăzut, ei au tre­ ş.a. — s-a întîrziat mult pre­ tea de a îi selecţionaţi în lo­ lui Marii Revoluţii Socialiste rian Kitia, care va întreprin­
constructorii aveau predate a­ buit să execute un volum mai darea acestor lucrări montaju­ tul olimpic. din Octombrie. Din delegaţie de între 10 şi 21 octombrie un
bia 404 apartamente, iar în mare de săpături şi turnări de lui. In aceste condiţii s-a amî- (Agerpres) turneu în ţara noastră.
recepţie 412 betoane în fundaţie. Lipsei nat montarea ascensoarelor. fac parte Alexandr Ptuşko şi
După cum se vede restanţa frontului de lucru i s-au adău­ iar blocurile nu au puiuţ îl re­
este destul de mare Explicaţii gat lacunele privind folosirea cepţionate la termenele prevă­
in legătură cu. această situaţie timpului de muncă. In primele zute.
am cerut de la tovarăşul ingi­ 8.luni ale anului s-au înregis­ Conducerea grupului ne-a a­ Contribuţii însemnate la
ner Dumitru Ţurnă, directorul trat 6.711 zile.învoiri şi conce­ sigurat că restanţele vor îl re­
grupului: dii fără plată şi 1.483 zile ab­ cuperate, planul fizic anual se
— Valoric, ne spunea dînsul, senţe nemotivate. va îndeplini şi va fi creat fron­
am realizat 77 la sută din pla­ Directorul grupului de şanti­ tul de lucru necesar pentru a­
nul anual La acest capitol ere nr. 2 Valea Jiului argu­ nul viitor. La baza acestor an­ sporirea producţiei de metal
stăm bine. In privinţa predării menta printre altele întirzie- gajamente stau mai multe mă­
de apartamente stăm însă mai rea predării unor blocuri din suri concrete, stabilite în ulti­
slab. Cauzele sînt mai multe. lipsă de materiale. Sîntem de ma vreme : concentrarea efec­
Pentru şantierul din Petrila acord cu cele spuse. Au existat tivelor la obiectivele rămase în era mare şi a prilejuit nu nu­
Secţiunea de investiţii a Sfatu­ însă şi blocuri (ex. la Petrila) urmă, urgentarea turnării’ be- mai demonstrarea unor virtuţi
lui popular regional nu ne-a a­ pentru a căror terminare ex*s- toanelor prin organizarea lu­ • Planul pe 9 luni — cu 20 z ile mai devreme profesionale, dar şl proba de
sigurat la timp proiectele ne­ tau materialele necesare. In crului pe două schimburi, exe­ foc a capacităţii organizatori­
cesare In loc să intrăm in po­ loc ca muncitorii şi utilajele să cutarea cu prioritate a lucră­ • In plus — aglomerat pentru producerea a ce a cadrelor din conducerea
sesia documentaţiei în luna ia­ fie concentrate pe acestea, s-a' rilor de terase, imediat după secţiei şi organizaţiei de partid.
nuarie. cum era planificat, am adoptat tactica lucrului simul­ turnarea planşeelor, eşalonarea 50.000 tone fontă. La aglomeratorul I, tovară­
intrat abia în luna aprilie. De tan la mai multe obiective, mai raţională a operaţiunilor
aici încolo am întîmpinat alte chiar şi la cele pentru care nu şi intensificarea lucrărilor de şul Ion Nica, membru al co­
greutăţi, tot de natură obiecti­ existau condiţii pentru o rea­ finisare ş.a Sînt măsuri bune. nouă luni din acest an pe sec­ mitetului de partid, a ţinut să
vă. O perioadă destul de lungă lizare ritmică. De ce s-a proce­ care. aplicate întocmai, vor In marele combinat hune- torul aglomerare a fost reali­ ne spună: „Colectivul nostru
ne-au lipsit o serie de materi­ dat astfel ? Conducerile şanti­ putea produce revirimentul doreân, aglomeratoriştii scriu zat cu 20 de zile mai devreme. are satisfacţia aduceri2 unei
ale de construcţii : balast, ci­ erelor au pus accent pe exe­ mult aşteptat în activitatea prima literă din alfabetul me­ Intre cele două secţii este de­ însemnate contribuţii la spori­
ment, cărămizi, îîşii prefabri­ cutarea unor lucrări de valoa­ constructorilor. Se impune în­ tilului. De ea depinde în bună clanşată o pasionantă întrece­ rea producţiei de metal. După
cate. re ridicată, pentru a realiza să ca ele să fie întregite cu măsură funcţionarea întregu­ re, iar plusul de producţie ob­ părerea mea, acest succes se
Ni s-a vorbit apoi despre planul valoric, trecînd pe plan altele, şi ne-am referi în spe­ lui proces tehnologic. pînâ datoreşte şi faptului că. nu de
greutăţile întîmpinate în apro­ secundar realizarea ritmică a cial la cele care vizează pre­ cînd barele de oţel de dife­ ţinut peste planul la zi se ci­ mult, la indicaţia organizaţiei
vizionarea cu aceste materiale. planului fizic. La toate aceste gătirea pentru anotimpul fri­ rite mărci şi (ipodîmensiuni frează la 16G C41 tone aglome­ de partid, s-a insistat pe inten­
...Cauzele arătate de tov. in­ deficienţe se mai adaugă şi fap­ guros. Numai in acest mod se iau calea beneficiarilor. „Aglo­ rat. Dintr-un calcul sumar fă­ sificarea procesului de aglome­
giner Ţurnă au frînat fără în­ tul că la unele blocuri opera­ va putea încheia bilanţul anu­ meratoriştii trebuie să fie cu cut de către ing. Valentin Răi­ rare prin folosirea prafului de
doială ritmul de lucru pe şan­ ţiile de lucru nu au fost core­ lui 1967 cu planul valoric şi realizările mereu în fata ce­ leanu rezultă că din acest sur­ var şi a dolomitei dc la fabri­
tier. Cu toate acestea, conside­ late în mod judicios. Conform fizic realizat integral. Dantelărie metalică la laminorul bluhiing.de 1300 mm de la lorlalte secţii, să asigure cum plus de aglomerat, furnaliştii ca nouă. Dintre numeroşii ani­
răm că situaţia jâutea ti .mai graficelor ‘de execuţie, puţurile D. LAZAR Hunedoara. Foto : V. ONOIU 'S-ar zice. un stoc tampon de pot să producă şi ei un plus matori ai acestei noi metode <le
aglomerat — spunea tovarăşul de peste 50.000 tone fontă. aglomerare amintim pe Gheor­
inginer şef adjunct al seelo- Exact .cu acum o lună de ghe Dincâ, Traian Bugnaru,
'ruluî de furnile-aglomerare; zile in urmă, cînd de pe ban­ Dumitru Avădanei, Virgil Mir-
lor la executarea cu operativi­ Şedinţa cena­ Valentin Răileanu. Şi. ei de­ da de rulare a aglomeratoru- cea. Petre Vârzaru şî alţii”.
D U M IN IC A , M E C A N IZ A T O R II tate şi de calitate a lucrărilor pun toată strădania pentru-a lui II se expedia ultima tonă pecte ale activităţii colectivu­
Am ‘ relatat doar citeva as­
se achita în mod conştiincios
din această campanie, defp»n-..
de în mare măsură recolta; vii­ clului „Ritmuri" de această sarcină. Mărturie de aglomerat autofondant care lui de aglomeratorişti, care
maica realizarea planului pe
toare, mecanizatorii de la Tim- stau realizările de pînă a­ 9 luni cu 23 de zile mai de­ s-au situat, în cele 9 luni care
A U L U C R A T D IN P L IN pa au obţinut rezultate din sediul ’ redacţiei ziarului cum". vreme, ne aflam şi noi printre s-au scurs, în fruntea întrece­
Duminică a avut loc la
rii sîderurgiştilor hunedoreni.
cele mai bune. Laudele pen­
tru ritmul .şi calitatea lucrări­ nostru cea dc a doua şe­ Intr-adevăr, planul celor autorii acestui succes. Bucuria Ele sînt acum consolidate si
lor pe cele 22 hectare însămân­ dinţă de lucru a cenaclu­ dezvoltate. In acest sens şi re­
Schimbările din peisajul minică, de pildă, pentru me­ cu o zi înainte, la cooperativa lui regional „Ritmuri”. Par­
toamnei sînt vizibile de la o canizatorii care lucrează pe o­ agricolă din Deva, ziua de du­ ţate duminică sînt binevenite ticipanţii au discutai pc zultatele din primele 6 zile ale
lunii octombrie, cînd s-au ob­
zi la alta. Pe ogoare, printre goarele cooperativelor agrico­ minică a fost rezervată numai pentru toţi mecanizatorii de marginea materialelor pu­ ţinut în plus peste planul la
principalii autori ai acestor le de pe raza oraşului regional lucrărilor de pregătire a. tere­ aici care în această zi au ter­ blicate in numărul G al su­ „Gospodina" oraşului
schimbări se numără şi meca­ Deva a constituit o zi, bogată nului. Dimineaţa, mecanizato­ minat de insămînţat întreaga plimentului soda l-cul( urat zi 646 tone aglomerat, sînt de
bun augur.
nizatorii, oamenii care din zori în fapte. La arat sau la dis­ rii ştiau precis locul, suprafa­ suprafaţă de 85 hectare desti­ „Ritmuri” şi au făcut ob­ I. MANEA
nată culturii griului.
şi pînă-n seară, iar în cele mai cuit, la semănat sau tăvălugit, ţa şi adincimea la care trebuie servaţii privind tematica Am vizitat expoziţia aflată butoaie aflaţi la oţet şl îi pu­
dese cazuri şi la lumina faru­ oriunde a fost nevoie, prezenţa executată arătura, Zorii zilei A depăşi normele zilnice de următoarelor două numere. in piaţa de alimente a oraşu­ nem in borcane. Mal tîrziu,
rilor, pun acum baze trainice lor s-a făcut simţită din pLin. de duminică i-au găsit cu plu­ lucru, a devenit o obişnuinţă A citit poezii Constantin lui Orăşlie. Se aflau expuse adică toată iarna, punem la ■ ai l i »
unei noi recolte. Chiar şi du­ Potrivit programului stabilit gurile în brazdă. Către amiază şi pentru mecanizatorii din Gheorghe Nairiin, din Deva. acolo lot felul de iegume con­ oţet hrean şi sfeclă roşie.
i-am întîlnit şi noi pe aceşti Cristur. Spre edificare amint!m Următoarea şedinţă a cena­ servate la borcane de miini — Ce aţi realizat pînâ a­
mecanizatori în punctul numit faptul că în aceeaşi zi aici s-au clului va avea loc dumini­ pricepute. Curozilatea ne-a cum ? vor primi SENEGAL
arat şi însămînţat cu grîu 16 împins să cunoaştem „gospo­
„Luncă", execulînd de zor a­ hectare. Nu putem trece peste că, 5 noiembrie, orele 10, dina" care a slîrnit admiraţia — Consumatorii
rături pe suprafeţele eliberate această realizare fără a con­ la sediul redacţiei.^Va citi mullor localnici. Aşa am a­ de la noi R50 kg pastă de ar­
de sfeclă Am recunoscut prin­ semna numele lui Dorn Gheor- proză Nicolae tialşan, din juns la secţia de semiindus- dei, 750 kg ardei gras pentru ...Cînd cu cinci secole in ur-
tre ei pe Nicolae Balomirea- ghe şi Critea Ştefan - Datorită Hunedoara. trializare şi însilozări aparţi­ umplut (în saramură), 1000 kg md, caravelele portugheze nu
nu, Avram Oprişa, loan Drâ- activităţii acestor mecanizatori, murături asortate, 1450 kg ar­ aruncai pentru prima datd an­
nătoare Organizaţiei raionale
gan. Emil Suciu şi pe Savu •la cooperativa agricolă d5:i pentru valorificai-ea legumelor dei iute la borcane şi butoi, cora pe această coastă alrica-
Sturza, care prinşi într-o în­ Cristur grîul a fost însămînţat In Editura Politică şi fructelor din Orâştie. 22.000 kg. castraveţi în soro- nă, marinarii au numit-o ,.Ca­
trecere bărbătească pentru pînâ acum pe 90 din cele 110 Aici nu este, cum poate vă murâ, 2.400 kg castraveţi în pul Verde0. Ochii lor, obosiţi
autodepăşire, în ziua de dumi­ hectare planificate. Asemenea A APARUT: oţet, fasole verde, gogoşari, de monotonia întinderilor ma­
nică au efectuat arături pe 25 lor, s-au ţinut de angajament Directivele Comitetului închipuiţi, o fabrică. Sînt doar suc de roşii. rine, s-au simţit dintr-o datd
de hectare. A fost o realizare şi alţi mecanizatori. Duminică, Central al Partidului Comu­ cîţiva muncitori care pregă­ ...In aceste zile se lucrează relaxail, Inlilnind risipa de
frumoasă care adăugată la al- toţi aceştia au sLîrn*t din nou. nist Român cu privire Ia tesc semipreparate necesare intens la pregătirea unor im­ verdeaţă şi prospeţime pe fie­
consumului public, în special
lele, a creat un avans de 50 voiniceşte, energia cailor pu­ perfecţionarea conducerii portante cantităţi de varză care Irunzâ şi liecare tufiş.
hectare teren pregătit pentru tere, punînd-o în slujba creş­ şi planificării economiei na­ în timpul friguros. Sînt' con­ murală şi gogonele. Se vor în- Capul Verde a servil drept
însâmînţâri. terii rodniciei ogoarelor. Este ţionale corespunzător con­ servate cu migală şi pricepere siloza. de asemenea, zeci de
legume de tot felul. De tot ec
De aceeaşi hărnicie şl pasiu­ şi aceasta o explicaţie a fap­ diţiilor noii etape de dez­ se face aici râTpunde Şamoilâ mii de kilograme de carlofî
ne pentru a spori potenţialul tului că pînâ acum în coope­ voltare socialistă a Româ- Stroll. Bucuros de oaspeţi, el cu care se va aproviziona pia­ PE TOT
ţa pe timpul ierni:, precum şi
ogoarelor sînt stăpîniţi şi me­ rativele agricole de pe raza I niei. ne conduce peste tot. zarzavaturi. Este o mică con­
canizatorii din Simeria, Sîn- oraşului regional Deva, grîul — Proiect — — Acum, la noi, este sezo­ tribuţie adăugată la efortul ge­ GLOBUL
tandrei, Băcîa, Rapolt, Cristur a fost însâmînţat. pe 73 la sulă 128 pag, — 2,75 lei. nul de vîrf După ce terminăm neral de aprovizionare a con­
şi din alte părţi. Peste tot a­ din suprafaţa planîfcată, ior Broşura a fost editată in­ cu conservareo legumelor dc
După eliberarea terenului deculturi lîrzii, mecanizatorul Ni- ceşti tineri inimoşi au fost la capitolul „calitate", se fac tr-un tiraj de masă. sezon scoatem castraveţii din sumatorilor cu legume conser­
vate.
colae Balomirean execută discuirea terenului ce urmează să prezenţi duminică pe ogoare. numai menţiuni de bine şi
fîe însâmînţat cu gnu. Cunoscind că de contribuţia foarte bine. ! cap de pod iniillrării europe­
I ne In interiorul Africii tropi-
t cale.
- Dakarul, ca toate celelalte
APARTAMENTE PROPRIETATE PERSONALĂ I porturi importante ale Africii
Să nu uităm de micile vlăstare! * hUeclută In care modernul se
J de vest şi de nord, are o ar­
I
tmbină cu specillcul local. Si-
I luetele albe ale clădirilor, con-
struile din sticlă şi metal, se
In creşterea şi educarea ti­ şi activităţii de instruire şi e­ de copii. Nu avem decît o sobă re s-a desfiinţat) şi care este I ridică mindre in apropierea
nerei generaţii un loc bine de­ ducare a preşcolarilor. „Vesta" şi un aragaz. Există în destul de învechit. ■ cheiului, înconjurînd larga
finit, distinct îl ocupă grădini­ — Căminele de copii sînt în curte o cameră în care locu­ Activităţile în aer liber sînt I Piaţă a Independenţei.
ţele şi căminele de copii. Aici genera] bine dotate cu mobi­ ieşte o femeie bătrînâ. Cred că destul de sărace din cauza lip­ Dar. pe măsură ce te depăr-
I
tinerele vlăstare deprind noţi­ lier, ,cu materiale didactice şi acesteia i s-ar putea da o locu­ sei unor instalaţii speciale pen­ * Iezi de port, construcţiile mo­
uni de comportare morală, ce­ alte accesorii necesare - - ne inţă în altă parte, iar depen­ tru diferite jocuri. Curţile din derne devin din ce tn ce mai
tăţenească şi socială, pătrund spune tov. Oliviu Sirbu, inspec­ dinţa să ne fie dată nouă pen­ incintă sînt slab amenajate, pe rare, cedlnd Jocul căsuţelor
* scunde din Iul, care stau par­
în anticamera ştiinţei de carte, tor metodist la secţia de învâ- tru a o folosi ca bucătărie. In alocuri murdare, pline de tot I
capătă noţiuni elementare des­ ţămînt a Sfatului popular oră­ afara celor spuse de tov. Lucâ­ felul de grămezi de lemne, gu­ că gala să se dărlme.
pre viaţă, societate. Deci, e fi­ şenesc Deva. Nu aceeaşi situa­ cel, mai adăugăm lipsa patu­ noaie. La urma urmei, vor zice I In limba unuia din prind•
resc să acordăm acestor mici ţie se găseşte la grădiniţa nr. 2 rilor, la ora actuală sînt doar unii, acest lucru contează mai palele grupuri etnice ale Se­
„şcoli" atenţia cuvenită. Mai de pe strada 23 August, care 30, a saltelelor. După masa de puţin. Dar să nu uităm că şi I negalului, Outols, cuvlntul
trebuie adăugat faptul, nu lip- . datorită măririi numărului de amiază copiii trebuie să doar­ aceste mărunţişuri, dccă le pu­ ■ „dakhar" Înseamnă tamarin.
sit de importanţă,' al ajuto­ locuri a rămas în urmă. In pla­ mă. Unde 7 Din cei 80. doar tem spune a$a, contribuie la Sub aceşti tamarini (pomi
rării mamelor, părinţilor, al nul de şcolarizare nu s-a pre­ pentru 30 există condiţii. Insu­ buna dispoziţie, la o ambianţă I fructiferi) se alia odinioară un
uşurării muncii de educaţie a văzut de loc acest lucru, dar ficiente sînt şi chiuvetele pen­ cît mai veselă şi agreabilă atît ■ sătuleţ de pescari pe locul că­
copiilor. necesităţile care s-au impus în tru spălat, doar două. E nevoie de necesară colectivelor şi gru­ I ruia. In cursul ultimelor sute
In rîndurlle de faţă nu vom ultimul moment au făcut să fie de asemenea de o spălătoreasă, purilor micilor preşcolari. De I de ani, s-a ridicat un oraş i-
încerca unele dezbateri, consi­ mărit numărul de paturi de de o bucătăreasă, infermierâ şi asemenea meniurile care se ■ mens cu o Jumătate de milion
servesc nu sînt întotdeauna di­
deraţii privind procesul in- la 30 la 80. o femeie de serviciu. Capaci­ ferenţiate după vîrste şi nu-s I de locuitori, centrul vie/ii eco-
structiv-educativ din căminele Am stat de vorbă şi <cu tova­ tatea a crescut, iar personalul ■ nomice şi politice a Senegalu-
- Iul.
de copii, acest subiect fiind a­ răşa Paraschiva Lucâcel, direc­ administrativ a rămas acelaşi. destul de variate. I
bordat cu alte prilejuri, ci pro­ toarea căminului nr. 2. Iată ce E adevărat că acest cămin e E necesară deci o mai mare Situaţia sa geografică, ex-
bleme vizînd condiţiile care ne-a spus: tînâr, fiind dat în folosinţă a­ grijă din partea cadrelor di­ m frem de avantajoasă, a lacul
sînt create pentru ca cei mici — La acest cămin ar fi mul­ bia la începutul acestui an şi dactice din cămine, precum şl I din Dakar „un port-ocean" de
să se simtă cît mai bine, pen­ te de făcut. In primul rînd pro­ deci unele greutăţi, deficienţe a secţiei de învâţâmînt a sfa­ transbordare pe încrucişarea
tului popular orăşenesc pentru
tru ca procesul de instruire şi blema canalizării. Apa de la sînt inerente. Cu toate acestea îmbunătăţirea continuă a con­ B căilor oceanice Intre Europa şt
educare să se desfăşoare la un ' bucătărie şi instalaţiile sanita­ se impune însă mai multă pre­ diţiilor acestor unităţi preşco­ America Latina, Africa de sud
nivel corespunzător. In acest re se adună în două gropi din ocupare şi grijă din partea sfa­ lare. Copiii au nevoie ca ni­ I Si Africa occidentală. Iată de
sens am vizitat zilele trecute curte, ceea ce constituie focare tului popular orăşenesc, a sec­ meni alţii de ocrotire, grijă şi m ce' dQcă Dakarul este inima
cîteva grădiniţe şi cămine de de infecţie. Sanepidul ne pune ţiei de învâţâmînt. afecţiune. Să nu uităm, e vor­ Senegalului, inima Dakarului
copii din oraşul regional Deva. mereu în vedere evacuarea O situaţie necorespunzătoare ba de micile şi plâpîndele vlăs­ La Petrila a fost terminată execuţia blocului D6, construit pentru a fi vîndut cetă­ I este ■portul său, cu cei 8 km
In marea lor majoritate aces­ murdăriei. Am ridicat chestiu­ se găseşte şi la căminul nr. 5 tare, care mîine, poimîne sînt ţenilor. Noul bloc este format din apartamente cu 2 şi 3 camere compartimentate judi. de debarcader din beton, cu
tea erau bine puse la punct, or­ nea în cauză la sfatul orăşe­ înfiinţat anul acesta. Mobilie­ chemate să ducă mai departe cios. Costul unei locuinţe cu două camere, avînd o suprafaţă locuibilă de 47 30 mp este B docurile uriaşe, pădurea de
dinea, curăţenia, domnea în nesc. Ni s-a spus că anul aces­ rul comandat nu a sosit încă. ştafeta năzuinţelor, visurilor şi de 56.700 lei. ‘ I maccfrale, cisternele de pelrol,
toată puterea cuvîntului, erau ta nu se poate. Apoi, actuala S-au adus aici mobilierul şi ma­ idealurilor noastre. Noul bloc, în afară de caracteristicile' sale funcţionale, se remarcă prin calitatea atelierele de reparaţii si insta-
asigurate condiţii optime pen­ bucătărie în care gătim min- terialele necesare de la grădi­ foarte bună a finisajelor executate. Foto: N. MOLDOVEANTJ I. R.
tru buna desfăşurare a muncii carea e foarte mică pentru 80 niţa sezonieră din Rapolt (ca­ GH. ABRUDEANU I
(Continuare tn pag. a 4-a)
%