Page 32 - Drumul_socialismului_1967_10

. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNrŢl-VĂI
Numirea noului Plecarea tovarăşului

ambasador român Maxim Berghianu la Sofia

Marţi seara, tovarăşul Ma­ convorbiri cu tovarăşul Apos­
în R. P. Mongolâ Comitetului de Stat al Planifi­ tol Paşev, preşedintele Comite­
xim Berghianu, preşedintele
tului de Stat al Planificării al
cării, a părăsit Capitala, ple- R. P. Bulgaria.
cînd la Sofia, unde va avea (Agerpres)
Prin decret al Consiliului de
Stat* tovarăşul Sandu Ioan . a
fost numit în calitate de amba­
sador extraordinar şi plenipo­
tenţiar al Republicii Socialiste
România în Republica Populară
Mongolâ, în locul tovarăşului
Petre Niţă, care a fost rechemat
în centrala Ministerului Aface­ Cuvîntarea repre­
rilor Externe
MIERCURI 11 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI
ANUL XIX. NR. 3972
(Agerpres)
zentantului român,

SĂ ASIGURĂM IN TRIMESTRUL Tehnologie nouă de fabricaţie Mircea Maliţa, la cea

IV REALIZAREA DIN PRIMA ZI a inelelor de rulmenţi de-a XXlil-a sesiune

Un colectiv de specialişti cu bile, ce constă in presa­
de la Uzina „Rulmentul" rea lor la rece.
Inelele fabricate prin noul
din Braşov, in colaborare
A SARCINILOR ECONOMICE metalurgice şi Institutul de funcţionare dublă faţă de a Adunării Generale
procedeu au o durată' de
cu Institutul dc cercetări
ronstruc|ii tehnologice din cele fabricate prin metode­
deplină a forţei de muncă, a Bucureşti o pus la punct o le clasice, consumul de me­ a O. N. U.
tal se reduce cu 40 la sută,
maşinilor şi utilajelor, mai bu­
PENTRU ANUL 1368 na gospodărire a materiilor şi nouă tehnologie de fabrica­ iar volumul de manoperă
scade la jumătate.
re a inelelor de rulmenţi
materialelor.
La exploatările
miniere din cadrul C.C.V.J ,
I.M. Deva. I. M Barza şi I M.
Bilanţul celor trei trimestre Hunedoara, au fost întreprinse
care s-au scurs din acest an a Ing. NICODIM ROŞCA acţiuni privind îmbunătăţirea
fost încheiat de colectivele de raportului între muncitorii de
muncă din întreprinderile re­ secretar al Comitetului regional bază şi cei auxiliari, a sistemu­
giunii noastre cu o seamă de Hunedoara al P.C.R. lui de normare şi asistenţei In campania de toamnă
rezultate îmbucurătoare. S-au tehnice în abataje. La minele
realizat peste prevederile pla­ Lupeni, Petrila. Vulcan şi Lo-
nului mai mult de 184 milioa­ liza economii suplimentare nea, prin aplicarea unor pro­
ne lei la producţia globală şi grame de lucru pe fronturi re­
264 milioane Iei *la producţia din reducerea cheltuielilor pla­ prezentative, care prevăd o a­
nificate de 71 milioane lei şi
marfă vindutâ şi încasată Au 120 milioane lei beneficii pes­ provizionare ritmică a locuri­
fost produse în plus 35.961.00U te plan, doar în 8 luni s-au în­ lor de muncă, şi corelarea ca­ SPRIJIN CONCRET UNITĂŢILOR
kWh energie electrică. 19000 registrat peste 79 milioane şi pacităţii utilajelor cu sarcinile
tone fontă, 21 200 tone oţel, respectiv 178 milioane lei. de plan, împreună cu alte mă­
24.400 tone laminate finite pli­ suri privind creşterea vitezelor
ne, 72 000 tone minereu de fier In această perioadă s-a rea­ de avansare şi concentrarea dă de buna desfăşurare a lu­ a.c., se lucra numai cu un trac­
marfă. 28 000 tone cărbune lizat peste 73 la sută din pla­ producţiei s-a ajuns la obţine­ crărilor ? In loc să se prez-n- tor. Al doilea era folosit la
brut, 833 maşini de cusut pen­ nul anual de investiţii, din ca-, rea unor productivităţi cu 10 te Ia cooperativa de care răs­ transport' de ţiglă, semănatul
tru uz casnic. 2.000 mc, cheres­ re 77 la sută la eonstrucţii- pînă la 40 la sulă mai mari. COOPERATISTE! pund, încă de dimineaţa, cind griului' făcindu-se manual. De
tea şi cantităţi importante de montaj. Sînt mult inaintea gra­ In vederea realizării unor se organizează munco şi cînd ce ? Nu exista un cărucior
alte produse- ale industriilor ficelor de execuţie o seamă de producţii sporite de metal skle- de faţ)t prezenţa ior c atît dc pentru transportul semănător»!
minieră, uşoară, alimentară şi obiective importante de pe rurgiştii de Ia C.S Hunedoa­ E. M. Teliuc, Sectorul I. Ex- necesară, ei se prezintă la bi- peste albia ţiului la locul de
locală. şantierul C.TE Deva, I.CS/ ra şi-au îndreptat atenţia spre cavatorislul Dutigaci 'Petru, rdu şi abia după anumite pe­ muncă, cărucior care de fipt
Hunedoara şi Valea Jiului. De' împreună cu schimbul din ca­ Nu acelaşi lucru se poale
Pe ansamblul regiunii pro­ asemenea, au fost date în fo­ creşterea indicilor de utilizare Un nou an agricol se apro­ regrinări' pleacă spre unităţile se afla la SM T. Dobra. Cum
ductivitatea muncii s-a rea­ losinţa locatarilor 2.290 apar­ a agregatelor şi perfecţionarea re face parte, în perioada 1­ pie de sfirşit şi cu fiecare zi spune despre unităţile coope­ respective, pierzîndu-se astfel nimeni nu s-a gîndit sâ-J tri­
lizat în proporţie de 103,6 Ia tamente. continuă a procedeelor tehno­ 23 IX a.c. a dat peste plan ce trece lucrătorii ogoarelor ratiste din Veţel, Şoimuş, Leş- cel mai eficient. l<mp. mită unităţii şi nici coopera­
sută. In felul acesta, a fost de­ logice. La OS M nr 2 de pil­ 3.875 tone minereu. Este evi­ obţin noi rezultate în campa­ nlc şi Ilia‘, care, deşi sint bine In unităţile de deal, cu toite torii sâ-1 preia, s-a renunţat
păşit angajamentul anual la Aceste rezultate sînt urma­ dă, prin punerea la punct a denţiat pe 8 luni. nia agricolă de toamnă. Pînă dotate cu tractoare şi utilaje, că nu există suprafeţe mari la el aşa cum s-a renunţat şi
acest principal indicator. rea faptului că, sub îndruma­ noii tehnologii de elaborare cu în ziua de 8 octombrie a.c., pe totuşi sînt râmase în de semănat (80—110 hectare), la executarea unui vad peste
Un asemenea rezultat a fost rea organizaţiilor de partid, ca­ ajutorul oxigenului, şi însuşi­ raza oraşului Deva, griul a fost urmă Aceasta se datoreşte în totuşi, acţiunea durează de vale care să ajute la transpor­
posibil ca urmare a faptului drele de specialişti, inginerii rea ei de către masele de mun­ Snsăminţal în proporţie de pes­ primul rind nerealizării nor­ mal bine de două săptămîni. tarea maşinii S-a găsit soluţia
citori s-au obţinut indici de u­
că în toate întrepi inderile, or­ şi tehnicienii, masele de oa­ tilizare a cuptoarelor Martin o cifrâ te 73 la sută din suprafaţa mei de lucru a maşinilor, fapt Bunăoară, la CA P. Fintoag, cca mai uşoară, dar şi cea mai
ganele şi organizaţiile de meni ai muncii din unităţile e- planificată, iar in raionul/ pentru care în aceste unităţi deşi semănatul a început pe nerecomandată: semănatul ma­
partid au acordat o atenţie eonomice, au depus eforturi cu 22 la sută mai mari decît in Alba realizările au depăşit 79 pînă în prezent nici 50 la sută data de 22 septembrie nu s-au nual Unde-i calitatea lucră­
deosebită valorificării rezerve­ susţinute pentru valorificarea perioada anterioară La uzinele edificatoare de procente. din suprafaţa prevăzută a se însămînţot decît 60 de hecta­ rii ? De ritmul semănatului
lor evidenţiate cu prilejul dez­ de noi rezerve menite să ducă constructoare de maşini din Raionul 11ia însă. se prezin­ însâmînţa nu s-a realizat. re, fiindcă întreaga lucrare se nici nu se poate vorbi cînd la
baterii Hotârîrii C.C. al P.C.R. la creşterea continuă a produc­ Cugir s-au adus îmbunătăţiri tă cu rezultate modeste : 60.2 Se pune fireşte întrebarea,,
şi Consiliului de Miniştri cu ţiei şi productivităţii muncii, în pregătirea fabricaţiei şi au la sulă, cu toate câ şi aici e­ ce fac în aceste unităţi consi­ execută manual, cu toate că pe Ohaba viteza de lucru nu de­
privire Ja reglementarea pro­ a ritmului de execuţie pe şan­ fost perfecţionate o seamă de Sfîrşitul celui de-al treilea xistă unităţi cum sînt cele din liile de conducere şi în primul anumite parcele există posibi­ păşeşte 4 heqjare pe zi. Cum
gramului de muncă şi întări­ tiere, la creşterea eficienţei în­ procese tehnologice care au trimestru al anului a însemnat Sîrbi, Boz, Burjuc şi Lăsău, rind delegaţii consiliului agricol lităţi de mecanizare. se împacă oare tovarăşii de hi
rea disciplinei, utilizării mai tregii activităţi. In întreprin­ condus la creşterea producti- pentru minerii de la Barza în­ raional, repartizaţi să răspun­ La cooperativa agricolă din consiliul agricol raional şl
raţionale a forţei de muncă şi derile miniere, siderurgice, ■ vităţii muncii şi reducerea con­ registrarea unui întreg şir de unde, ca urmare o bunei orga­ Ohaba, în ziua de 9 octombrie U.R.C.A.P. cu asemenea stări
aplicării măsurilor stabilite în constructoare de maşini, pe sumului de metal. succese. Inlrccîndu-şi sarcinile nizări a muncii, a folosirii ju­ de lucruri ?
cadrul acţiunii de organizare şantierele de construcţii, in Exemple care demonstrează de plan. colectivul întreprinde­ dicioase a forţei mecanice şi Lipsa de colaborare dintre
$ttinţliicâ a producţiei şi a unităţile industriei ichimice, a că acţiunile şi măsurile între­ rii miniere Barza şifca depăşit manuale de însămîn- cooperatori şi staţiunea de ma­
'muncii. Tot astfel se explică crescut preocupare^ pentru or­ prinse pentru mai buna orga­ şi indicatorul producţiei marfă ţâre e pe sfîrşite. şini se reflectă tocmai în rea­
şl îmbunătăţirea indicatorilor ganizarea raţională, pe baze nizare a producţiei şi a mun- vîndută şi încasată. Cifra rea­ La cooperativa agricolă din lizările slabe, realizări care în
economico-financiari. Faţă de ştiinţifice a producţiei şi a lizată este edificatoare: Lăsău, mecanizatorul Iosjf final se răsfrîng asupra pro­
angajamentele anuale de a rea- muncii, au fost aplicate nume­ fi.058.000 Ici peste prevederile Mund.ucă insăminta ultimele ducţiei. De aceea, se cere mal
roase măsuri privind folosirea (Conlinuare (n pag. a 2-a) planului. suprafeţe. mult ajutor din pai tea meca­
nizatorilor şi mai'multă opera­
tivitate. Numai în acest mod
se va putea încheia campania
Cum vă achitaţi agricolă de toamnă la timp şt
in bune condiţiuni agrotehnice.
1
I z a i r u z / 3 remediat, aşteptaţi J ST. CRĂCIUN
de răspunderea
— Alo ! — Imediat, aşteptaţi. — Imediat, aşteptaţi. E ocu­
—, Da ? 13,20. pat numărul pe care-1 doriţi de
ce o aveţi faţă Informaţii Deva Acum e ora 9, vă rog să gent..-. la Deva. IMIGRĂRI
cu
— Doresc o convorbire
— 09 ? Cu Deva, e foarte ur­
— Alo. ştiţi, s-ar putea încer­
mi-o daţi în jurul orei 13. Se — Ai răbdare, dragă, aşleap. ca şi la alt număr.
de viitorul poate ? şe..: (!)
— N-am circuit liber, tovară­
— Da.
E ora 12,30. 14,05. $1 EMIGRĂRI
- Cu Deva, e foarte urgent!
copiilor ? Reportaje — Alo, 09 ? Ştiţi, vă rog, aş­ ÎNSEMNĂRI — Imiediat, aşteptaţi. De a­
tept de pe acum convorbirea
bia s-au schimbat centralistele. In dosarul cu probleme
cu Deva, poate prindeţi mai greu de rezolvat aflat pe
Gînd am intrat în biroul Cunoştinţa mea din Petro­ biroul premierului englez,
secretarului Sfatului popu­ devreme un circuit. şani, care asistase la întregul Ilarold Wilson, figurează li­
lar al comunei Letese, a­ — Imediat, aşteptaţi. tă ! chin de a obţine legătura, in­ na nu mai puţin delicată —
cesta era foarte frămîntat. N o t e Ora 13,10. 13,45 iei vine pe lingă cineva de la cea privind emigrările şi i­
— Mai încercaţi, vă rog, cu
L-am ascultat cu deosebit — Alo, 09 ? Vă rugasem... cu Deva Trebuie să transmit ceva poştă In 5 minute vorbeam cu migrările. De altfel, in pa­
interes. Nu-mi venea să cred foarte important. Deva ! Totuşi se poate t ginile ziarelor de pe insule
că şi în zilele noastre pu­ Deva Am dori să cunoaştem pă­ apar destul da des referai
tem întîlni părinţi care nu rerea Direcţiei regionale la această chestiune. Se a­
permit copiilor să termine P.T.TR. în legătură cu felul rată astfel că in porturile
cursurile şcolii generale. in care oficiul din Petroşani o­
norează comenzile interurbane,
— Avem în comună pe întrucît situaţia aceasta dăi­
Budeşteanu Isaila şi Vinca nuie de multă vreme. Centra- ‘
Ioan, îmi relata secretarul listele, deşi s-au mutat in noul
sfatului popular comunal, Secara pentru boabe a fost Insămînţatu cu multe zile In
ambii din satul Cerişor. A­ local, au rămas cu vechile nă­ urmă. Ca dovadă a şi răsărit. Pentru a stimula tinerele plan­
ceşti părinţi refuză să tri- ravuri Şi încă o precizare : cel te In creştere, cooperatorii din Daia au socotit că e bineveni­
puţin răspunsul direcţiei să nu tă prima doză de îngrăşăminte chimice.
fie „imediat, aşteptaţi*. In foto : Mecanizatorul Filimon Hăprian lucrează cu ajuto­
rul unei maşini M.I.C, 1 la fertilizarea culturii cu azotat de engleze există in unele zile
VIAJA ŞCOLARĂ T. IONAŞCU amoniu. Foto . j TEREK un permanent du-le-vino.
Mulţi oafaeni din îndepăr­
tatele meleaguri ale Com-
mită fetiţele lor la şcoală în Oaşa esle crimpeiul de na- cunse cotloane ale malurilor. vinătoare de cocoşi de munte, monwealthului păşesc pe
vederea continuării clasei tură câulat de muffi iubitori Ii ta na o caută pe iundut albi­ in Cioaca dinarilor. Zăpada pămintul britanic cu inimi­
a V-a l-am invitat la se­ de frumos Drumurile ce vin ei, In aşa fel Incit fiecare pa­ grea împiedica înaintarea. A- le pline de speranţă intr-o
diul sfatului popular, am din Păltiniş, Otftrşia Lotrului, săre să aibă In lolosinţâ cam propiindu-se dc bătaie, baci viaţă mai bună dccit la ci
stat de vorbă cu ei. Cu Şurianul, Voievodul sau Sebeş 2 km din tiu. De aceea, mun­ Rudi l-a întrebat dacă aude acasă. Cetăţeni din Jamai­
toată străduinţa noastră, se strtng mănunchi aici. tenii, cind sin/ întrebaţi de „cintatul" lor. Răspunsul a ca, din India, Pakistan şi
nu am reuşit sâ-i facem să Dimineaţa, clnd soarele por­ drumefi dacă mai c cale lungă tost negativ. Maestrul auzea din multe ţări ale Africii sc
înţeleagă rolul de azi al şco­ neşte lupta cu ceafa deasă ce pină fn cutare loc, răspund doar nişte ciocăniluri repetate, încrucişează cu cetăţeni en­
lii pentru viitorul copiilor. s-a întins peste vale decusea- prompt : — „Păi sd tot fie parcă batea toaca. Cind a a- glezi, care pleacă in Austra­
Ei susţin cu încăpăţînare ră, din apa Sebeşului se Inal- vreo două moşii de mierlă de llat câ acel „tocat" esle ,.cin- lia, Canada, Noua Zeelandă,
vechea teorie că cele 4 cla­ tă spre ceruri aburi străvezii. lalut" cocoşului, nu-i venea să atraşi de mirajul chivenii-
se sînt suficiente. Nu vor Din împreunarea rfuri/or Fru­ apân. creadă. Dar văzind pasărea; sirii...
să ţină seama nici de pre­ moasa cu Săian s-a născut apa Un nelnitiat nu va înţelege s-a convins de adevăr şi a În­ De fapt istoria insulelor
vederile cu privire la obli­ văţat să meargă „pe cinlat". britanice cunoaşte nenumă­
gativitatea învăţâmîntuluî pentru a se putea apropia ’mai rate asemenea „sosiri şi ple­
de 8 ani. uşor de ca şi apoi sd tragă. cări". Popularea cu oameni
Cuprins de curiozitatea ...Seara, la cabana O aşa, ta din Europa a început acum
de a cunoaşte pe aceşti oa­ altitudinea de 1.207 m, uşile se aproape patru mii de ani!
meni, care sînt slâpînili de deschid larg fn lafa vizitatori­ In epoca'de piatră au acos­
ferma convingere că copiii O A . lor. Cabaniera, solia lui baci tat corăbiile unor locuitori
lor aţi învăţat suficient, am Rudi, esle o gazdă bună şl din jurul Mediteranei, iar
stat de vorbă cu dînşii a- harnică. Stind fn bucătăria lu­ acum aproximativ 2.500 de
dresindu-le rugămintea de minată de lămpile ce desenea­ ani, de la poalele Alpilor nu
a ne arăta cauzele care-i Sebeşului — spumoasd şi nă­ nimic din tăspunsul munteanu­ ză pe pereţi tablouri fantasti­ venit in Anglia celţii. Ro­
determină să se opună şco­ valnică. lui. Dacă ai reuşii insă sd cu­ ce, bfnd încet laptele proaspăt manii au debarcat ca n i'ir
larizării în continuare a co­ In sus, pe Valea frumoasei, noşti cile ceva din tainele na­ muls, călduţ Şi spumos, ascul­ cuceritori, iar anglo-saxo’ni.
piilor Au prezentat o se­ vieţuieşte ciudata pasăre sca­ turii, vei pricepe că ţi-a indi­ tăm minunatele povestiri aie vikingii, danezii au fost imi­
rie de argumente neînteme­ fandru ce hălăduieşte pe o- cat distanta de aproximativ 4 baciului, unde trecutul cu pre­ granţi oarecum paşnici. De
iate. ceste meleaguri şi care ser­ hm. zentul se îmbină armonios şi la anul 1.000 hiroarc, sosiri­
Jntr-adevăr şcoala este veşte ca etalon de măsură a Lăslnd această pasăre, o au­ creează un nou finu/ — Oaşa le dc cuceritori au încetat,
cam departe, în satul A­ distantelor prin obiceiurile tentică curiozitate biologică, zilelor noastre, cu apele nără­ dar au continuat imigrările
lun. distanţă de circa o oră pe care le are, observate de-a să-şi ducă viaţa pe mai depar­ vaşe ale Sebeşului care vor da paşnice. Elisabeta I a adus
şi jumătate de mers pe jos. lungul Iimpurilor şl lolosile de te in modul ci straniu, ne în­ curentul electric necesar in­ olandezi şi flamanzi, iar in
Mai aproape nu se pot În­ munteni, buni cunoscători ai dreptăm spre casa maestrului dustriei noastre socialiste. secolul al XVlf-lca, 40 000
fiinţa aceste clase din lipsă naturii. Sadoveanu de la Bradul Drumeţul ce a cd/ca( fn a- de hughenoţi din Franţa
de copii. Dar şcoala din A­ Strâbălînd poteca ce urmea­ S/rlmb. Stlnd In /aţa ei şi pri­ cestc locuri şc va întoarce cu şi-au găsit refugiu in Anglia.
lun are un internat destul ză meandrele rlului, găsim vind cu pielale locurile pe un­ drag, ori de cile ori paşii II Chiar acum aprope ttn se­
de corespunzător şi, desi­ pasdrea căutată — mierla de de a trăi! şf a scris pagini de vor îndrepta spre ele, iar cel col, mii şi mii de italieni din
gur, copiii ar putea locui la apă Această pasăre, de mări­ neuitat bardul moldovean, ne ce n-a păşit încă in această regiunile ocupate de austri­
acest internat, de unde ar mea ciocirliei, trăieşte pe lin­ vin In minte povestirile lui vale s-o tacă cit mai curînd. eci s-au adăugat milioanelor
veni acasă duminica. gă apele repezi de munte, ca­ baci Rudi Cernuta, loslul ma­ Sini locuri demne de văzut de europeni sosiţi in de­
re-i oietă vara, hrană abun­ estru de vinătoare din pârlite pe care nu le va uita nicio­ cursul veacurilor.
I CH. LUKACS dată.
, _ de apă, cuibul şi-t con­ Oaşei şi Prigoanei, MARIANA TRUŞCÂ Dar in timp ce unii ve-
dentă. Toată viaţa ei e legată
1930,
In primăvara anului
O actualitate de primă importantă de pe şantierul noului laminor bluming de 1300 struieşte prin cele mai as- Sadoveanu a venit Ia prima sa
(Continuare fn pag. a 2-a) mm din Hunedoora : de curînd a început montarea macaralei ..Ticgler" de mare capacitate. EWALD KIMINICI! MIRCEA IORDACIIE
Foto: V. ONOIU
(Continuare fn pag. • 4-a)