Page 33 - Drumul_socialismului_1967_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3972

„Take, lanke $1 Kadtr*. Ia
'Velimir din „Dr în filozo­
fie*, la atitea şi atitea ro­
luri, mi-e greu să mă des­ APICULTURA - TRADIŢII,
part de ea, deşi timpul'mi-e
drămuit Intre serviciu, fami­
lie — am o fetiţă de 14 ani
— şi învăţătură. PREOCUPĂRI $1 SUCCESE
Am regăsit prin Veta, Rlcă
In septembrie, la consfă­ ului ne priveau litouri şi a-
Venturiano, Ipingescu, Spi-
tuirea pe ţară organizată la fişe, invitindu-ne parcă la ridon, un mănunchi de oa­
Lugoj cu jormaţtile teatrelor spectacole de succes, pre­ meni talentaţi, pentru care Din nou un apicultor ro­ liferâ. Salcimii şi lanurile de
populare, colectivul de ar­ zentate de-a lungul anilor: arta dramatică e o chemare mân in fruntea Apimondiet■ floarea-soQrelui din regiuni­
tişti amatori ai teatrului „Si- „Cetatea de foc" de "Mihail căreia nu-i pot rezista. — federaţie internaţională, le de şes, flora Deltei şi pă­
derurgistulM din Hunedoara Davidoglu; „Takc, lanke şi care reuneşte 50 de asociaţii durile de tet din Dobrogea
a fost aplaudat dc întreaga Kadîr"de Victor Ion Popa; 56 de tineri şi vlrstnicl de apicultură din 43 de ţări — unice in Europa — întin­
asistenţă. Era singurul tea­ „Bolnavul închipuit* de Mol- sint membri ai formaţiei de pe toate continentele. Re­ sele plantaţii de pomi şi vii
tru popular sindical din ţa­ liere ; „Nila" de Salinski ; Teatrului popular „Siderur- alegerea prof. V, Harnaj, de pe dealurile însorite ale
ră care in stagiunea trecu­ „Omul care a văzut moartea" g i s t u l 36 dintre aceştia pot preşedintele Asociaţiei cres­ Carpaţilor, păşunile şi pajiş­
tă a înscris 57 de spectacole de Victor Eftimtu, „Mi se fi'inttlniţi aproape seară de cătorilor de albine din ţara tile naturale, pădurile de co­
Numărul acesta defineşte pare romantic" de Ion Bă- seară în studioul actorului noashă, ca preşedinte al A- nifere ce împodobesc munţii
portretul ‘ unui colectiv ta­ ieşu, „Ursul" de Cehov, 22 din club. In mijlocul lor, un pimondiei, constituie o recu­ formează vastul laborator in
lentat şi harnic, omogen şi de piese in mat multe acte om [ine bagheta sus de pes­ noaştere a remarcabilelor care albinele, prin hărnicia
inimos pentru care 57 de şi 45 intr-un singur act. Sub te un deceniu. E regizorul succese ale apicultorilor ro­ şi organizarea lor proverbia­
spectacole au însemnat tot ele, nenumărate nume de ar­ Pavel Crişan, omul inimos şi mâni, o apreciere bineme­ lă, extrag nectarul şi îl trans­
atitea examene in faţa pu­ ritată a iniţiativelor lor pen­ formă in miere, in acea mie­
blicului, tot atitea seri de tru cooperare internaţională re de salcim, de tei sau de
emoţii şi izbînzi, tot atitea şi dezvoltarea apiculturii pe izmă, atît de apreciată la noi
bucurii şi buchete de feli­ plan mondial şi peste hotare, prin parfu­
citări Teatrul popular din Hunedoara Elaborarea pe baza propu­ mul ei şl conţinutul bogat
Pasiunea, — combustibil nerilor formulate de apicul­ in vitamine.
intern cu flacăra mereu ne­ torii români a statutului Această inepuizabilă floră
domolită — e energia ce Apimondiei, editarea la a fost întotdeauna pusă în
menţine vie, de mai bine dc tişti amatori Unele dintre entuziast, care sc bucură de Bucureşti a primei re­ valoare de albina autohtonă
un deceniu, activitatea for­ ele figurează azi pe afişele consideraţia întregului co­ Unul din ccic mai mari blocuri de locuinţe din Hunedoara — C3 cu 140 dc aparta­ viste a Federaţiei internaţio­ — Apis mellifica carpatica
maţiei teatrale de la Hune­ teatrelor de stat din Arad, lectiv. mente, dat în folosinţă anul acesta. Foto: V. ONOIU nale a asociaţiilor de api­ — ce şi-a format şi fixat ca­
doara. Dragostea şi perse­ Petroşani, Turda, Bacău... Al­ Colectivul acesta a crescut cultură, acordarea de asis­ lităţile biologice şi morfolo­
verenţa ce au insoţit fiecare te nume şi acestea sini de an de an, a urcat trepte cu tenţă tehnică ţărilor in curs gice In condiţiile specifice
nou repertoriu, ţinuta artis­ ordinul zecilor, pot fi intil- trepte pe drumul măiestriei de dezvoltare — sint doar u­ reliefului, climatului şi flo­
tică a fiecărui spectacol a nite in Hunedoara. Desprin­ actoriceşti, ciştigindu-şi sti­ nele din iniţiativele apicul­ rei româneşti. Milenara se­
ridicat prestigiul întregului dem citeva: Mar ia Stoica, lor. Acum se află in faţa u- Treieratul trifoiului — aeţijne torilor noştri in ultimii ani. lecţie naturală i-a dat cali­
ma şi preţuirea hunedoreni-
colectiv care a înlocuit cu Marcela Mihăilă, Aurel Mu­ In perspectivă — editarea la tăţi superioare.
succes lipsa unui teatru pro­ sti ioc, Ionel Bruia, Victor nui nou an de muncă care se Bucureşti a Enciclopediei a­ Recordul unei familii de
fesionist. Stana, Alexandru Stanei, prefigurează rodnic: patru picole, lărgirea asistenţei teh­ albine autohtone a ajuns la
în palmaresul artistic al Diana şi Doina Cheregiu, Ma­ premiere. Actorii vor ieşi cu nice, organizarea de cabine­ 160 kg de miere, situînd-o
Teatrului popular din Hune­ riana Militarii... Ciţiva sint noasă" spre a se afirma apoi ce trebuie urgentată te de specialitate pentru u­ între rasele de mare produc­
succes din „O noapte furtu­
doara sint înscrise 750 de aici. Reinvie pe scenă nemu­ tilizarea raţională a produse­ tivitate. îndrăgită de pasio­
spectacole O cifră impresio­ ritoarea „Noapte furtunoasă" in „Opinia publică* a lui A. lor apicole, de crescătorii naţii apicultori, ea le-a răs­
nantă pentru a cărei reali­ cu care vor ■ deschide noua Baranga, iar după intilnirea dar au abandonat lucrarea continentale de mutei şi ex­ plătit întotdeauna efortul pe
zare au fost dăruite mii de stagiune teatrală. cu „Bietul meu Maral" de In perioada lunilor septem­ lucrători care să deservească imediat după 2 zile pe motiv poziţii de produse apicole in care aceştia îl fac de a o
ore din serile de răgaz, dar Am regăsit aici d auten­ A. Arbuzov vor încheia sta­ brie şi octombrie o importantă combina. că nu se găsesc cooperatori diferite ţări, construcţia la duce in fiecare sezon in
Practica a dovedit câ trifo­
care au fost răsplătite — pe tică Ziţă prin replicile Dia- giunea cu o nouă lucrare ca- acţiune în agricultură este şi i u l treierat în sezonul de toam­ pentru deservirea combinei. Roma a j>alatului apicultori­ mijlocul florilor, in împără­
lingă aplauzele ce au înco­ nei Cheregiu, un jupin Du- ragielească: „Conul Leonida, treieratul trifoiului pentru ob­ nă pe timp uscat dă un ran­ Este un procedevi inadmisibil lor după proiectele specialiş­ ţia ei Elocventă în această
ronat fiecare spectacol — cu mitrache cu \orgoliul lui de faţă cu reacţiunea". Cind ţinerea seminţei. însemnătatea dament la batoză de sută la care nu poate aduce decît tilor noştri. privinţă este creşterea in de­
multe diplome şi premii. familist", prin electricianul cortina va cădea după ulti­ de care se bucură această cul­ sută faţă de situaţia cînd tre- pierderi acestei unităţi. De Hotărirea celor peste 1.500 curs de un deceniu a numă­
Doar citeva; premiul Iî pe Victor Stana, care de peste mul spectacol din stagiunea tură a făcut unităţile coo­ lerişul se amină pină în lunile asemenea, la Aurel Vlaicu o de participanţi la Congresul rului de familii de albine de
ţară cu piesa lui Paul Eve- 22 de ani vine la întilnire cu ce abia se deschide, in pal­ peratiste să rezerve pentru sâ- noiembrie, decembrie şi chiar combină stă de 15 z.'le la bri­ internaţional de apicultură a la 6<f0.000 la peste 1.100.000,
rac „Ferestre deschise" ; pre­ scena, un Chiriac cu tendin­ maresul colectivului actori­ mînţă suprafeţe care pe regi­ gada din Pişchinţi fără a în-# constituit, totodată, un oma­ revenind 47 familii la mia de
miul 11! pe ţară cu comedia ţele şi şansele lui de parve­ cesc de la Hunedoara se vor une totalizează peste 4 200 hec­ în ianuarie, februarie şi mar­ cepe treieratul trifoiului deşi giu adus unei îndeletniciri cu locuitori.
tie cînd
timpul este umed,
scriitorului iugoslav Dranis- nire prin tehnicianul Ale­ înscrie alte zeci de spectaco­ tare trifoi contractat cu Agro- atunci randamentul în obţi­ nici se apreciază o producţie veche tradiţie in ţara noas­ Mărirea numărului de stupi
lav Nuşici, „Dr. in filozo­ xandru Stănel, care in seara le. Autorii lor vor adăuga la semul. nerea seminţei scăzind cu de 3 tone in valoare de 54.000 tră. Mărturii ale cronicarilor • şi a producţiei de miere sint
fie". aceasta aniversa 33 de ani de succesele de pină acum bu­ Spre deosebire de situaţia lei. Aceasta în timp ce unita­ şi însemnări de călătorie ale principalele preocupări ale
Am vizitat, intr-una din la naştere. chete noi şi preţuirea acelora anilor precedenţi, în acest an 20-40 la sută. Pierderea după tea duce lipsă de fonduri pen­ străinilor atestă că in ţara apicultorilor noştri. Ei folo­
serile trecute, colectivul de — Din aceşti 33 de ani, ju­ care le urmăresc şi le ad­ prin recoltorea coosei I la cîte se vede este destul de tru a cumpăra cele 7 tone de Carpaţilor apicultura ajun­ sesc pentru mica mecanizare
artişti amatori ai teatrului mătate i-am dăruit scenei — miră talentul munca neo­ timp şi în urma aplicării piă- mate dacă luăm in considera­ cartofi pentru sămînţâ ce i-au sese de mult la o deosebită în stupine utilaje perfecţio­
re preţul de 18 tei pe care A-
hunedorean L-am găsit in ne spune Alexandru Stănel. bosită şi frumoasă din orele fuirilor împotriva dăunătorilor, grosemul îl plăteşte pentru fost repartizate. Acţiunea res­ dezvoltare şi preţuire. Intre nate, realizate în modernul
plin lucru in studioul acto­ Cînd mă gindesc la Vaga­ lor de răgaz. trifoiul a fructificat şi a pro­ pectivă este mai slab organi­ celelalte îndeletniciri agri­ combinat apicol de la Bâ-
rului de la clubul „Siderur- bondul din „Omul care a vă­ dus mori cantităţi de sămînţâ fiecare kilogram de trifoi pre­ zată îndeosebi în raionul Ha­ cole, se spune in hrisoavele ueasa, ia- cercetătorii îmbu­
gistul". De pe pereţii studio­ zut moartea", ta Ionel din LUCIA LICIU la unitatea de suprafaţă. Dat luat de la unităţi. ţeg. vremii, albinăritnl ocupa lo­ nătăţesc continuu calităţile
fiind faptul că este o cultură Convins fiind de importanţa cul al treilea, iar ocalele de albinei autohtone prin selec­
care aduce câştiguri sponte treierişului trifoiului la timpul Producţia bună de sămînţâ miere şi ceară sint menţio­ ţie dirijată şi îmbogăţesc ba­
4 prin valorificarea seminţei, optim, unităţi cooperatiste cum. ce s-a realizat pe regiune şi ' nate imediat după pungile za meliferă prin extinderea
unităţile producătoare în ma­ sint cele din Vinţul de Jos, care aşteaptă a fi treierată în de galbeni şi cirezile de vite unor noi specii de plante.
cantitate de peste 300 tone, i u
Drimbar, Ighiu,
Apoldul de
cazurilor, au luat
joritatea
CRESTE D U R AB ILITATEA măsuri de recoltare Ia timp şi Sus, Răhău, Gîrbova au termi­ o valoare de circo 5 milioane cu care Moldova şi Munte­ tităţi sporite de miere, cea­
. Strădaniile lor asigură can­
nia făceau comerţ.
nat deja această lucrare, iar
lei, constituie o sursă impor­
varietatea
Abundenţa şi
9 Tn condiţii bune a trifoiului altele ca : Calda, Spring, Bam- tantă de venituni pentru coo­ florii melijere an creat a­ ră, lăptişor de matcă şi de­
săminţă. In prezent
pentru
perativele agricole din regiune
rivate, produse de patiserie
potoc, Balomir.
Romos, llia
ceastă tradiţie. Din primă­
LINGOTIERELOR am preconizat pentru un viitor peste 05 la sută din suprafaţa sînt destul de avansate. ceea ce ar permite rezolvarea ale toamnei, florile se suc­ şi cosmetice solicitate d?
foarte apropiat. In scopul eli­
de trifoi rezervat pentru sâ-
vară şi pină in ultimele zile
toate pieţele şi in toate ţă­
Nu la fel stau lucrurile în­
a o serie de probleme finan­
minării complete a abaterilor
mînţâ este recoltat şi depozi­
dimensionale este în construc­ tat în şire. . tr-o seamă de alte unităţi unde ciare şi consolidarea lor eco­ ced fără încetare, formind o rile
nomică.
ţie un ansamblu model meta­ Dacă pină la această fază lu­ deşi utilajul de treieriş slâ mare şi puternică bază mc- EMIL MARINESCU
Necesităţile creşterii produc­ sionării lor, produceau deni­ lic în care este fixată şi cutia crările s-au desfăşurat bine, se lîngâ şira de trifoi, iar timpul Avem multe unităţi contrac­
ţiei de otel la Combinatul si- velări interioare în lingotiera de miez. E un sistem care ne constată că şi în acest an ac­ uscgt şi favorabil a permis e­ tante care onual din valorifi­
derugic din Hunedoara impli­ turnată, ^asiurilc aveau o du­ uşurează evident munca. Pe ţiunea de treieriş a trifoiului xecutarea lucrării în condiţii carea seminţei de trifoi la A-
că răspunderi tot mai mari şi rabilitate scăzută şi posibili­ Jîngâ aceasta, montarea cutiei pentru sămînţâ în unele coo­ foarte bune, totuşi acţiunea nu grosem%realizGazâ sute de mii
din partea întreprinderilor co­ tăţi de manevrare gi’eoaie, iar de miez direct în model, în perative agricole se desfăşoa­ a.început şi nici nu se între­ de lei, cultura trifoiului pen­ •M l
laboratoare. Uzinei „Victoria" bazinele de turnare subdimen­ timpul formării, contribuie Ia ră lent, iar în altele încă nu vede a începe curînd. Aseme­ tru sămînţâ constituind o
din Călan, principala furni­ sionate, produceau o alimen­ eliminarea totală a abaterilor a început Pe regiune s-a tre­ nea 'situaţii 'se întîlneSc" la prind pală" sursă "'dezechilibra­ Bitum cu adaos de cauciuc
zoare de utilaje de turnare, tare insuficientă a piesei tur­ dimensionale în grosimea pe­ ierat, pînâ lo data de 6 octom­ cooperativele agricole din Cri- re a balanţei lor financiare.
oţelarii îi cor cu insistenţă să nate.- Deficienţele amintite a­ reţilor lingotierei. brie. n.c. recolta de pe» o su­ cău, Benic, Unirea, Bîrsău, Uău este însă că nu in toate
îmbunătăţească calitatea 1 i n - duceau la rîndu! !or alte incon­ — In fabricarea curentă mai prafaţă de numai R 00 hectare Gurasada, Aurel Vlaicu, Orâş- unităţile sc acordă atenţia cu­
gotierelor, să crească durabi­ veniente : umflături, denive­ aveţi şi alte tipuri de lingoti­ De.şi staţiunile de maşini şi tie. Sebeş şi altele. venită desfăşurărh treieratului. PLOIEŞTI. — La Institu­ nomică şi o rezistenţă in
litatea lor pentru a scădea tot lări de suprafeţe interioare, !n- ere. Ce îmbunătăţiri se vor tractoare dispun de utilaje su­ La C A P. Cricau se tărăgă­ Timpul favorabil care se tul dc cercetări pentru pre­ exploatare superioare bitu­
mai mult consumurile speci­ cluziuni de nisip şi zgură, su­ aduce acestora ? ficiente şi care au fost judicios nează nejustificat treieratul menţine va trebui folosit cu lucrarea ţiţeiului din Plo­ murilor realizate pină acum
fice pe tona de oţel produsă. fluri etc. care micşorau dura­ — O pondere mai ridicată repartizate pe romane şi uni­ trifoiului de pe cele 90 ha, care maximum de eficientă pentru ieşti u fost elaborat un pro­ în ţară. Un nou sortiment
In legătură cu preocvporea bilitatea produselor noastre în producţia noastră o ocupă tăţi, in bună parte ele stau ne­ este evaluat a da o producţie treieratul întregii cantităţi de cedeu dc fabricare în canti­ dc bitum obţinut dc aseme­
turnătorilor pentru satisface­ tipurile LN 70 şi LC 33 Pen­ folosite pentru că unităţile de 10 tone sămînţâ în valoare trifoi recuperînd astfel rămî- tăţi industriale a bitumu­ nea de specialiştii institu­
rea acestor cerinţe am purtat o tru ambele, în colaborare cu cooperatiste nu au reuşit în de circa 180000 lev Pe de altă nerea in urmă şi dimînuînd rilor cil adaos dc cauciuc, tului ploieştean este folo­
discuţie cu tovarăşul inginer ICEM Bucureşti, s-au turnat cursul lunii septembrie şi pî- parte unitatea amintită pentru pierderile care pot surveni necesare în construcţiile de sit cu rezultate bune la pro­
Francisc Sclionberger, şeful Interviu loturi experimentale din fontă nă acum să asigure cei 4 — 5 a procura cartofii de sămînţâ din cauza executării cu întâr­ drumuri. Utilizat experi­ tecţia conductelor metalice
secţiei turnătoria de lingotiere. cu grafit nodular prin diferite solicită credite în sumă de ziere şi în perioada nefavora­ mental la asfaltarea unor îngropate.
Iată ce ne-a declarat: procedee. Pină acum acest lu­ 5.C00 lei pentru care va plăti bilă a acestei importante lu­ drumuri şi străzi, noul pro­
“ Dorinţa oţeîarilor este şi Aceste inconveniente ne-au cru s-a realizat prin folosirea dobînzi Cooperatori* din Daia crări. dus a dovedit eficientă eco­ (Agerpres)
a noastră, Din două motive: împins la acţiune. In primul prealiajelor cu magneziu şi Pregătiri pentru au început treieratul trifoiului Ing. ANDRONIC IIONDALA
Rentru o colaborare mai rind am trecut la reproiecta- prin imersiune în oolă cu clo­ de pe cele 100 ha acum 20 z*le director al Agrosem Orăştic
fructuoasă şi creştereo presti­ rea ramelor de formare, ar­ pot etanş. Pregătim al treilea
giului nostru ca producători. măturilor de miezuri, şasiului procedeu : inocularea fontei în sezonul rece
Înscriind in preocupările superior şi bazinelor de tur­ oală autoclavâ sub presiune.
noastre zilnice şi asemenea nare, oplimizîndu-le conform Şi acum avantajele ci.ştigate : Pe ..şantierul" Exploată­
probleme trebuie să spun că, datelor şi rezultatelor obţinute la tipul LC 33 durabilitatea a rii de calcar llăiţa-Crăciu-
in urma unor studii, s-a ajuns de noi pe cale practică. Apoi, crescut de la 50 turnări la fon­ ncşli continuă în ritm sus­
la aplicarea unor măsuri efi­ am găsit soluţii de îmbunătă­ tă „clasică" la 00, la fontă cu ţinut lucrările dc pregătire
ciente. In principal mă voi re­ ţire a sistemului de armare n grafit nodular. Tipul LN 70 a a frontului dc lucru, pro­
feri la îmbunătăţirile construc­ lingolierei, ceea ce a determi­ fost supus şi unui 'tratament ductiv, pentru sezonul rece.
tive şi tehnologice aduse lin- nat creşterea rezistentei ei şi de recoacere. încă nu cunoaş­ Din fondurile dc 1.000.000
gotierelor invers conice şi di­ crearea unor condiţii de răcire tem performanţele practice la Ici, destinate in exclusivita­
rect conice de 10 tone necesa­ simultană, micşorind posibili­ care se poate ajunge, dar anti­ te dcscopcrtci, i-au efectuat
re turnării oţelului destinat tăţile de oparitie a relaşurilor. cipăm o creştere esenţială a lucrări in valoare dc circa
laminorului de tablă de la — Din situaţiile pe care vi durabilităţii lotului experimen­ 800.000 Ici.
Galaţi. Ele au cea mai mare le prezintă periodic combina­ tal. In prezent, frontul de
pondere în fabricaţia noastră. tul din Hunedoara am găsit In încheiere, aş dori să a­ lucru măsoară peste 300
metri cu perspective de a
Am să încep întîi cu nea­ expresia practică a eficienţei dresez o rugăminte benefic'a- creşte cu incă 100 dc metri
junsurile' manifestate la fabri­ măsurilor luate: în luna au­ iilor de In C S Hunedoara pină la sfîrşitul lunii. De­
caţia acestei lingotiere pentru gust lingotidrele ir.vers conice Am dori să ni se ofere cu mni
a vă da seama de mobilul au rezistat lo 58 de turnări, multă promptitud'ne situata vansarea lucrărilor dc pre­
acţjurvilor noastre. iar cele direct conice la 26,32. durabilităţii utilajului de tur­ gătire asigură exploatării
După proiectele şi utilajul Cifrele la care s-a ajuns ie- nare şi fişele lingoticrelor, condiţii opiînic îndeplinim
primit, ramele se deformau şi prezintâ o limită ? pentru a ne put?o da seama planului pe anul acesta, cit
Şi în trimestrul I al anului
se fisurau repede, armăturile — Nu ! Există posibilităţi de şi noi de comportarea acestora 1968. O acţiune importantă aflată la ordinea zilei în unităţile agricole este şi treieratul trifoiului. Fotoreporterul nos­
de mie»z, datorită supradimen­ creştere a acestora. Iată şi ce A. OARGA tru Ileana Tcrek a surprins această imagine la cooperativa agricolă din Răhău.
Expoziţie
m
Duminică s-a deschis Ia
Casa dc cultură din Petro­
şani expoziţia regională e
fotoamatorilor. Expozilib
ari satisfăcute integral. El va organizată în cadrul rclti
Să asigurăm în trimestrul IV realizarea valoare a rezervelor scoase în Viafa şcolară dc al Il-lca concurs pe ţara
trebuj însoţit însă de măsuri
punerea
cuprinde pcslc 120 dc ex­
eficiente pentru
în
selecţionate dc la
ponate
evidenţă în acţiunea de orga­ cercurile dc fotoamalori din
l i ■ B nizare ştiinţifică a producţiei Lupeni, clubul „Sidcrurgis-
din prima zi a sarcinilor economice pen- şi a muncii, aprovizionării Alte motivări, tot atît de amîndoi. Nu Ic trimitem. tul* din Hunedoara şi Casa
îm­
pentru
bunătăţirea
orăşenească de cultură din
A doua zi, aflindu-mâ în co­ I
tehnico-malei iale,
revizuirea
agregatelor, a instalaţiilor de neverosimile : muna Bunda, am trecut pe la m Petroşani.
— Cum, sâ nu vină fata n-
fost epuizate Unele unităţi aplicarea măsurilor şi studiilor dezgheţare, crearea fronturilor casă ? Păi trebuie sâ ne oju- sediul sfatului popular comu­
tru anul 1968 cum sint' I41.E.H., U V. Călan efectuate în cadrul acţiunii de de lucru de rezervă în con­ te la munci. nal unde, în cadrul discuţi­ î
strucţii şi preîntîmpinarea tu­
şi altele au înregistrat scăderi
pro­
organizare ştiinţifică a
ilor, am avut neplăcuta oca­
Dacă am putea lua în se­
la acest indicator faţă de ace­
pricinui sezonul rece. Experi­
eaşi perioadă a anului trecut. ducţiei şi a muncii turor greutăţilor ce le poate rios cele spuse de Budeşteanu zie sâ notez în carnetul meu I Invitaţie
Nu sînt de natură să mulţu­
alte citeva persoane de genul ■
cii, perfecţionarea continuă a din cadrul regiunii noastre sint Altele, cum sînt I.F. Orâştie, mească nici cele 73 procente enţa anilor trecuţi, capacităţi­ Jsalla, ne-aiv face sâ credem celor sus-amintite şi anume:
că fiica lui, în virstâ de 11
procedeelor tehnologice, şi în­ încă rezerve importante ce pot I.F. Sebeş şi I.R.I.L. Orâştie. nu de realizare a planului de in­ le de producţie existente şi sar­ ani, este persoana principală Radoane Drâgan, domiciliat în I la muzeu
trecerea socialistă au îmbogă­ îi valorificate Printr-o preo­ şi-au realizat nici sarcinile vestiţii. O preocupare mai sus­ cinile de plan pentru ultimul satul Poeniţa Vurnii, Toma A­ m
ţit palmaresul rezultatelor e- cupare mai susţinută pentru planificate. Lichidarea acestor ţinută a unităţilor. beneficiare trimestru al acestui an şi tri­ în vederea executării munci­ lexandru, Haţegan Nicoloe şi Colectivul dc conducere'
conomîce putem găsi la fiecare realizarea ritmică a tuturor anomalii constituie o sursă im­ pentru urmărirea şi satisface­ mestrul I al anului 19G8 ne o- lor gospodăreşti le dînsul a- Artan Gheorghe zis Picu din I al „Muzeului mineritului'*
întreprindere şi pe fiecare şan­ sortimentelor şi expedierea lor portantă de săltare a realiză­ rea contractelor cu utilajele ce ferâ în acest sens indicii pre­ casâ satul Cernişooro Florese. ■ din Petroşani, în colaborare
tier de construcţii. Ele au fost operativă la beneficiar, la în­ rii. trebuiau livrate în trimestrul ţioase. Trebuie doar sâ tra­ — Păi, sâ vedeţi, nu o dau Este regretabil faptul câ mai i cu Consiliul orăşenesc al;
completate în mod armonios treprinderile forestieră din Pe­ Economiile la preţul de cost III ar fi adus o creştere apre­ gem concluzii şi sâ acţionăm la şcoală deoarece nu vreau pionierilor au organizai o
cu o susţinută muncă politică troşani, I O.I.L. Hunedoara şi şi beneficiile peste plan din ciabilă a cifrei de mai sus în consecinţă ca Aurelia sâ plece de lîngâ există astăzi osemenea părinţi ■ instructivă şi alraclivă în-
desfăşurotâ de organizaţiile de I'.R.I L. Orâştie, vor putea fi primele fi luni ale anului ar fi Cu alte cuvinte există posi­ Să nu uităm câ de felul în mine. Pe ea vreau s-o ţin lin­ îndărătnici, cu mentalităţi în­ lilnire cu elevii. La Clubul
vechite. victime ale unor con­ I
sindicat şi U.T.C, sub îndru­ recuperate, fără îndoială, res­ lost.cu 20 milioane şi respectiv bilităţi reale ca in trimestrul care vom munci în acest ultim gă mine acasă.
marea organizaţiilor de partid, tanţele la producţia marlâ cu 12,9 milioane lei mai mari IV activitatea economică sâ trimestru, depinde realizarea Am moi vorbit în continuo- fuze precepte de viaţă. Este din Lupeni, în prezenţa a
pentru întărirea continuă a dis­ vîndutâ şi încasată Aplicarea dacă in cele 9 întreprinderi cunoască o nouă înviorare. din prima zi a sarcinilor ce ne re despre rolul de azi al şco­ regretabil mo* ales pentru fap­ I sute dc pionieri, muzeogra­
ciplinei şi folosirea deplină a măsurilor preconizate.în acţiu­ printre care I M. Hunedoara Deficienţele manifestate în pe­ revin pentru anul viitor Iar lii, despre viaţa nouă a tine­ tul câ de pe urma acestora vor ■ ful Mircea Munteanu a fă­
zilei de muncă. nea de organizare ştiinţifică a Uzina R M R Simeria, I.F. Ha­ rioada scursă pînâ acum sint chezăşia cea mai sigură a unui retului nostru, clvar şi aici, în avea de suferit propriii lor co­ cut o incursiune in istori­
Cum pînâ la ffnele anului producţiei şi a muncii, folosi­ ţeg, I.F. Orâştie, fabrica „Vi­ de natură internă şi stă în pu­ asemenea deziderat o constitu­ linului pâdurenilor, despre pii, viitorul Jor. cul Văii Jiului — istoric o­
mai avem doar un trimestru rea la întreaga capacitate a dra”. I.O.I.L, Deva n-nr fi în­ tinţa organizaţiilor de partid, ie aplicare^ celor mai eficien­ condiţiile create şcolilor, des­ O singură discuţie, moi mul­ glindită in „Muzeul mine­
se cuvine sâ analizăm în mod mecanismelor şi forţei de mun­ registrat minusuri la aceşti in­ a conducerilor întreprinderilor te măsuri tehnico-organizotori- pre învâlămîntul grotuit. des­ te chiar, pot sâ se soldeze cu e­ ritului" din Pelroşnni Ex­
critic, cu toată răspunderea, că, stau la îndemîna lucrători­ dicatori şi ar fi existat o pre­ şi colectivelor de muncă în­ ce, pregătirea temeinică a pro­ pre manualele şcolare gratui­ şecuri. Este necesară însă mul­ punerea liberă, audiată cu
activitatea desfăşurată pînâ a­ lor din exploatările forestiere ocupare mai susţinută pentru săşi sâ le înlăture Acesta este. ducţiei pentru iarnă şi desfâ- te etc. Mi s-a părut că oame­ tă perseverenţă, răbdare şi interes şi presărată cu nu-,
cum, sâ găsim căile şi mijloa­ pentru realizarea sortimente­ încadrarea în sarcinile prevă­ de altfel, primul pas spre în­ şurareo linei întreceri socialis­ nii au înleles cele spuse de tact pentru a-î determina pe meroase întrebări din par­
cele prin care ultima zi din lor deficitare. zute. Principala cauză a lacu­ cheierea bilanţului anual cu te însufleţite, care sâ permită mi.ne şi i-am întrebat : aceşti părinţi să nu răpească tea şcolarilor, a sfîrnil cu­
1967 sâ ne găsească cu cele mai Deşi, pe ansamblul regiunii nelor manifestote în activitatea planul şi angajamentele reali­ obţinerea încă în trimestrul IV — Deci felele pleacă la fiilor lor darul cel mai de riozitatea şi dorinţa copi­
bune rezultate în îndeplinirea productivitatea muncii a cres­ economico-financiarâ la unită­ zate şi depâşile la toţi indica­ al anului 19G7 a indicatorilor şcoală ? ilor de a poposi, in curînd,•»
indicatorilor de plan. In acest cut. posibilităţile de obţinere a ţile respective o constituie torii şi la toate sortimentele, prevăzuţi penlru trimestrul I preţ al vremurilor noastre — în sălile muzeului petroşă-
sens. în fiecare întreprindere unor rezultate mai bune n-au doar lipsa de perseverenţă în cu obligaţiile fată de beneficl- al anuluj 1968, — Nu, nu... nu... ou răspuns ştiinţa, învăţătura. ■ ncan.