Page 35 - Drumul_socialismului_1967_10

> \
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3972

S E S IU N E A O . N . U . Declaraţiile lui Plenara C.C. al

Walter Ulbricht P.C. din Chile
CUVINTAREA CONDUCĂTORULUI cuvîntarea rostită la recepţia

BERLIN 10 (Agerpres). — In
SANTIAGO de CHILE 10 <A-
oferită in cinstea oaspeţilor din
străinătate, cu prilejul celet gerpres). — La plenara Comite­
de-a 18-a aniversări a procla­ tului Central al Partidului Co­
munist din Chile, a fost anali­
mării R. D. Germane, Walter
DELEGAŢIEI ROMÂNE Ulbricht, preşedintele Consiliu­ zată sltuaţfa economică şi poli­
lui de Stat, a înfăţişat politica
tică din ţară, precum şi rela­
de pace a R.D. Germane şi rea­
ţiile Partidului comunist cu al­
lizările obţinute in construcţia
socialistă a ţării. El s-a referit, te partide politice chiliene.
de asemenea, pe larg, la relaţii­ Plenara s-a pronunţat în fa­
le dintre cele două state ger­ voarea acţiunilor comune ale
Conducătorul delegaţiei ro­ Viaţa — a declarat şeful de­ Subliniind că singurele care le pe exploatarea ţârilor mai mane şi a subliniat că din mo­
mâne la sesiunea Adunării Ge­ legaţiei române — impune des­ ciştigă de pe urma războiului slabe de către cele mai puter­ mentul integrării R F C . în forţelor interesate în ameliora­
nerale a O.NU. şi-a începui fiinţarea barierelor artificiale, sînt interesele imperialiste nice. Adîncirea decalajului e­ N.A T.O. prin tratatul de la rea situaţiei economice şi soci­
cuvîntarea aiâtînd că în lu­ înlăturarea scindării lumii in străine, M. Maliţa a declarat conomic înlesneşte forme noi Paris, nu există decît o singură FRANŢA — In oraşul Argenteuil a fost construită o nouă ale din ţară, subliniind că uni­
mea contemporană in care fe- blocuri milita’re ..opuse, care au că guvernul român consideră de dependenţă pe arena inter­ cale reală pentru rezolvarea halâ-piaţâ, acoperită cu o cupolă din plastic armat al cărei tate* comuniştilor şi socialişti­
nontenele se repercutează ra­ împiedicat circulaţia valorilor că reglementarea diferendelor naţională. favorizează practi­ problemei germane, şi anume diametru atinge 30 m Cele 30 de „pliuri" din poliester se în- lor constituie o necesitate in­
pid asupra ansamblului rapor­ materiale şi de idei. Blo­ dintre ţările Orientului Apro­ cile neocolonialiste, ştirbind recunoaşterea reciprocă, stabi­ tîlnesc şi formează acoperişul, care cîntâreşte în total 12 tone.
turilor internaţionale, toate curile militare trebuie în­ piat trebuie să aibă loc nu pe principiul egalităţii în drepturi lirea de relaţii normale între In foto : Vedere generală a pieţii din Argenteuil. dispensabilă.
ţările sînt vecine. Orice locuite printr-un climat de calea ciocnirilor militare, ci a statelor. cele două state germane prin
progres pe calea colaborării şi colaborare între toate ţările pe calea înţelegerii şi unor so­ Reîerindu-se la răspunderi­ tratative la-nivel guvernamen­
destinderii, ca şi orice mo­ continentului, condiţie sine luţii în conformitate cu inte­ le importante ce revin O.N.U., tal, recunoaşterea tuturor
ment de criză în relaţiile in­ qua non a soluţionării proble­ resele tuturor popoarelor circ vorbitorul a spus că prima frontierelor existente în Euro­ Lucrările sesiunii Sovietului
ternaţionale se răsfrînge ine­ melor mari ale păcii şi secu­ trăiesc în această regiu­ problemă care se pune este în­ pa, încheierea de acorduri in­
vitabil asupra vieţii fiecăruia rităţii. După părerea noastră, ne. In prezent, principa­ făptuirea principiului univer­ tre cele două state germane cu
şi de aceea, nimeni nu poate procesul normalizării depline la răspundere pentru re­ salităţii. Viaţa însăşi demon­ privire la renunţarea la arma Suprem al U. R. s. s.
sâ-şi separe soarta sa de a a raporturilor înlereuropene, zolvarea problemelor din O­ strează că problemele Interna­ atomică, dezarmare, renunţare
altora. pe baza egalităţii in drepturi rientul Mijlociu, de care de­ ţionale majore nu pot fi re­ la folosirea forţei şi contribu­
La sesiunea extraordinară a tuturor statelor, impune îe- pinde soarta dezvoltării eco­ zolvate ignorîndu-se Republi­ ţia lor la un sistem de securi­ MOSCOVA 10 — Corespon­ stat pentru anul trecut a fost la sută în comparaţie cu rezul­
din iulie a.c. a Marii Adunări tragerea din Europa a trupelor nom ico-sociale şi a păcii ţâri­ ca Populară Chineză şi alte tate european. Walter Ulbricht dentul Agerpres, N. Cristolo- depăşit, iar actualul plan — al tatele ce se aşteaptă în anul în
Naţionale, consacrată activită­ neeuropene, retragerea tuturor lor respective, revine guver­ state menţinute in afara orga­ a subliniat că în acest sens au veanu, transmite : La 10 octom­ anului jubiliar, se îndeplineşte curs. Nikolai Baibakov a men­
ţii internaţionale a României, trupelor de pe teritoriul altor nelor şi popoarelor care tră­ nismelor internaţionale. De i- fost elaborate recentele propu­ brie, la Moscova s-a deschis se­ cu succes. In anii 19G6-1967, a ţionat câ loeii) principal în ca­
Nicolae Ceauşescu, secretarul state în limitele frontierelor iesc în această parte a lumii. ceea, împreună cu alte ţări. neri prezentate de Willi Stoph, siunea Sovietului Suprem al arătat el, venitul naţional al drul comerţului exterior al
general al Comitetului Central naţionale, lichidarea bazelor După părerea noastră — România a cerut să se înscrie primul ministru al R. D. Ger­ U.R.S.S. Raportul la primul U R.S S. a crescut cu 7,2 la su­ U R.SS. va fi ocupat în con­
al Partidului Comunist Ro­ militare străine şi desfiinţarea a spus el — este posibilă ob­ pe ordinea de zi a actualei se­ mane. punct al ordinei de zi a fost pre­ tă, producţia industrială cu 9,3 tinuare de ţările socialiste. Se
mân, arăta : „Politica externă blocurilor. ţinerea unei soluţii politice, siuni problema restabilirii zentat de Nikolai Baibakpv, la sută, cea agricolă cu 4,2 la prevede, de asemenea, lărgi­
a Republicii Socialiste Româ­ Abordarea raţională a secu­ eficiente şi durabile, în Orien­ drepturilor legitime ale R. P. vicepreşedinte al Consiliului de sută, iar veniturile reale pe lo­ rea comerţului cu ţările capi­
nia dă glas aspiraţiilor profun­ rităţii europene face necesară tul Apropiat. Chineze în O.N.U. şi înlătura­ Nichel Debre despre Miniştri, preşedintele Comite­ cuitor — cu 5,9 la sută. taliste.
de ale poporului român, care, o atitudine realistă, lucdă, Abordînd problema dezar­ rea ciankaîşiştilor din organi­ tului de Stat al Planificării. El Prezentînd în continuare Vasili Garbuzov, ministrul
consacrîndu-şi forţa şi energia faţă de realităţile postbelice mării, şeful delegaţiei române zaţie. România sprijină, de a­ implicaţiile aderării a arătat câ în primii doi ani ai planul pe anul 1968 şi pe ur­ finanţelor al U.RS.S., a pre­
uriaşei opere creatoare, paşni­ şi, în primul rînd, faţă de e- a spus că asigurarea dreptului semenea, cererea Republicii actualului plan cincinal econo­ mătorii ani, raportorul a ară­ zentat sesiunii, in aceeaşi zi.
ce, de edificare a noii orîn- xiîţtenţa celor două state ger­ egal al statelor la pace şi secu­ Democrate Germane de a de­ mia sovietică a continuat să se tat câ venitul naţional va creş­ proiectul bugetului de stat pe
duîri. manifestă în acelaşi timp mane şi presupune crearea ritate îl oferă dezarmarea ge­ veni membru ol O.N.U. După Angliei la dezvolte cu avînl, planul de te în anul următor cu 6,8 Ia anul 1968. El prevede la capi­
un înalt spirit de responsabili­ condiţiilor ca ambele state nerală şi în primul rînd de­ părerea noastră, primirea în sulă, iar pe întregul plan cin­ tolul venituri 123,8 miliarde ru­
tate pentru cauza socialismu­ germane să poată participa ac­ zarmarea nucleară. organizaţie a celor două state Piaţa comună cinal cu 39 la sută Sporul pro­ ble, iar la cel al cheltuielilor
lui şi progresului social în tiv, pe baze de egalitate, la Militînd cu consecvenţă în germane ar contribui la rea­ ducţiei industriale, va fi în 1968 — 123,5 miliarde ruble. In com­
paraţie cu anul 1967, venitu­
lume, pentru soaita întregii viaţa internaţională. favoarea dezarmării generale, lizarea universalităţii ei şi s-ar PARIS 10 (Agerpres) — In­ Convorbiri de 8.1 la sută, iar pe întregul rile vor spori anul viitor cu 8.3
omeniri". Participarea ţârii Indivizibilitatea pârii şi România se pronunţă in ace­ înscrie pe linia întăririi păcii tr-un interviu acordat ziarului cincinal producţia industrială miliarde ruble. Pentru indus­
noastre la viaţa internaţiona­ securităţii mondiale face ca în laşi timp pentru înfăptuirea u­ şi securităţii internaţionale. In „Les Eclios", ministru) econo­ va spori cu 53 la sută, în loc trie vor fi alocate 51.8 miliarde
lă este animată de convinge­ Europa, ca de altfel pretutin­ nor măsuri parţiale în dome­ aceeaşi dorinţă de a vedea în­ miei şi finanţelor al Franţei, pofono-indiene de 47-50 la suta cît a fost pre­ ruble, pentru agricultură —
văzut iniţial. In anul
viitor,
rea că în societatea contempo­ deni în lume, să se resimtă niul dezarmări', menite să con­ tărită organizaţia, subliniem Michel Debre, a declarat ci în producţia de energie electrică 16,4 miliarde, cu 7,6 la sută mai
rană acţionează forţe în mă­ acea gravă încălcare a norme­ tribuie la destinderea încordă­ din nou necesitatea desfiinţă­ cazul eînd cererea insistentă a VARŞOVIA 10 — Corespon­ va fi de C50 miliarde kilowaţi- mult decît în anu| acesta, pen­
sură să stăvilească primejduie lor de conduită internaţională, rii, la micşorarea pericolului rii Comisiei Naţiunilor Unite Angliei de a intra în Piaţa co­ dentul Agerpres, 1. Dumitraş- ore, vor fj extrase 309 milioane tru investiţiile capitale — 43,6
la adresa păcii şi să imprime care este războiul agresiv pur­ unui război nuclear. Un pas pentru unificarea şî refacerea mună va fi acceptată, numărul cu, transmite : In prima zi a tone ţiţei şi 173 miliarde metri miliarde, iar pentru nevoile a-
evenimentelor un curs raţio­ tat de S.U.A. în Vietnam, a de o incontestabilă importan­ Coreei şi reafirmăm caracterul membrilor acestei organizaţii convorbirilor poiono-indiene cubi de gaze, se vor realiza pârârii — 16,7 miliarde de ru­
nal şi pozitiv. O cerinţă fun­ continuat vorbitorul, subli­ ţă spre eliminarea armelor nu­ urgent al retragerii trupelor va spori la 10, întrucît „cei şa­ au fost abordate probleme pri­ peste 107 milioane tone oţel. ble (13.5 la sută din totalul
damentală pentru crearea u­ niind că în această ţară, una cleare l-ar constitui interzice­ străine staţionate sub steagul se" vor trebui să aprobe în ace­ vind stadiuţ actual al relaţiilor Referindu-se la agricultură, ra­ cheltuielilor bugetare).
nor asemenea condiţii care să din cele mai mari puteri ale rea folosirii acestor arme. D2- O.N.U. în Coreea de sud. Con­ laşi timp şj cererile de primire dintre cele două ţâri şi posibi­ portorul a menţionat că în Lucrările sesiunii Sovietului
adresate de Irlanda, Danemar­
lităţile de dezvoltare a acesto­
îngăduie omenirii înfăptuirea lumii, îşi mobilizează capaci­ legaţia română, care s-a pro­ siderăm, de asemenea, că ca şi Norvegia. „Intr-un aseme­ ra. Cele două părţi şi-au expri­ cursul anului viitor producţia Suprem al Uniunii Sovietice
marilor sale năzuinţe spre pro­ tatea de distrugere pentru a nunţat întotdeauna în favoarea O.N.U. trebuie să exercite un nea caz ~ a spus ministrul mat acordul asupra necesităţii agricolă globală vb spori cu 7,4 continuă.
gres şi civilizaţie constă în res­ înfrînge voinţa unui popor ca­ unei asemenea măsuri, spriji­ rol mai eficace în lichidarea francez — Piaţa comună va fi ca atît colaborarea culturală,
pectarea strictă a dreptului fie­ re îşi apără patria şi fiinţa na­ nă şi la această sesiune efor­ ultimelor vestigii ale sistemu­ complet diferită de aceea pe cît şi cea eoonomicâ sâ fie ex­
cărui popor de a-şi hotărî sin­ ţională, pentru a înăbuşi as­ turile îndreptate spre încheie­ lui colonial, in eliminarea care o cunoaştem în prezent şi tinse După cum a subliniat
gur soarta, fără amestec din­ piraţiile sale fundamentale rle rea unei convenţii de interzice­ practicilor de descriminare ra­ nu va mai fi vorba de aceleaşi J. Cyrankiewicz. această cola­
afară, a suveranităţii şi inde­ independenţă, suveranitate şi re a folosirii armelor nuclea­ sială, pentru aplicarea neîn- reguli şi nici de aceeaşi stare borare poate crea noi clemente IMIGRĂRI Şl EMIGRĂRI
pendenţei fiecărui stat. unitate naţională Războiul din re. O asemenea convenţie ar tîrziată n Declaraţiei cu pri­ de spirit in cadrul comunită­
Vietnam a devenit un caz *Î2 dinamice pentru economia ce­
O trăsătură caracteristică a conştiinţă pentru societatea avea implicaţii pozitive asupra vire la acordarea independen­ ţii". Pe de altă parte, în ca­ lor două ţări.
■ - ' \ OQ-
epocii pe care o Irăim, de na­ contemporană. ansamblului problemelor de- ţei ţărilor şî popoarelor colo­ zul în care propunerea Angliei La rîndul său, Indira Gandhi (Urmare din pag I) problemele celor sosiţi şl ca­
tură a întări încrederea în ca­ Vorbitorul s-a referit la luă­ zarmârffşi “repercusiuni' favo­ niale. va fi respinsă, anumite ţări şi-a exprimat interesul faţă de re vor mai veni sint încă
pacitatea comunităţii interna­ rile de atitudine din partea a rabile asupra eforturilor în­ Şeful delegaţiei române s-a membre ale comunităţii vor realizările dobîndite în dome­ » eau, alţii se pregăteau să-st nerezolvate Visurile făurite
ţionale de a-şi rezolva proble­ dreptate spre prevenirea unui referit apoi la necesitatea co­ fi, fără îndoială, profund de­ niul economic şi social de Polo­ ia zborul spre pămînlurlle
mele — a declarat M. Maliţa numeroase ţări, printre care nou război. Un efect binefăcă­ dificării principiilor dreptului cepţionate nia, faţă de modul cum abor­ nou descoperite de pe glob. la plecarea lor din locurile
— este participarea tot mai in­ aliaţi şi prieteni ai S.U.A. care tor ar avea şî crearea de zone intern&ţional. Tinînd seama câ atît primi­ dează ţările socialiste „pro­ Pînă in anul 1700, o şesime de başttnă au rămas simple
tensă a tuturor ţârilor, mari subliniază că este imposibil ca denuclearizate în diferite re­ In încheiere, M. Maliţa a rea Angliei şi a celorlalte ţări blemele formelor şî metodelor visuri. Anchetele sociale au
sau mici, la soluţionarea aces­ Statele Unite să continue bom­ giuni ale lumii . subliniat că în societatea con­ solicitante ca membri cu drep­ noi, mai eficiente, ale conduce­ din populaţia Angliei a tre­ scos la iveală faptul că nu­
tora. Noile conaiţiii ale dez­ bardarea unui stat suveran — In ceea ce priveşte problema temporană cind omenirea este turi depline ai C.E.E., cît şî rii operei de dezvoltare naţio­ cut Atlanticul, stabilindu-se mărul oamenilor de culoare
voltării sociale fac necorespun- Republica Democrată Vietnam nediseminării armelor nuclea­ legată prin interese multiple, respingerea definitivă a acesto­ nală". in Lumea Nouă. Numai in care au reuşit să obţină in
zâtoare concepţia conform că- — fără să nu anuleze şansele re, delegaţia română conside­ Organizaţia Naţiunilor Unite ra, sînt alternative dificile, mi­ Premierul indian şi-a expri­ 50 de ani, adică intre 1880 şl decursul anilor o slujbă mai
unei soluţii politice şî fără a
1930, peste 20 ds milioane ie
ieia destinul omenirii depinde ră că un tratat de nedisemi- a fost şi râmîne un teren nistrul francez preconizează o mat părerea câ războiul din englezi au emigrat in con­ bună, mai bine plătită, este
de un număr restrîns de pu­ umbri ansamblul relaţiilor in­ nare trebuie să fie conceput de încercare şi permanentă fază tranzitorie sub forma u­ Vietnam generează nelinişte şi tinentul american, in Aus­ atit de mic incit nu poate fi­
teri privilegiate. Accesul la ternaţionale. ca parte integrantă a unui sis­ exercitare a principiilor inter­ nui acord comerciaj sau de a­ că singura cale posibilă de în­ gura în nici o statistică. /-
independenţă a) unui număr Reafirmind şi cu acest pri­ tem de măsuri menite să ducă naţionale, unanim recunoscu­ sociere între Piaţa comună şi cetare a războiului este înceta­ tralia şl in alte ţări ale lu­ mensa majoritate a celor a•
mare de state, ca urmare a lej solidaritatea şi sprijinul la ehminarea armelor nuclea­ te, în folosul păcii şi securi- ţările respective, după care se re* bombardamentelor ameri­ mii. Ritmul plecărilor şi so­ proape un milion şl jumă­
prăbuşirii sistemului colonial, nostru deplin faţă de cauza re ; să ofere garanţii egale va putea vedea, dacă este cazul cane împotriva R.D Vietnam sirilor s-a menţinut mereu tate oameni de culoare ocu­
ridicat. Anul trecut, de c-
vietna­
dreaptă a poporului
consolidarea independenţei al­ mez, — a declarat, M. Maliţa pentru securitatea tuturor sta­ lăţii, în care popoarele sînt în sau nu, să se treacă la forme şi organizarea de tratative în xemplu, au emigrat 302 000 pă slujbele cele mat de jos.
tor ţâri afirmă, în zilele noas­ — considerăm imperios nece­ telor, mari sau mici, nucleare mod egal interesate. mai strînse de colaborare. baza acordurilor de la Geneva de cetăţeni englezi şi au i- „cele mai prost plătite* („Le
tre, o nouă realitate, consacră sară încetarea imediată şi ne­ sau nenucleare; să nu limite­ migrat 219.000. După unele Monde*). Dacă in ce priveşte
caracterul universal al relaţii­ condiţionată a bombardamen­ ze folosirea energiei nucleare găsirea unui serviciu de a­
lor între state Astfel, princi­ în scopuri paşnice, de către aprecieri, astăzi se află in cest fel noii veniţi nu în-
piul egalităţii in drepturi ca­ telor S.U.A. asupra R.D. Viet­ toţi, ci. dimpotrivă, să asigure Anglia aproximativ un mi­ tlmplnă cine ştie ce greutăţi,
lion şl jumătate oameni de
pătă o vigoare sporită, deschl- nam. curmarea agresiunii, asi­ drepturi şi posibilităţi nelimi­ culoare şl dacă ritmul se va deşt, dupâ cum se expri­
poporului
gurarea dreptului
zînd noi orizonturi şi posibili­ vietnamez de a-şi hotărî singur tate, pentru toate statele, pe menţine, scrie , Economist ma un membru al Camerei
tăţi pentru afirmarea rolului soarta. Ne exprimăm convinge­ bază de egalitate şî fără nici o intre 1975 şl 1985, populaţia Comunelor „el sint totdeau­
tuturor statelor în domeniul rea că oprirea războiului din discriminare, de a face cerce­ na singuri, fără prieteni, fu­
politic. tări în acest domeniu, de a fo­ venită de peste mări in An­ ră cunoştintet, — discrimi­
Vietnam — problemă centra­ glia se va dubla! narea rasială le amărăşte
Subliniind că marilor puteri lă a vieţii internaţionale — ar losi cuceririle ştiinţei nuclea­ In fond, problema care it cel mat mult viaţa. „Nu pri­
le revine şi astăzi o răspunde­ avea repercusiuni favorabile re în scopul dezvoltării lor frămintă cel moi mult pe mim oameni de culoare", se
re însemnată faţă de soarta asupra explorării unor soluţii paşnice ; să instituie un sistem poate citi in multe oferte de
păcii, datorită potenţialului şi şi pentru alte probleme inter­ de control precis şi echitabil, englezi la ora actuală nu închiriat locuinţe. Cetăţenii
este cea legată
de plecări.
influenţei lor, iar Carta le con­ naţionale în suspensie. bazat pe principiul egalităţii de culoare Intlmpină greu­
feră o poziţie deosebită în pro­ Referindu-se la problema statelor, la care să fie supuse Pînă una alta trebuie M ă­
blemele legale de securitatea Orientului Apropiat, vorbito­ in aceeaşi măsură toate ţările turate nenumăratele greutăţi tăţi in invăţămlnt, posibili­
internaţională, vorbitorul a a- rul a spus : Diferende îndelung şi care să nu deschidă porţi privind asigurarea traiului tăţile de frecventare a şco­
râtat că ţările mici şi mijlocii acumulate in Orientul Apropiat pentru imixtiune în treburile celor veniţi in Anglia. Unii lilor fllndu-le mult limitate.
pot juca un rol important în an dus la o nouă izbucnire de interne ale altor state. El tre­ localnici au inceput să se a- La angajare în servicii sini
preferaţi albii, chiar
lormeze, consiierlndu-l
dacă
pe
promovarea unei atmosfere de violenţă care, departe de a fi buie să conducă la lichidarea imigranţi musafiri nepoftiţi,
înţelegere şi bună vecinătate, soluţionat, a complicat şi mai împărţirii lumii în ţări nuclea­ sint imigranţi. , Noi nu sîn-
în promovarea justiţiei şi drep­ mult moştenirea grea a ches­ re şi ţări nenucleare, la întă­ sosiţi „să fure slujbele" tem acceptaţi pe o treaptă
tului internaţional. Astfel, in tiunilor în litigiu, agravînd rirea egalităţii între state, la populaţiei de baştină. De de egalitate In această ţară.
Europa — a spus el — depă­ pericolul pe care acestea îl re­ micşorarea reală a pericolului altfel, de la o vreme a şl în­ atîta timp cit pielea noastră
şind momentele critice ale răz­ prezintă pentru pacea gene­ de război. Tratatul astfel con­ ceput să fie st rin s şurubul l- este de culoare mal închlsă*,
boiului rece, ţările mici şi mij­ rală. Poziţia guvernului român ceput ar constitui un pas im­ migrărilor. Anul acesta se a declarat In cadrul unei
locii, indiferent de apartenen­ exprimată atît înainte, cît si portant pe calea spre dezarma­ pare că numărul celor care anchete a televiziunii brita­
ţa lor militară, politică sau fi­ după izbucnirea ostilităţilor, rea generală, care ar avea vor intra în Anglia va fi de
lozofică, îşi înmulţesc contac­ potrivit căreia singpra moda­ drept rezultat eliberarea unor trei ori mal mic decît al ce­ nice o femele venită din In­
tele. definind împreună o vas­ litate de rezolvare a crizei este imense resurse materiale şi e­ lor care vor emigra. Dar dia.
tă arie de cooperare rămasă calea soluţiei politice, a fost nergii intelectuale, atît de ne­
ani de zile nedefrişată. O a­ confirmată de desfăşurarea ul­ cesare înfăptuiri5 progresului JAPONIA. — Vedere aeriană a capitalei japoneze — Tokio.
naliză atentă a dinamicii vie7 terioară a evenimentelor. Gu­ economic şi soc al in lume.
ţii politice permite constatarea vernul român îşi reafirmă Situaţia economică mondia­
că astăzi, în Europa, există punctul de vedere că lucrul lă ne oferă astăzi un alt exem­
tendinţe care prevalează asu­ cel mai important şi urgent plu grăitor al măsurii în care 0 Premierul japonez Eisaku Sato, care se află războiului tragic şi ilegal in care pier mii de oa­
pra unor elemente reacţiona­ este în momentul de faţă re­ principiu! egalităţii se loveşte CURIER fintr-o vizită la Djakarta, a avut covorbiri cu ge­ meni", a declarat Dellinger, preşedintele acestui
re. tendinţe care acţionează în tragerea trupelor izraeliene din de realitatea unor discrepanţe neralul Suharto, preşedintele interimar al Indo­ comitet.
favoarea creării condiţiilor teritoriile ocupate pe linia di­ crescînde între nivelele de dez­ neziei şi cu alte oficialităţi. Au fost discutate re­
propice realizării securităţii. naintea începerii ostilităţilor. voltare ale ţărilor — a conti­ laţiile dintre cele două ţări, aspecte ale situaţiei 0 In oraşul Vicenza a avut loc o manifestaţie
Profund convins că progresul Considerăm, de asemenea, ne- nuat vorbitorul. Unul din a­ politice din sud-estul Asiei şi ale situaţiei interna­ organizată de Partidul Socialist Italian al Unităţii
spre înfăptuirea securităţii eu­ juste măsurile anexioniste lua­ ceste aspecte, de stringentă ac­ 0 Greva de trei săptămlni a docherilor din ţionale Proletare, la care au luat parte mii de persoane
ropene poate fi asigurat, în te de autorităţile izraeliene în tualitate, este decalajul în porturile Londra şi Liverpool a provocat blocarea din regiunile de nord şi centru ale Italiei. Demon
primul rind, prin normaliza- legătură cu Ierusalimul ca şi ştiinţă şi tehnică, decalaj care unor cantităţi de mărfuri în valoare de 40 milioa­ 0 Citind ziarul „Al Ahram", agenţia France stranţii au străbătut străzile principale ale oraşu­
reâ şi consolidarea relaţiilor orice alte pretenţii de a obţine ameninţă ca în societatea de ne lire sterline, apreciază Asociaţia camerelor de Presse anunţă efi aproximativ 700 de refugiaţi lui purtind pancarte cu inscripţii împotriva agre­
bilaterale între toate statele avantaje teritoriale ca urmare mîine diferenţele stadiior de export din Anglia. In portul din Londra continuă provenind din oraşele Gaza şi El Arish au sosit siuni» americane In Vietnam şi a bazelor militare
europene, guvernul român, a folosirii forţei. In acelaşi dezvoltare între ţâri sa fie si nu vină la lucru peste 6.000 de docheri. Un nu­ luni pe teritoriul R.A.U. Repatrierea lor a avut ale S.U.A. situate in Italia, ccrind respectarea
continuînd dezvoltarea relaţii­ timp, în concordanţă cu prin­ uriaşe. An de an, aceste dezba­ măr de 31 de vase se află Imobilizate. loc in urma acordului încheiat între autorităţile dreptului popoarelor la independenţă, ieşirea Ita­
lor sale, a avut, în acest an, cipiile Cartel O.N.U., la care teri au Identificat un fenomen R. A.U. şi autorităţile izraeliene. prin intermediul lici din N.A.T.O.
Crucii Roşii Internaţionale.
contacte fructuoase cu Austria, am subscris cu toţii, trebuie cu grave repercusiuni pentru # Secretarul general al N.A.T.O., Manlio Bro-
Belgia, Danemarca, Finlanda, recunoscut dreptul fiecărui situaţia mondială — prăpastia sio, a făcut luni o vizită de citeva ore la Bonn,
Franţa, Italia, R-F. a Germa­ stat din regiune de a-şi vedea crescîndă între economiile di­ unde a fost primit de Willy Brandt, ministrul a­ 0 Preşedintele Camerei Reprezentanţilor din 0 Lordul Chalfont, ministru de stat, însărci­
niei, Olanda. Suedia şi cu alte asigurate existenţa indepen­ feritelor ţări, urmare a perioa­ facerilor externe al R. F. a Germaniei. Filipine, Jose Laure), a fost victima unui atentat. nat de guvernul Wilson pentru ducerea tratative
lor cu Piaţa comună, a declarat în cadrul unei e­
ţâri. care au încurajat atmos­ dentă şi suverană, dreptul la dei îndelungate de dominaţie 1 O persoană neidentîficată a tras asupra preşedin­ misiuni televizate că Marea Britanie va trebui să
fera de destindere şi înţele­ securitate şi la o dezvoltare 0 Jozef Lenart, preşedintele guvernului Repu­ telui citeva focuri de armă rănindu-I. Autorităţi­ renunţe la „relaţiile speciale" cu S.U.A. „Natura
gere ce se dezvoltă în Europa. paşnică nestînjonîtă. colonială, de relaţii întemeia- blicii Socialiste Cehoslovace, l-a primit pe direc­ le filipineze au ordonat deschiderea unei anchete.
torul general al Agenţiei internaţionale pentru e­ raporturilor intre Marea Britanic şi S.U.A. s-e
nergie atomică, Sigvard Eklund, care întreprinde modificat pe măsură ce politica externă englez?
4% 0 Luni au continuat incidentele rasiale izbuc­
întreaga ţară în semn de pro­ o vizită In Cehoslovacia. nite cu o zi înainte în oraşul Milwaukee, devine mai puţin „globală" (mondială n.r.) şi ma
In Uruguay: test împotriva politicii econo­ S. U.A., după ce o manifestaţie legată de integra­ mult „europeană", a spus lordul Chalfont. „Ma
mice a guvernului. 0 La invitaţia C. C. al P. C. din Cehoslovacia rea rasială in materie de locuinţe a fost oprită de rea Britanio şi celelalte ţări vest-europene trebu
După cum relatează agenţiile şi a guvernului cehoslovac, la 10 octombrie a so­ poliţie intre cartierul negrilor şi ce| al albilor. ie fie să se unească, fie să se resemneze cu ideer
„Măsuri excepţionale occidentale de presă, patru mi­ sit la Praga, într-o vizită de prietenie o delegaţie de a fi absorbite de tehnica americană", a conchid
Chalfont.
niştri (ai industriei şi comerţu­
de partid şi guvernamentală ungară condusă de
lui, muncii şi securităţii socia­ Janos Kadar, prim-secretar al C. C. al P.M.S.U. 0 Comitetul „Mobilizarea naţională pentru în­
de securitate66 le, finanţelor şi lucrărilor pu­ La gara din Praga delegaţia a fost fntimpinată cetarea războiului în Vietnam" şl-a reafirmat ho- 0 La 9 octombrie s-au încheiat manevrele tru­
blice) şi-au prezentat demisia de Antonin Novotny, prim-secretar al C. C. al tărirea de a organiza pichete in faţa Pentagonului pelor N.A.T.O., care au avut loc In regiunea nor­
MONTEVIDEO 10 (Agerpres) rii situaţiei pe frontul econo­ chiar în timpul şedinţei cabi­ P.C. din Cehoslovacia, preşedintele R.S. Cehoslo­ cu prilejul demonstraţiilor care urmează să aibă dică a Turciei. La aceste manevre, cunoscute suh
Guvernul uruguayan a anun­ mic şi social. Măsura a fost lu­ netului, în cursul căreia au fost denumirea codificată „prăpastia adâncă", au par
ţat luni seara instituirea unor ată dupâ ce Convenţia genera­ luate măsuri, exprimîndu-şi vace, şi de alţi reprezentanţi ai vieţii politice şi loc la Washington In zilele de 21 şi 22 octombrie. ticlpat forţe militare ale S.U.A., Angliei şi Tur­
„măsuri excepţionale de secu­ lă a oamenilor muncii din Uru­ astfej dezacordul faţă de insti­ sociale a tării. „Scopul acţiunii noastre constă in a pune capăt ciei.
ritate", echivalente cu starea guay a anunţat câ miercuri va tuirea măsurilor excepţionale
de asediu, ca urmare a agravă­ avea loc o grevă generală în de securitate.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza nr. 35. telefon 12 75. 15 85. 2317 TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara Deva, 40.065