Page 36 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 36
Hurvrt loara-Deva PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VÂI
IH ANUL 1968 PRODUCŢIA DE OTEL
LA C S. HUNEDOARA VA TREBUI
SĂ CREASCĂ CU CCA. 170.000 TONE.
Ce posibilităţi există pentru reali
zarea acestui obiectiv ? lată ce ne HUNII i™ m u y i a a n m m * * * * * * - - ■ v - . y
răspunde ing. Nicolae Agachi, ,ANUL XIX. NR. 3973 JOI 12 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI
directorul general al combinatului Primirea de către tovarăşul
hunedorean Nicoiae Ceauşescu a tovarăşului
Lelio Basso, preşedintele P.S.I.U.P.
De clteva zile s-a încheiat cel de al treilea de producţie de circa 16.000 tone oţel, sau re-
trimestru al anului. Fâcînd un succint bilanţ ducînd cu acelaşi procent staţionarea liniilor
al rezultatelor obţinute de colectivele de mun de laminoare din lipsă de semifabricate, spo Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fost abordate probleme ce pre
că din cadrul combinatului, sub conducerea rul de laminate va creşte cu circa 30.000 tone secretar general al Comitetu zintă interes pentru cele două
Organizaţiilor de partid, se poate spune câ anual. lui Central al Partidului Co partide, pentru dezvoltarea
Jurnaliştii, oţelariî, laminatoril, aglomeratorîş- Este cit se poate de evidentă importanţa a munist Român, a primit, relaţiilor prieteneşti dintre ele,
( ti! şi toţi ceilalţi oameni ai munci, au dovedit cestor rezerve care cu un plus de voinţă şi miercuri, pe tovarăşul Lelio dintre poporul român şi po
' preocupare crescîndă pentru sporirea continuă perseverenţă, pot fi pe deplin valorificate. Cele Basso, preşedintele Partidului porul italian. .
a producţiei de metal şi îndeplinirea exem mai eficiente soluţii în acest sens se Socialist Italian al Unităţii
plară a planului şi angajamentelor luate în impun a fi găsite la laminorul bluming de Proletare, care face o vizită In cursul discuţiilor, s-a re
întrecerea socialistă. In cele 9 luni care s-au levat importanţa mobilizării
scurs au fost produse peste plan 3.900 tone «Continuare io pag. a 2-a) în ţara noastră la invitaţia C.C. şi unirii tuturor‘forţelor mun
cocs metalurgic, 14.000 tone fontă, peste 21.000 al P.C.R. citoreşti, democratice şi pro
tone oţel şi mai mult de 24.000 tone laminate Au participat tovarăşii Paul gresiste în lupta pentru pace
finite pline. La valoarea producţiei globale . Niculescu-Mizîl, membru al şi securitate- în Europa, pentru
prevederile planului au fost depăşite cu Comitetului Execut'v, al Pre o politică de înţelegere şi coo
60.000. 000 le*, ia producţia marfă cu Cu articolul de faţă, zidiului Permanent, secretar al perare internaţională, pentru
163.000. 00C lei, Iar la producţia marfă vîndutâ C.C.' al P.C.R., Glii zel a Vass, zădărnicirea planurilor agresi
şi încasată cu 173.000.000 lei. redacţia ziarului nostru membru al C.C. al P.C.R., An ve ale. cercurilor imperialiste.
Deosebit de important este faptul că, în a drei Ştefan, prim-adjunct de. S-â Subliniat că este necesar
cest Interval, au fost realizate integral obliga şef de secţie la C.C. al P.C.R. să se depună toate, eforturile
ţiile contractuale faţă de toţi beneficiarii com iniţiază rubrica intitulată întrevederea a prilejuit un pentru a determina încetarea
binatului. schimb de păreri privind si imediată şi necondiţionată a
Indeplinlrea şi depăşirea sistematică a sar „Captaţi izvoarele de me tuaţia internaţională actuală, bombardării R.D. Vietnam, o
cinilor de plan reflectă capacitatea tehnică şl Furnaliştii din Călan au o reprezentativă carte de vizită. Numai în luna trecută ei şi-au mişcarea muncitorească şi de prirea războiului dus de S.U.A.
organizatorică a. întregului nostru colectiv, ca depăşit planul cu 110 tone fontă.-In prima decadă a lunii octombrie,-şirul succeselor con mocratică. De asemenea, au în Vietnam, respectîndu-se
re a rezolvat cu competenţă multe probleme tal 1“ . In cadrul acestei tinuă. In fotografie: Aspect din timpul descărcării furnalului nr. 1. Foto: I. TEREK dreptul poporului vietnamez
dificile. Infruntînd o seamă de greutăţi ivite de a-şi hotărî singur soar'a,
în procesul de producţie, inginerii, tehnicienii fără amestec dinafară.
şi muncitorii din secţiile combinatului, au rubrici sînt invitaţi să-şi Discuţiile s-au desfăşurat în
acumulat o experienţă valoroasă în programa MINERII DIN LUPENI Al VIIM ea concurs al artiştilor am atori tr-o atmosferă de cordialitate
rea şi urmărirea operativă a producţiei, folo spună părerea inginerii, A . ' , , , . ■ şi prietenie.
sirea timpului de lucru, modernizarea şi per
fecţionarea tehnologiilor, creşterea indicilor AU EXTRAS 45.000
intensivi şi extensivi de utilizare a agregate tehnicienii, maiştrii,mun In faţa ultimei confruntări
lor. TONE CĂRBUNE Preşedintele Republicii
Nivelele de producţie la care am ajuns, însă,, citorii cu înaltă califi
nu reprezintă decît un prim pas pe calea va Ne apropiem de ‘ finalul u loni. prestigiului cîştlgat în interes, Repertoriul ales are Islamice Pakistan,
lorificării depline a rezervelor şi posibilităţilor care, activiştii organi PESTE PLAN nei întreceri ce a cuprins în precedentele întreceri. .piese frumoase şi nădăjduim
existente în creşterea producţiei de oţel. Tot sfera ei mii de formaţii art»s-; O vizită făcută la Hune- într-o realizare meritorie. E feldmareşalul
ce am făcut pînâ acum trebuie să servească ca tice din toate zonele folclori doara-şi Petroşani ne-a dove vorba de compoziţia lui Ion
punct de plecare în ridicarea întregii noastre zaţiilor de partid, de La dezbaterea cifrelor de ce ale ţârii, confruntare ce a dit stadiul pregătirilor. La Chirescu „Sub gorunul Ţebci", Mohammad Ayub Khan,
activităţi pe o treaptă calitativ superioară. plan pe anul curent mine clubul „Siderurgistul" ne-a în- un omagiu adus locurilor -de
Sarcinile sporite din trimestrul IV, dar mai sindicat şi ai U.T.C. de rii din Lupeni au apreciat urcat pe\ scenele căminelor tîmpinat atmosfera specifică
ales cele din anul viitor, impun ca o necesi câ noile sarcini nu sînt culturale, ale cluburilor şi ca zilelor premergătoare marilor glorie ale acestor plaiuri, o va face o vizită
tate vitală creşterea preocupării întregului co chiar uşoare, dar realizabi selor de cultură din regiunea canţonetă din baletul „Lacul
lectiv pentru realizarea unor indici de utiliza la C. S. Hunedoara şi le. Succesele nu s-au lăsat Hunedoara aproape 19.000 de confruntări artistice. Repeti lebedelor" de Ceaikovski, trans- oficială în România
re a agregatelor cît mai ridicaţi. După cum aşteptate. Primul trimestru artişti amatori. Cei mai talen ţiile, care pînâ acum se des scripţie pentru cor de o tul
se ştie, întregul spor de producţie planificat, a fost încheiat cu un plus taţi dintre cei mai talentaţi au făşurau bisâptâmînal, şi-au burătoare frumuseţe şi o sui La invitaţia preşedintelui
de aproape 170.000 tone oţe| în 1968. va trebui Uzina „Victoria" Călan, de 10.204 tone cărbune, al trecut cu succes examenul fie dublat programul, oamenii tă de cintece de nuntă din ţi Consiliului de Stat al Repu
să se realizeze numai pe seama capacităţilor doilea cu 11.742 tone, iar cărei etape. Acum se află în simt responsabilitatea faţă de nutul pâdurenilor. Doresc sâ blicii Socialiste România, Chi-
de produiţie existente — prevedere realistă şi sâ vină cu soluţii şi al treilea cu 21.078 tone fata ultimei şi celei mal exi evenimentul ce-i aşteaptă. ne prezentăm cu cinste în fi vu jStoica. preşedintele Repu
posibilă de înfăptuit. Pentru aceasta însă este' cărbune. In luna octombrie, gente confruntări — faza re — Lucrăm intens — ne-a nală. Sînt în formaţia corală blicii Islamice Pakistan, feld-
necesar sâ ne concentrăm toate eforturile, în la aceste plusuri s-au adău publicană. Aproape 30 de for mărturisit profesorul Constan oameni valoroşi. Dacă plec mareşalul Mohammad Ayub
treaga energie şi putere de muncă, spre citeva propuneri concrete de gat alte depăşiri care au maţii artistice din regiune vor tin Ungureanu, dirijorul for- din Hunedoara (intenţionez a Khan, va face o vizită oficia
probleme esenţiale ale procesului de producţie. făcut ca în ziua de 9 octom reprezenta a/ta hunedoreană moţiei corale. Necazul este cest lucru), plec cu părerea de lă în România în a doua ju
Analizînd modul de utilizare a fondului de măsuri pentru valorifi brie, minerii din Lupeni să în întrecerea finală. Membrii ,însă câ ain început tîrZiu.. Am râu că n-am. reuşit sâ fac tot mătate a lunii octombrie 1967.
limo efectiv lucrat anul acesta, precum şi ni raporteze extragerea celei acestor colective trăiesc febra primit prea 'puţin1 ajutor în ce s-a putut face. Tntr-o regi
velul de realizare a producţiilor orare, în fie de a 45.000-a tonă de''căr marilor pregătiri, lucrează in mobilizarea' oamenilor-.’ La ul une careinu are c formaţie de I H i a H l M I M a M I I
care secţie şi sector se constată că nu sînt nici carea tuturor rezerve bune peste plan. Este un tima repetiţie' am avut 70 xie LUCIA LICIU
pe departe epuizate rezervele de a obţine în rezultat valoros, la obţine tens şi cu entuziasm, însoţiţi interpreţi > din partea cărora
'aceeaşi unitate de timp cu agregatele existen lor de creştere a pro rea căruia a contribuit în de dorinţa de a adăuga noi va se simte multă bunăvoinţă . şi (Continuare In pag. a 2-a) KUWEITUL-
te. mai mult metal. Bunăoară, reducînd nu tregul colectiv, dar in mod
mai cu 50 la sută durata de staţionare a cup deosebit minerii din sectoa
toarelor Martin din lipsă do fier vechi, fontă ducţiei de metal. rele v, ix, i i i, v i ii şi ir. EMIRATUL
şi maşini de şarjare se poate obţine un spor
PETROLULUI
Proiectul dle Directive i ale C.C. „E suficient dcar-sd înfigi
degetul in nisip pentru ca in
orice loc sâ izvorască petrol*
— se spune, de obicei, cind
se vorbeşte despre Kuweit.
Program complex de per edionare a con (cu un teritoriu de iS.540 kmp
l
Acest emirat, nu prea mare
şi o populaţie de 47C.OOO lo-
cultori), pluteşte pur şi sim
lac
plu pe suprafaţa unui
uriaş de petrol. In ce priveş
ducerii si pianiiicarii eco apreciate la 9 miliarde de
te rezervele „aurului negru",
■iei
tone, Kuweitul ocupă primul
loc In lume. In 1966, de aici
au fost extrase 114 milioa
ne tone petrol.
Realizările sociale şl cultu
Proiectul de Directive a!e tode de organizare şl condu rale obţinute de Kuweit in
Comitetului Central al cere a economiei naţionale, perioada ce s-a scurs după
Partidului Comunist Ro capabile şă asigure pe deplin APUCARE A PRINCIPIULUI proclamarea independentei
mân cu privire la perfec traducerea în viaţă a marilor I (iunie 1961), sînt remarcabi
ţionarea conducerii şi plani sarcini pe care le ridică ac le. Se îndeplineşte cu iucces
ficării economiei naţionale, tuala etapă a construcţiei so- _ Aspect din secţia răsucit, una dintre cele mai importante seGţii de la I.I.S. „Viscoza" din
corespunzător cerinţelor noii cialisinului în patria noastră, SOCIALIST DE REPARTIŢIE Lupenj. Foto : N. MOLDOVEANU
etape de dezvoltare socialistă vine sâ demonstreze caracte
a României, se înscriu în an rul creator al politicii parti PE TOT
samblu] de măsuri pe care dului nostru, înţelegerea Jus Proiectul de Directive ale
recenta Plenară a C.C. al tă a aplicării legilor generale tate îndelungată în cadru) a- GLOBUL
P.C.R. le-a aprobat în vede ale construcţiei socialismului C.C. a] P.C.R. .cu privire la celeîaşi unitfcţi economice li
rea asigurării progresului Ia condiţiile concrete de dez perfecţionarea conducerii şi se atribuie un spor cuprins in Randamentul tractoarelor
continuu al patriei noastre, al voltare a Româncei de azi. planificării economiei naţio salariul tarifar, au menirea de
dezvoltării sale multilaterjle. Acţiunea de perfecţionare nale a găsit şi în rîndurile lu a duce la stabilizarea cadre programul construcţiei de
Ele vin să aducă încă o con continuă a întregului sistem crătorilor întreprinderii mini lor, de a preîntîmpina fluc locuinţe; a fost introdus tn-
firmare a grijii cu care con de organizare, conducere şi ere Deva un răsunet larg. E! tuaţia forţei de muncă din în nia de toamnă. Insuficienta văţămlntul gratuit; s-au creat
ducerea partidului nostru se planificare a economiei na răspunde multiplelor proble treprinderile Industriale. Ela este nesatisfăcător preocupare pentru realizarea şcoli serale. Numărul celor
preocupă de înflorirea Romă. ţionale este dictată de nece me ridicate în faţa noastră de borarea' şi aplicarea de norme normei zilnice pe fiecare care studiază este in prezent
niei socialiste, de asigurarea sitatea valorificării, pe un activitatea de producţie şi fi fundamentate ştiinţific vor a tractor se reflectă negativ şi de aproape SO.OOtf de persoa
tuturor condiţiilor ca patria plan superior, a tuturor re nanciară, preconizînd totoda vea ca efect îmbunătăţirea sa în rezultatele obţinute de că ne, fafă de 2.000 in 1942. In
noastră să meargă cu paşi surselor naturale ale ţârii, de tă soluţionarea lor prin lăr larizării muncitorilor ' ce lu Succesul lucrărilor agricole Ilie Radu şi Emilian Matei tre mecanizatorii de la S.M.T. toamna anului trecut, s-a
fermi pe calea progresului şi folosire, cu maximum de ran girea sferei de atribuţii ale în crează în acord. din campania de toamnă este şi-au îndeplinit planul în pro Orâştie, unde nu s-a îndepli deschis primul institut de
civilizaţiei. dament, a potenţialului uman treprinderii în scopul creş Stimularea iniţiativei crea hotârît în mare măsură de porţie de 75 la sută, în timp nit nici 40 la sută din planul invăţămlnt superior din ţară
Rezultat al unei analize şi. pe aceste baze, a asigurării terii eficienţei economice. In toare îşi găseşte şi es expre activitate^ pe care o desfă ce brigăzile a 10-a şi a* 2-a acestei campanii. Şi la S.M.T. — Universitatea kuweitiană,
profund ştiinţifice a tuturor creşterii continue . a acumu proiectul de Directive supus sia în recentul document de şoară mecanizatorii, de utili x au realizat mai puţin de 50 Haţeg, dacă rezultatele tutu care va contribui la lichida
fenomenelor nou apărute în lărilor socialiste — premisă dezbaterii maselor de oameni partid, care prevede acordarea zarea cît mai deplină a capa la sută din sarcinile ce le re ror brigăzilor s-ar fi situat la rea lipsei acute de cadre ca
actuala etapă a construcţiei necesară ridicării nivelului de ai muncii se precizează câ „sis de premii anuale (gratificaţii) cităţii utilajelor aflate în do vin. De asemenea, deşi bri nivelul celor înregistrate de lificate — ingineri, profesori,
socialismului şi bazîndu-se pe trai materia) şi cultural al temul de cointeresare mate tarea S.M.T.-urilor. Analiza gada a 20-a de la S.M.T. Alba, brigăzile conduse de Sebasti- medici. La facultăţile ei În
experienţa cîştigată de harni întregului popor. rială are un rol hotărîtor în precum şi alte premii în realizărilor înregistrate la ul care deserveşte cooperativa an Sora şi I?etiu Stînea, pro vaţă astăzi 44î de studenţi.
cul nostru popor în anii care Bazîndu-se pe un studiu te asigurarea progresului şl dez cursul anului, lucrătorilor ca tima decadă scoate în eviden agricolă din Calda, are con- centul de îndeplinire a pla
s-au scurs de la angajarea sa meinic şi aprofundat al rea voltării multilaterale a econo re depun eforturi deosebite în ţă câ realizările între brigăzi 1 diţii mult mai bune decît nului ar fi fost mai ridicat cu Kuweitul dispune de 10
în marea operă de făurire a lităţilor noastre socialiste, miei naţionale ; el trebuie să muncă şi ‘acelora ce obţin rea şi unităţi sînt mult diferite, brigada a 9-a din Berghin, a cel puţin 10 la sută. Calculele spitale, de o reţea de poli
României socialiste, masurile proiectul Directivelor C.C. al îmbine în mod armonios in lizări certe cu rezultate ime dovedesc câ faţă de normele clinici, case de naştere, dis
preconizate în proiectul Di P.C.R. stabileşte măsuri con teresele personale ale fiecărui diate oglindite în creşterea e prevăzute, randamentul utila pensare, puncte sanitare am
rectivelor C.C. al . P.C.R. re crete privind structura eco- om al muncii ru Interesele ficienţei economice. Sînt sti jelor este aproape înjumătă bulante.
prezintă un pas de o deosebi - nomicâ-organizatoricâ a in generole ale statului nostru mulate astfel gîndirea crea ţit, ceea ce explică rămînerea Petrolierele, încărcate cu
tă însemnătate practică şi teo dustriei — centrala industri socialist". toare. interesul maselor de Campania agricolă de toamnă în urmă a unor acţiuni im petrol kuweitlan ieftin tun
retică pentru ridicarea pe o ală. întreprinderea şi ministe oameni ai muncii pentru des portante din această campa baril = 1,5 dolari), se în
treaptă nouă. superioară a rul economic. Aceste princi Pornind de la acest consi coperirea şi aplicarea noului nie. dreaptă spre toate colţurile
întregii activităţi economice pale verigi ale industriei, derent, măsurile preconizate în producţie. ceea ce reflectă existenţa u obţinut rezultate mult mai Există condiţii depline pen. lumii.
— principală condiţie în asi prin atribuţiile şi răspunde privind stabilirea salariilor în Privite -în ansamblul lor. slabe decît aceasta, înregîs- tru creşterea simţitoare a De aceea, desfăcind petro
gurarea bunăstării şl fericirii rile/ ce le revin, vor asigura funcţie de cantitatea, calita măsurile preconizate prin pro nor mari rezerve în privinţa trîndu-se o diferenţă de peste randamentului fiecărui trac lul kuweitian chiar la pre
creşterii randamentului trac
poporului. Aceste măsuri, su condiţii mai corespunzătoare tea şi răspunderea socială a iectul de Directive ale C.C. al toarelor şi maşinilor. îmbu 35 procente între ele. tor. O dovedeşte exemplul o- ţuri reduse, monopolurile tşl
puse dezbaterii publice, cre valorificării avantajelor ce muncii, includerea în salariile P.C.R., referitoare la creşte nătăţirii calităţi] .lucrărilor a Există însă situaţii greu de ferît de mecanizatorii Ion asigură venituri uriaşe. Ju
ează un cîmp şl mai larg decurg din coordonarea uni tarifare a celei mai mari părţi rea cointeresării materiale, gricole şi scurtării perioadei explicat în ceea ce priveşte Cristea, Romulus Bunea şi Si- mătate din aceste venituri,
fructificării talentului şi ini tară şi concentrarea raţiona a adaosurilor variabile, cît şi vădesc grija deosebită a parti de executare a lor. folosirea utilajelor în cadrul mion Ştef, de la S.M.T. Mier vărsate Kuweitului, repre
ţiativei maselor, a priceperii lă a producţiei, vor determi cele referitoare la stimularea dului nostru pentru aplicarea In legătură cu îndeplinirea unor brigăzi de la S.M.T. O- curea, care şi-au depăşit pla zintă peste 90 la sută din ve
şi folosirii capacităţii sale na o participare mai activă a lucrătorilor cu vechime în a consecventă a principiului so sarcinilor “ ‘ stabilite pentru râştie şi Haţeg. Astfel, bri nul pe campania de toamnă nitul naţional al acestui stat
creatoare. specialiştilor la dirijarea pro ceeaşi întreprindere, se în cialist al repartiţiei duDâ campania de toamnă se poa gada de tractoare condusă de cu cîte 19-28 procente fieca mic. Nu degeaba vizitatorii
In regiunea Hunedoara pro ducţiei. o mal vie cointeresa scriu în contextul aplicării muncă Ele vor stimula colec te evidenţia activitatea meca Romulus Molodeţ, care de re. Este necesar însă ca şefii numesc Kuweitul *ţara pe
iectul Directivelor C.C. al re la îndeplinirea şi depăşi principiului socialist al repar tivele de muncitori, tehnicieni nizatorilor de la S.M.T. Mier serveşte cooperativa agricolă de brigadă şi conducerile care a creat-o petroluln. A
P.C.R. a fost primit cu un rea planurilor de producţie. tiţiei după muncă Legarea a şi Ingineri în găsirea celor mai curea şl Alba, unde $rau exe din Sălişte, a executat lucrări S.M.T.-urilor sâ manifeste o cestei bogăţii i se datorează
interes deosebit de către toţi cestei laturi a cointeresării cutat lucrări echivalente cu echivalente cu mai puţin de preocupare mai susţinută şi evoluţia sa rapidă. Cu 30
cetăţenii care. cu mîntlrie şi Tinînd seama de cerinţele materiale — stimularea — de eficiente modalităţi de spori 29.998 şi respectiv 18.697 han- 300 hantrl în patru decade, pentru întărirea disciplinei în de ani In urmă. despre Ku
satisfacţie, văd în acest do obiective impuse de dezvolta responsabilitatea materială fa re a producţiei şi de îmbu tri. ceea ce corespunde unor ceea ce se putea face în 5-6 brigăzi înlăturarea operativă weit se putea spune doar că
cument reflectarea strădani rea economiei naţionale, de ţă de sarcina încredinţată va nătăţire a calităţii produselor realizări de 57,1 şi 53.3 la zile dacă utilajele se foloseau a defecţiunilor ivite în braz era unul din cele mai în
ilor depuse de partidul nostru cucerinle revoluţiei tehnlco- sută din plan. Nici în unită la întreaga capacitate. Aproa dă, sâ colaboreze mal strîns depărtate colţuri ale lumii.
pentru asigurarea avîntului ştiinţifice mondiale, în pro duce la întărirea disciplinei Ing. economist ţile amintite nu s-a făcut în pe la acelaşi nivel se situează cu conducerile C.A P pen
continuu al întregii vieţi eco iectul de Directive sînt pre în producţie, la «reşterea gri să totul pentru folosirea de şi brigada condusă de Gheor- tru a asigura mecanizatorilor El-Kuweit, canltala ţării, re
nomice şi sociale a României văzute măsuri în toate latu jii faţă de avutul obştesc. Pre ANDREI COVACI plină a capacităţii tractoare ghe Crişan, căreia l-au mai frontul de lucru necesar şl prezenta un conglomerat de
socialiste. rile principale ale sistemului vederile conform cărora luarâ- şelul serviciului organizarea lor. La S.M.T. Miercurea, de rămas de efectuat peste 1.200 condiţii cît mai bune de via M. D.
Elaborarea şi punerea în muncii de la I. M. Deva pildă, brigăzile conduse de hantri din planul pe campa- ţă şi muncă. (Continuare To pag. a 4-a)
practică a noi forme şi me (Continuare în pag. a 2-a) torilor care prestează activi