Page 37 - Drumul_socialismului_1967_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3973

arate cererea lui Bele Mihai. nul de la sfat, altul de la
„Am M n ia H e , m\ departe mit nici o cerere pe numele grup. Toţi au venit, au notat
treilea de la
I G.O., iar al
Omul face ochii mari.
— Care cerere ? N-am pri­
De
şi au plecat.
reparat
asta. In 2 iunie eu eram în nu-mi repară însă nimeni
concediu... perefn, deşi blocul este tn
nu mă intcrcscfizâ !“ dreptate. Un adevăr a ieşit, termen de garanţie.
Nu ştim care din cei doi arc
Acelaşi lucru ne spunea şî
însă, la iveală : cererea a fost
locatorul .Neac$u Constantin
pierdută. Putea aştepta omul din blocul A 4. apartamen­
mult şî bine. Toii cei angre­ tul 18.
Cînd ne aflăm intr-un im­ grupului să-i elibereze apar­ apă... Ce mai, parcă pe aici şî întortocheată cale a mai naţi in traiectoria cererii s-au — Cu un an în urmă am
pas, sintem sfâluiţi — ştie tamentul repartizat. A tre­ trecuse uraganul ! Cum a fost străbătut biata cerere ! Lun­ . mulţumit cu rolul de cărăuşi. făcut o' cerere la grupul de
toată lumea — să întocmim cut o săptămînă, a trecut o şi normal, Bele Mihai a fost gă şi încă nu se sfîrşeşte Nici unul nu şi-a .luat asu- fc şantiere şi arătam că apa pă­
o cerere. Nu stăm pe gin- lună, apoi două. dar cererea nevoit să facă o nouă cerere aici. Tehnicianul Fabriţius, pră-şi obligaţia rezolvării ei trunde prin tavan. îmi inun­
duri. Ne aşezăm la masă şi nu i-a rezolvat-o nimeni. pretinzînd grupului de şan­ Ditmar de la C.T.C. s-a de­ efective. Fiecare crede că, dă apartamentul. De mai
ne deşertăm doleanţele pe Poate că şi azi situaţia ar fi tiere să-i remedieze aceste plasat la faţa locului, a con­ dacă a, înaintat-o mai depar­ multe ori au vcr.it la fala
coala imaculată, cu speranţa rămas neschimbată dacă di­ defecţiuni. statat că cele reclamate sînt te, misiunea lui a luat sfîr- locului diferiţi „delegaţi**, au
că cel care le va cunoaşte, rectorul adjunct n-ar fi aflat Este interesant de urmărit reale, apoi a întocmit un re­ şit. Ciudată şi condamnabilă constatat şi au promis că vor
ni le va rezolva. că de acest caz a fost sesi­ diurnul pe care l-a parcurs ferat prin care cerea şantie­ optică ! Datorată e: au tre­ repara. Mi-ou promis pînâ..
a ieşit blocul d:p termenul
$i de cele mai multe ori zată şi presa. Aşadar, mai această din urmă cerere, pen­ rului nr. 3 să schimbe toale­ cut luni în şir şi nimeni din de garanţie !
conducerea grupului nu s-a
ele ne sint rezolvate. Cu de voie, mai de nevoie, pe tru că el este urmat — din ta şi să execute unele reme­ mai interesat de soarta aces­ Chiar în timpul vizitei
promptitudine, cu competen­ dieri ale instalaţiilor. După tor cereri, dacă. ele au fost noastre am văzut cum pr in
tă. Asta in cazurile cinci ce­ ce a fost aprobat de ingine­ rezolvate sau nu, dacă, cel tavan curgea apa (afară
rerea nu cade pe mîimle u­ rul Lugojan Alexandru, di­ puţin, mai sint păstrate de ploua). Toată casa era plină1
nor birocraţi insensibili la rectorul grupului, referatul cel ce Ie avea spie rezolvare... cu ligheane şl căldări, iar
freamătul dintre rînduri. Despre soarta vitregă a unor ce­ — după cum declară tehni­ Şi — din păcate — în n- mobila îmbrăcată în cirpe.
scrie
cum
cianul şi după
Dar să dăm gla^ unor fap­ chiar pe o copie a acestuia ceastă situaţie nu se găseşte De situaţia în care locu­
te extrase, de ia grupul , de păstrată intr-un dosar — a numai cererea Vv Bele Mi­ ieşte această familie, de fap­
şantiere T>eva al T.R C.H, reri adresate grupului de şantiere fost dată spre rezolvare, la hai. tul că blocul este expus de­
Bele Mihai, angajat al IMVI. data de 2 iunie, maistrului Iată ce ne spunea, cu cîte- gradării. nu le pasă celor de
Muncel, a fost înştiinţat la Galic Milea. va zile in urmă, cetăţeanul la grupul de şantiere. Teh­
2(1 ianuarie a.c. că va primi Deva ai T. R. C. H. Opreseu loan, dorrt'C'liat în nicianul Fabriţius Ditmar
un apartament nou. Bucuros — Şi ce s-a întimplat mai acelaşi bloc, apartamentul II). ştie doar atît că. înaintînd a­
— se înţelege — omul şi-a departe ? — îl întrebăm pe — De vreo trei luni am fă­ ceastă cerere ing'nerului Şo-s
ridicat ordinul de repartiţie tehnicianul Fabriţius. Reme­ cut o cerere la I G.O. în cat e lea loan, şeful şantierului
nr. 24 şi s-a îndreptat spre In începutul lui aprilie, a- păcate — de multe alte ce­ dierile n-au fost încă efec­ arătam că pereţii camerelor nr, 1. el şi-a făcui datoria.
noua sa locuinţă, situată în reri. In data de 29 mai a c., tuate. sînt crăpaţi, tencuiala cade Acesta, la rîndul lui. este
Gojdu, blocul A B 17, apar­ paiiamentul lui Bele Mihai a ea n fost depusă la secreta­ in bucăţi de mărimea unei profund convins că o dată
tamentul 21. Aici surpriză, fost elibeVat. La plecare, sa­ riatul grupului şi a primit — Ştiu doar că maistrul farfurii. Mi s-a spus că ce­ ce a înmînat-o unui subal­
lariaţii grupului l-au lăsat
însă : apartamentul era ocu­ numărul de înregistrare 1588. s-a cam opus < Dar nu mai rerea a fost trimisă pentru tern este absolvit de orice
pat. De către salariaţi ai gru­ însă intr-o stare jalnică : pe­ De aici, a fost trimisă la ser­ ştiu dacă la apartament s-a rezolvare grupului de şantie­ răspundere Mai departe nu-i
pului de şantiere. reţii zgîriati. rob'netele şi viciul tehnic care, la rîndul făcut ceva sau nu. re. De atunci a venit la mine. doare cepul. Numai hirtia în
Ce era să facă omul în n- clanţele de la uşi rupte, glo­ lui, a plasat-o CT C.-ului. In Luăm legătura cu maistrul de vreo treî ori, vin bărbat buzunar constituie o povară.
ceastâ situaţie ? A făcut bi­ burile de sliclă şi toaleta de la I.G.O., lor.ultima dată
neînţeles, o cerere, solicitînd sparte, prin tavan curgea slîrşit — veţi zice — lungă Galic Milea şi-l rugăm să ne au venit trei persoane: u- ALEX. BALGRADEANU
6
La atelierul .mecanic al sec­ din comuna Oarda de Jos ne
torului V investiţii de la E. M. „Mărunţişuri" ce avectează făcea în timpul verii declara­ In construcţie
Anmoasa s-a comis o sparge­ ţii optimiste : „vom termina
re : Şapte lacăte forţate şi şcoala la timp. clvar în avans
rupte. Chei fixe, un metru de faţă de termen" etc. Realita­ o noua forjă
tîmplârie, cuie, saci port-mas- tea le Infirmă însă : parche­
că, şuruburi furate. Infracto­ calitatea învăţămîntului tul în săli nu este raşehetat,
rul n-n lăsat urme vizibile. nu s-a montat sticla la gea­ In cadrul Combinatului si­
Sarcina lucrătorilor miliţiei muri, nu există sobe, nu s-a derurgic Hunedoara au înce­
din comuna Aninoasa nu era Perioada de început a anu­ atîrnă destul de greu în ba­ tencuit exteriorul. put lucrările pentru construi­
uşoară. Cu migală şi perseve­ lui şcolar ridică iri faţa con­ lanţă, afectînd activitatea şco­ supravegheaţî, se jucau cu Şantierul Şcolii generale cu rea unei forje noi, a cărei ca­
rentă, persoana infractorului a ducerilor de şcoli, colectivelor lară. maşinile, confecţionau bricege 16 săli de clasă din Cugir a
început să se contureze. Şi La Şcoala profesională din etc. ajuns, în sfîrşit, în stadiul fi­ pacitate va asigura o creştere
acesta a fost dus la miliţie. didactice şi elevilor numeroa­ Zlatna, de exemplu, au fost ^ — Nici nu vă imaginaţi — nisărilor. Se * bate parchetul, anuală de 1.500 tone piese fi­
se probleme, de rezolvarea că­
In ochii anchetatorilor se ci­ rora depinde în mare măsură efectuate în această vară re­ îşi continuă relatarea tovară­ se montează tîmplâria, se cu­ nite.
tea indignarea. în faţa lor se buna desfăşurare a procesului paraţii capitale care s-au ter­ şul Munleanu — cîtă bătaie răţă mozaicurile, se lucrează Construirea noii secţii a fost
afla un Ins care, mînat de îm­ de invâţâmînt. încă de la pri­ minat la timp. de cap poate să-ţi dea o pro­ şi seara, pe schimburi. Condu­ impusă de necesitatea asigură­
blemă măruntă. Prin plecarea
prejurări complexe, a furat. mele lecţii este necesar să se surorii Duha Emilco la spita­ cerea T.R.C.H. se angajase
Era Miu Aurelian. un copil de instaureze o atmosferă de stu­ lul din localitate, infirmeria pentru a cita oară ! ! să pre­ rii unor cantităţi sporite de
11 ani, cu părul ca spicul diu intens, un riim normal de dea localul la 1 octombrie, dar piese de schimb pentru agre­
griului şi ochi neaslîmpârali, lucru. Pentru aceasta, dirigin- VIATA ŞCOLARA noastră nu mai dispune de. ca­ termenul a fost depăşit. In a­ gatele siderurgice. Lotul T.C M M. Livezeni-Petroşani a înfiinţat o brigadă
dru medical. Ne-am adresat, în
cest timp, şcoala funcţionează,
privind lăturalnic şi viclean ţii, comandanţii de unităţi şi 12 august spitalului dar n-am pentru prelucrarea tuburilor de diferite mărimi, necesare lu­
Povestea lui Aurică este tris- ca şi înainte, în vechiul local,
preşedinţii de detaşamente primit nici un răspuns. Am profesorii şi elevii fund ne­ A. MATEI crărilor de canalizare din Valea Jiului. Iată un aspect al
trebuie să facă faţă unor mul­ — Acum — ne relata tov. încercat la sfatul popular ra­ voiţi să facă faţă unor nume­ corespondent primelor tuburi prelucrate aici.
tiple probleme de organizare, ing. losif Munteanu, directo­ ional. De acolo n: s-a răspuns roase dificultăţi. Constructorii
rul şcolii — ne preocupăm de
că şcoala noastră dispune de
directorii de şcoli sînt cuprinşi
„Responsa­ în acţiuni mari, de ansamblu, probleme legate direct de bu­ cadru medical (!). Nici la a­ promit să predea şcoala în a­
ceste zile, dar se ridică alte
învăţămîntului.
nul mers al
dresa din 20 septembrie spi­
ca organizarea activităţilor me-
Au fost încadraţi maiştri ai
todico-ştiintifice. efectuarea de şcolii pentru instruirea prac­ talul nu ne-a răspuns. Aşa că probleme.
In caleidoscopul de „mărun­
asistente, sprijinirea cadrelor
avem infirmerie, dar nu avem
bilitate" tinere etc. tică în producţie, amenajăm infirmieră. ţişuri" ce afectează buna des­ PUTEREA OPINIEI PUBLICE
făşurare a procesului de în-
un cabinet
In majoritatea şcolilor s-a
metodic
pentru
La Şcoala generală din Am-
profesori şi maiştri instruc­
reuşit să se imprime un puls tori, organizăm cabinetul de poita, „mărunţişurile" cresc vâţâmînt la începutul primu­ E lesne de înţeles că discu­
lui trimestru, locul principal îl
normal activităţii elevilor1 şi
de părinte -cadrelor .didactice., conci etizin- -.protecţia__muicii, laboratorul considerabil în dirhensiuni. ocupă neterminarea la timp a Suciu îi dădeau multă bătaie ţiile a»' antrenat mai mulţi ti­ distractive şi sînt suprave­
„Gheorghe Jugaştrii şi Viorel
gheate îndeaproape atît
de
noilor construcţii şcolare. La
Clădirea, supraetajată în va­
de mecanică minieră, utilaje
du-se deja primele satisfacţii
neri. Mustrarea
secretarului * conducerea organizaţiei U.TjC.
şi succese. Mai sînt insă uni­ şi aparatură electrică. ra- aceasta, nu este terminată, 15 septembrie. din: totalul de de cap brigadierului Dumitru comitetului de partid din. care le organizează cit şi , fio
Popa. Vreo 13 tineri lucrează
70 de săli de clasă, 33 se a­
Se folosesc sălile de la par­
SBB tăţi şcolare, şi nu puţine, un­ „Mărunţişurile" nu lipsesc ter (la data vizitei noastre se flau la zidărie, acoperiş sau la grajdurile de vaci ale C.A.P. C A P., prezent la adunare, a cadrele didactice "“ şi activiştii
de în calea preocupărilor nor­ însă. Aducerea unui cazan făcea aici curăţenie !) dar e­ finisaj. Dintre acestea, 23 au Uobirca dai cu cei doi n-o sco­ prins bine dezbaterii plină de culturali care le sprijină pro­
tâ. Nu-şî cunoaşte tatăl. Ma­ male, legate de desfăşurarea pentru spălătorie a impus tajul este de-abia zidit. Săte­ fost aminate pină la 1 octom­ tea de loc la capăt. Orice le mîez, care nu s-a limitat la gramul. Cunoscuta biblioteca­
ma e-Lucica Miu. lucrătoare procesului instruetiv-edueatîv, scoaterea de la ore a maiştri­ nii au muncit cu dragoste, brie. 6 la 15 octombrie şi două spunea să facă, săreau cu gura disciplina şi politeţea în mun­ ră a Miercuiei, care de mulţi
la T.CM. De mic a gustat din lor instructori de la trei ate- preslînd întreg volumul de la 31 decembrie. In multe lo­ şi nu se supuneau Erau indis- că. ci a privit şi participarea ani sădeşte dragostea faţă de
cupa necazurilor, îndurînd foa­ se interpun „mărunţişuri" ce liere-şcoalâ. Elevi, rămaşi ne- manoperă. Doar nişte meşteri, curi. primul termen a fost ciplinaţi în muncă. Se certau tinerilor la acţiunile patriotice. carte, tovarăşa Elena Solomon
mea şi frigul. Mama lui, an­ angajaţi în«*lucrări particula­ încălcat, urmînd alte şi alte cu brigadierul, se certau seara — De atunci — povesteşte consideră pe bună dreptate că :
grenată în interminabile aven­ re. nu pot fi convinşi să ter­ amînâri. cu mulgătoarele. Iar în cămi­ tovarăşul Popa. — cei care au — De la C dupâ-amiazâ pînâ
turi. a neglijat complet edu­ mine o mică porţiune de zidă­ Comitetele executive ale sfa­ nul cultural, la film sau la pe­ fost certaţi cu disciplina au in­ la 11 seara este loc şi pentru
caţia copilului. Bătut şi- alun­ rie, ca să se poată trece la turilor populare, conducerile trecere făceau scandal. Buna trat în rindurile celorlalţi ute- simpozioane sau pentru un con­
gat atunci cînd mamei trebu­ tencuit, bătutul parchetului, şcolilor, secţiile de învăţâ- cuviinţă şi politeţea le erau cu cîşti la strînsul baloturilor de curs de cel mai bun interpret
iau sâ-i sosească „prietenii", zugrăvit etc. mînt, constructorii trebuie să totul străine**. paie şi la celelalte acţiuni ale de muzică populară. Chiar şi
copilul a căutat adăpost la ve­ Ce se mai poate spune, in înţeleagă (măcar acum !) că Relatindu-mi conţinutul dez­ organizaţiei. dansul poate fi educativ dacă
cini. Azi la un vecin, mîine aceste condiţii, despre desfă­ toate aceste ;.mârunţişuri" a- baterilor adunării din septem­ Din activitatea organizaţiei organizezi „Să dansăm cu scri­
la altul şurarea normală a procesului tirnâ greu în balanţa muncii brie a U.T.C. din Dobirca, Po­ de tineret din Miercurea,reiese itorii preferaţi** sau cu „eroii
nu
că adunările organizaţiei
Mama nu găseşte explicaţii de învâtâmînt ? Tovarăşul şcolare, afectînd procesul in- pa loan, secretarul comitetului sînt singurele mijloace de mo­ preferaţi" ai unor cărţi. Nu o
dată, după participarea la
a­
plauzibile pentru comportarea Traian Bădilâ, directorul şco- structiv-educativ, calitatea în- comunal din Miercurea. de­ bilizare a opiniei publice, pen­ ceste dansuri, tinerii căutau în
fiului ei. „E rău, fuge dc aca­ . Iii, ne mărturisea : vâţămintului. Intrucît situaţi­ monstra că viaţa internă a or­ tru că teren de verificare a ati­ standul pe care-1 aveam pregă­
să. fură", constată pasiv ma­ — O să încercăm să ne ile se menfm cu toate că pri­ ganizaţiei răspunde prompt u­ tudinii civilizate n tinerilor tit. cărţile unor scriitori pe care
ma. „Ce să-i fac ?". Nu a spus descurcăm, cumva, cu sălile mul trimestru a început, este nor nevoi ale muncii in C A P. sînt şi joile de tineret şi serile nu-i cunoaşteau decît din bile­
un cuvînt despre faptul că de jos, deşi deasupra noastră necesar un ajutor mai efici­ Discutînd cu Dumitru Bog­ de duminică cînd se întîlnesc tul prins pe pieptul partenerei
Aurică priveşte de multe ori se lucrează. ent din partea comitetelor ra­ dan, secretarul comitetului de uteciştii din cooperativa de de dans*1.
cu jind la mîncarea ce se pre­ In curtea şcolii, organele lo­ ionale de partid, a câtor co n -' partid din C A P. şi cu Nicolae producţie cu cei de la fermele Grija pentru educaţia tinere­
găteşte numai diverşilor „mu­ cale, împreună cu tovarăşul tribuţîe trebuie sâ se concre­ Cinezan, secretarul organizaţiei I.A.S., cu elevii liceului şi cei­ tului fiind o preocupare per­
safiri" ocazionali ai ei. vicepreşedinte ol sfatului tizeze în sprijinul concret a­ U.T.C. din cooperativă, au ho- lalţi tineri din comună. manentă a organizaţiei de pâr­
tărît ca adunarea itteciştilor sâ
La cei 11 ani a» săi. Aurel popular raional. Victor Păştea- cordat tuturor factorilor che­ dezbată problema comportării — Nepoliticoşiî au fost puşi tiei. a tuturor activiştilor pe tâ-
a ajuns la concluzia că are şi nu. se consfâtuiau. Se pare că maţi să elibereze activitatea tinerilor în familie şi in socie­ la punct şi aici — relatează to­ rîm obştesc din comuna Mier­
el dreptul la o îngheţată sau există soluţii pentru „convin­ şcolilor de întreg balastul de tate. Dezbaterile nu.i-au privit varăşul Popa — pentru că a­ curea. capătă an de an noi va­
o prăjitură, la un corn sau o gerea" meşterilor. De ce s-au restante administrative, gospo­ numai pe cei doi nedisciplinaţi ceste seri nu sînt simple seri lenţe de civilizaţie în compor­
feliuţâ de salam. In casă nu Uzina de preparare Teliuc. Vedere spre silozurile de mi- găsit însă numai acum ? ? dăreşti sau de or!ee natură. ci şi alte cazuri de lipsă de po­ de dans, ci cuprind un bogat tamentul tinerilor.
găseşte aşa ceva. Aşa că a tre­ Secretarul Sfatului popular T. ISTRATE liteţe faţă de femei şi bâtrînî. program educativ, multe jocuri ANETA R. ALMAŞAN
cut la procurarea banilor pe nereu şi electrofiltre. •
căi necinstite. De la vecini,
gazdele temporale ale lui Au­
rică, aceste a început să fure
bani. Pe rind veuinii au înce­
put să nu-1 mai primească in URMĂRI DIN PAGINA I
casa! A trecut apoi la escala­ URMĂRI DIN PAGINA I DIN PAGINA X
darea gardurilor in livez le
din împrejurimi. Zilele trecute
a comis furtul de la atelierul
sectorului V. Iar mama îşi
vede in conţinură de propria-i stat, organele competente ar rîjorul orchestrei de muzică sectorul investiţii, secţia repa­
persoană. r anul 1968 —170.000 tone oţel trebui sâ acorde mai multă a­ uşoară, l-am aflat tot în plin raţii electrice, U. C. Chimica
Un copil a pornit pe un tenţie Dacă nu la nivelul pro­ lucru. Ne-a informat: unde se manifestă interes şi
drum primejdios. Aurică a de­ fesioniştilor. cel puţin să sti­ — Am făcut unele modifi­ grijă pregătirilor pentru fi­
venit. la 11 ani. un infractor muleze temperatura, dragostea cări în orchestră prin mărirea nală.
cu „state de serv’ciu". în plus faţă de 1967 cu care se lucrează. numărului suflătorilor de Iu La Petroşani, orchestra de
Cine a viciat caracterul a­ In pauza unei repetiţii a 2 la 5. Repetiţiile s-au inten­ muzică de cameră a casei de
cestei fiinţe tinere? Cine este formaţiei de dansuri, răspun­ sificat — patru pe sâptămi- cultură se va prezenta în fi­
responsabilul şî autorul moral 1.000 mm care pînâ la punerea de laminare cu numai 1 la sută, şi prelungind durata de funcţi­ tiv al reparaţiilor, respectarea sul privind stadiul pregătiri­ nâ. Ca repertoriu, încerc o nală cu formala restrînsâ dc
al deformării psihice a copi­ in funcţiune a blumingulm de se obţine o creştere a produc­ onare a cuptoarelor între două riguroasă a graficelor lunare şi lor ni l-a oferit tovarăşul Va- formulă de potpuriu cu inter­ dublu cuartet.
lului ? La aceste întrebări e­ 1.300 mm va fi mereu un punct ţiei de laminate finite pline dc reparaţii Aceasta. deoarece, îndeplinirea integrală a planu­ leriu Erzian, instructor core­ calări de motive naţionale sti­
— Ne-am consultat cu spe­
xistă un singur răspuns: Lu­ de ştrangulare. Să se aibă per­ circa 14.000 tone. practic termenul de garanţie lui anual de reparaţii capitale. grafic. lizate. Ne prezentăm şi cu o cialişti — relatează tovarăşul
cia Miu. manent în vedere faptul câ da­ Rezervele sînt la fel de evi­ este deseori anulat de avariile Obţinerea unor indici înalţi Al, Miclescu, directorul casei
. Aurel nu are voie să-şi că s-ar reduce cu numai o se­ dente şi in sectorul de furnale. şi deranjamentele ce apar. di- de utilizare a agregatelor side­ de cultură şi am fixat un re­
contînuie drumul pe care »a cundă timpul de laminare a In acest an cţatoritâ numeroa­ minuînd cu mii de tone pro­ rurgice este necondiţionat lega­ pertoriu adecvat posibilităţi­
pornit. El are dreptul şi tre­ fiecărui lingou, la bluming s-ar selor avarii, abaterilor tehnolo­ ducţia de oţel. tă de respectarea strictă a pro­
buie să crească un vlăstar obţine un spor anual de circa gice şi nerespectârii reţetelor Asemenea rezerve există în ceselor tehnologice şi a instruc­ lor : „Concerto grosso opus f.‘*
de
Corretli şi „Mica serena­
ţiunilor de lucru. Complexele
drept şi viguros al societăţii 15000 tone laminate. De ase­ de încărcare, s-a pierdut o ma­ fiecare secţie, sector şi loc de agregate şi instalaţii existente In faţa ultimei dă" de Mozart. S-au stabilit
noastre. Organele locale de menea, din calculele prelimina­ re cantitate de fontă. Numai în muncă. Important este ca ele şi bucăţile solistei de muzică
stat vor avea aici un cuvînt re făcute de noi, rezultă că. luna trecută, din cauza unor sâ fie identificate şi jpuse în va­ în combinat, gradul înalt de clasică (canto) Gabriela N<s-
de spus. dacă vom asigura creşterea tim­ deranjamente, furnalul nr. 2 a loare Nerealizarea timpului e­ mecanizare şi automatizare a tor. Profesorul Vasile Lucaciu,
L. LARA pului efectiv de lucru al liniilor fost scos din producţie 3 zile, fectiv de funcţionare a agrega­ proceselor tehnologice, impune
timp in care s-au pierdut mai telor este influenţată în mare continua perfecţionare a pre­ confruntări dirijorul fprmaţiei, lucrează
mult de 700 tone fontă. Frec­ măsură de deficienţele exis­ gătirii tehnico-proîesionale a intens cu oamenii. Progresele
ventele deranjamente din sec­ tente în activitatea direcţiei muncitorilor, maiştrilor, tehni­ sînt evidente. Pentru o cit
Program complex de perfecţionare torul furnale au fost înlesnite în liltima perioadă s-a executat cienilor şi inginerilor, mijloc e­ mai temeinică pregătire am
mecano-energetice. Cu toate câ
organizat cîteva concerte-lec-
ficient de promovare şi afirma,
şi de perturbaţiile ivite în a­
provizionarea şi deservirea sec­ un volum mare de reparaţii, re a noului în producţie. ţie cu fiecare interpret. Tot în
(Urmare din pag. 1) patriei îşi vor spune cuvîntu) ţiilor şi sectoarelor. Faptul s-a datorită calităţii lor nesatis- O cerinţă de primă necesitate — Incepind de la 1 octom­ compoziţie proprie : „Hune­ acest scop am reluat şi audi­
şi vor face propuneri pen­ resimţit mai ales în timpul se­ fâcâtoare numeroase agregate în asigurarea funcţionării ne­ brie s-a trecut la cinci repe­ doara, oraşul meu drag", pe ţiile muzicale instrumentist-
nostru economic — atît pe li­ tru aplicarea în practică a zonului friguros, cînd furnalele au fost oprite pentru remedieri întrerupte a agregatelor este. tiţii pe săptămînă. Pregătim versuri de Tincuţa Busuioc. vocale. Dorinţa noastră esle
nia perfecţionării organizării măsurilor preconizate. Aceste au staţionat sau au mers înce­ suplimentare. Este explicabil desigur, crearea stocurilor teh­ o suită de dansuri Imnedorene, S-a fixat şi repertoriul solis­ să ne prezentăm cît mai bine,
producţiei şi a muncii, cît şi măsuri vor fi apoi supuse tinit din lipsă de materii pri­ acest fapt dacă ne gîndim câ în nologice minime de materii axindu-ne mai ales pe dansuri tului de muzică uşoară Adrian la un nivel calitativ demn de
in direcţia îmbunătăţirii sis­ spre aprobare Conferinţei Na­ me în buncâre, deşi în depozite a luni nu s-a realizat decît 60 prime, materiale şi semifabri­ de pe Valea Mureşului pe P£>pa. Deşi lucrez cu băieţi formaţia unei case de cultură
temului de creditare, a siste­ ţionale a partidului, toate a- existau. la sută din planul anual de re­ cate. Lipsa stocurilor curente cele care, din punct de vede­ inimoşi, nu am certitudinea câ dîntr-un centru industrial atît
paraţii capitale. Lipsa unor pie*
mului de preţuri, a sistemului ccstea demonstrînd răspun­ In vederea obţinerii unei de fabricaţie, cum s-a întîm- re coregrafic, oparţin zonei voi reuşi sâ realizez un spec­ de important. Ne străduim să
de retribuire, în domeniul pla­ derea cu care conducerea producţii sporite de metal în se de schimb, vitale bunei plat de otîtea ori pînâ acum. se Ardealului (purtate, învîrtite, tacol la ţinuta artistică ceru­ facem tot ce ne stă în putin­
funcţionări a agregatelor, cali­
nificării curente şi de perspec­ partidului rezolvă marile sectorul de oţelării, s-a experi­ tatea necorespunzâtoare n aces­ reflectă în mersul încetinit al haţ.egane). In afara suitei mai tă. Aceasta pentru câ nu pri­ ţă, cu atît mai mult cu cit
tivă. al cercetării ştiinţifice şi probleme ale vieţii noastre de mentat. cu bune rezultate, un tora, au diminuat, de asemenea, furnalelor. în lipsa de fontă la pregătim un cuartet, un dans mim suficient sprijin în asi­ vom avea de întilnit forma­
în alte domenii. Râspunzînd stat. economice şi sociale. nou tip de lance pentru insu- oţelării şi oprirea liniilor de la­ cu temă : „Aşa da, aşa nu" gurarea prezenţei la repetiţii. ţii cu tradiţie în acest gen.
necesităţilor obiective actua­ Reflectare a profundului flarea oxigenului în cuptoarele capacitatea productivă a furna­ minare. care este. de fapt o lecţie des­ — S-a solicitat sprijin con­ Dorinţa fiecărui colectiv, a
le. aceste măsuri au menirea democratism al orîndmrii Martin. Perfecţionarea şi extin, lelor, cuptoarelor Martin şi la- Invâţînd din experienţa acu­ pre ţinuta dansului modern în ducerii combinatului pentru a fiecărui interpret, este de a
de a promova în toate sectoa­ noastre de stat. dezbaterea derea in continuare a acestei minoarelor Un singur exemplu mulată. din propriile noastre societate. Cu marele ansamblu se crea condiţii de participare se prezenta cît mai bine. Dar
în acest sens este
edificator.
rele de activitate forme şi publică a proiectului Direc­ tehnologii moderne râmîne şi căutări, sâ depunem toată s-a lucrat pînâ acum paşi dis­ la pregătire, fără a afecta cu numai cu dorinţa nu vom
metode de lucru care sâ chică tivelor C C. a P.C.R. va con­ pe mai departe o rezervă la în- Furnalul nr. 8 a funcţionat mai strădania pentru a înlătura de­ paraţi, pentru obişnuinţa oa­ nimic procesul de producţie merge prea departe. Acum,
la ridicarea întregii vieţi e­ stitui un important mijloc demîna oţelarilor. Corpul leh- mult de un an. cu un singur a- ficienţele ce încă se mm mani­ menilor recent sosiţi în for­ cînd ne aflăm în faţa celei
conomice şi sociale a patriei prin care cetăţenii patriei sînt nico-ingineresc. întregul colec­ pnrat de încărcare, fără ca in­ festă în activitatea de produc­ maţie. De astăzi începem sâ — e vorba de programarea pe mai mari confruntări artisti­
noastre, la progresul Româ­ chemaţi să-şi aducă contri­ tiv, are daloria sâ militeze cu tre timp sâ fie asigurat cu un ţie. Sâ folosim trimestrul IV legăm pe grupuri de paşi şi schimburi — dar nu găsim în­ ce. se cere mai mult ca ori-
niei socialiste. buţia lor la valorificarea tu­ mai multă perseverenţă în ■ di­ aparat de încărcare, rezervă. ca perioadă a repetiţiei genera­ în fracţiuni de dans. Forma­ ţelegerea cuvenită. — infor­ cînd înţelegere şi sprijin clin
Potrivit hotărârii Plenarei, turor rezervelor şi capacilă- recţia scurtării duratei de ela­ Consecinţele se cunosc. In tri­ le în care sâ valorificăm re­ ţia s-a completat cu elemente mează tovarăşul loan Moldo- partea organelor competente.
proiectul Directivelor, publi­ ţilor de care dispun, la îmbo­ borare a şarjelor De asemenea, mestrul IU s-au pierdut citea zervele ce ne stau la îndemînă noi. talentate, cu foarte mul­ van, responsabil cultural în E in joc nu numai prestigiul
cat în presă, este supus dez­ găţirea experienţei ciştigate, 5 000 tone fonta. pentru atingerea nivelului ;n- comitetul sindicalului din
baterii publice Cu acest pri­ la înflorirea pe mai departe sâ nu se uite câ în oţelării, se lată de ce este absolut nece­ tă bunăvoinţă. combinat. Există însă sectoa­ unei formaţii, ci prcsligiul în­
lej milioanele de cetăţeni ai a întregii naţiuni române. poate produce mai mult metal sară ridicarea nivelului calita­ dicilor prevăzuţi în anul 1960. Pe tovarăşul [uliu Ken, di- re ca aglomeratoarele I şl II, tregii regiuni.