Page 40 - Drumul_socialismului_1967_10

PROLETARI DIN TOATE Ţ ARlLE. UNIŢII A i
Delegaţia parlamentară italiană
PAGINA 4
primită la Consiliul de Stat

Preşedintele Consiliului de Breitenhofer şi Gheorghe Stoi­
Lucrările Adunării Stat al Republicii Socialiste ca, membri ai Consiliului de
România, Chivu Stoica, a pri­ Stat, Ion Pas, preşedintele
mit joi dupâ-atniazâ delegaţia Grupului naţional român al
parlamentară itilinnâ, condu­ Uniunii interparlamentare, alţi
Generale să de senatorul Ghiseppe Ma- deputaţi, precum şi însărcina­
tul cu afaceri ari-interim al
ria Sibille, preşedintele Gru­
pului parlamentar Italia — Italiei la Bucureşti, Pasquale
România, care se află în ţara . Baldocci.
noastră. Preşedintele Consiliului de
a Organizaţiei La întrevedere au luat par­ Stat s-a întreţinut cu parla­
te Grigore Geamânu, secreta­ mentarii italieni într-o atmos­
rul Consiliului de Stat, Anton feră de caldă cordialitate.
Naţiunilor Unite

VINERI 13 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI
ANUL XIX. NR. 3974 COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI
POPULAR AL REGIUNII HUNEDOARA
C. C. al P. C. R. ganizare şl funcţionare a sfaturilor populare,
In temeiul art. 9 şl 11 din Legea nr. 6ţl967 de or­

DECIDE :
ARTICOL UNIC. — Pentru ziua de 22 octombrie
1967, orele 8, se convoacă Sfatul popular al regiunii
Hunedoara în cea de a XlV-a sesiune, cu următoarea
ordine de zi :
1. Raportul Comitetului executiv cu privire la ve-
zultatele obţinute în activitatea comercială şt măsuri*
le luate pentru aprovizionarea de iarnă a populaţiei.

Acţiune de mare amploare, cu adînci rezonanţe în
viaţa poporului nostru, îmbunătăţirea organizării ad-
ministrativ-teritoriale a României, sistematizarea loca­ Asistentă medicală prin radio
lităţilor rurale, constituie o nouă expresie a consec­
venţei cu care partidul nostru traduce în viaţă obiecti­
vele trasate de Congresul al IX-lea. CONSTANTA. — Cargoul ceaslâ situaţie, oficiantul sani­
Ca urmare a industrializării ţârii, a cooperativizării românesc ,.Oradea*’, care navi­ tar Petre Slave, de pe vasul
şi modernizării agriculturii, in anii construcţiei socia­ ga în Oceanul Atlantic, în românesc a transmis prin ra­
liste s-au produs adînci transformări în viaţa oraşelor dreptul Africii, a recepţionat dio, imediat, indicaţiile cu
şi satelor noastre. Creşterea in continuare a potenţialu­ prin radio semnalul „Om ac­ privire la îngrijirile de urgen­
lui economic al ţârii, valorificarea pe un plan superior • *> cidentat la bord", lansat de na­ tă ce trebuiau acordate. „Asis­
a tuturor resurselor naturale de care dispunem, repar­ MĂSURI CARE RĂSPUND va „Ocean Ostar" sub pavilion tenţa medicală'1 a continuat, pe
tizarea cît mai judicioasă'a forţelor de producţie, îmbu­ liberian. Un marinar era grav calea undelor, timp de patru
nătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, sporesc din Aspect de la secţia de serologie a Laboratorului veterinar rănit, în stare de inconştienţă. zile şi patru nopţi. In cele din
ce în ce mar mult volumul şi complexitatea sarcinilor regional Hunedoara, unde se execută reacţia de aglutinare Nava străină, fără medic la urmă, viaţa marinarului acci­
in construcţia socialismului. lentă pentru diagnosticarea brucelozcî la bovine. De la înce­ bord, se dlla însă la distanţă dentat a fost pusă în afara ori­
Noile transformări care au avut loc pe plan economic NOILOR CONDIŢII putul anului şi pînă în prezent aici s-au efectuat peste 76.000 mare de cea româneasca. In a- cărui pericol. j
şi social, faptul că actuala organizare administrativ-te- de analize. Foto : I. TEREK
ritorială se bazează pe măsuri adoptate încă în 1950,
impun cu necesitate îmbunătăţirea actualei organizări Am aşteptat cu interes le­ suri, între care forma organi­
administrativ-teritorialc a României, care nu mai co­ gitim apariţia în presă a do­ zatorică a centralelor industri­ In cam p an ia de toam nă
respunde etapei de dezvoltare economică şi socială a cumentelor elaborate de Ple­ ale, realizate prin gruparea FERTILIZAREA
ţârii noastre. nara C C al P.C.R. din 5-6 oc­ mai multor întreprinderi, mi
Aşa cum să arată în Proiectul elaborat de plenara tombrie. Proiectul de Directive se pare foarte adecvată. In fe­
C C. al P.C.R., în prezent intre organele centrale şi uni­ ale Comitetului Central al Par­ lul acesta organizarea colabo­
tăţile de bază administrativ-teritoriale — comună şi tidului Comunist Român cu rării, asigurarea asistenţei teh- PĂŞUNILOR
oraş — se interpun verigi intermediare care creează pa­ privire la perfecţionarea con­ nico-ştiinţifice. creează premi­ Unii cu p ro g ra m a re a
ralelisme. suprapuneri şi îngreunează conducerea în­ ducerii şi planificării economi­ se pentru desfăşurarea norma­
tregii activităţi politice, economice şi social-culturale a ei naţionale vădeşte grija deo­ lă şi eficientă a producţiei CU AVIONUL
ţârii. In acelaşi timp, acestea au ;fâcut să crească ne­ sebită a partidului nostru pen­ în domeniul activităţii de
justificat aparatul administrativ, pentru a cărui întreţi­ tru dezvoltarea continuă a eco­ construcţii Centralele indus­
nere s-au cheltuit fonduri exagerate. " a lfll cn neprezen tarea
nomiei, pentru găsirea celor triale. urmind calea firească a Aviaţia utilitară vine tot
Multe oraşe din ţară, altădată importante centre ad­ mai adecvate forme de organi­ dezvoltării capacităţilor lor de mai mult in sprijinul agri­
ministrative, capitale de judeţe, ca urmare a reparti- zare şi conducere, conforme producţie, vor putea cunoaşte culturii, şi in regiunea
‘ zării unui volum mai mic de fonduri materiale şi bă­ noilor condiţii create prin în­ mai bine şi din vreme lucrări­ noastră, pentru creşterea Cind am ajuns la Vaidei, începe lucrul. Se repara o se­ să lucreze la plug pe cele cir­
neşti. nu au avut posibilitatea să se dezvolte în acelaşi făptuirea politicii de industria­ le de care au nevoie. Metodo­ producţiei de iarbă pe pă­ ceaţa rece de toamnă se ridi­ mănătoare S.U. 4 iar un disc ca 60 de hectare tercn eliberat?
ritm cu oraşele reşedinţe de regiuni. La rîndul lor, ro­ lizare socialistă a ţării! Este fi­ logia de lucru care se va impu­ case, lâsînd.sâ cadă din abun­ „şchiop" de o roată trăgea pri­ Nu s-au grăbit la lucru nici
lul comunelor şi al oraşelor a fost diminuat în urma resc să fie aşa. Intr-o economie ne, prin simplificarea formelor şuni s-a început acţiunea denţă razele soarelui ajuns la mele brazde în arătura făcută mecanizatorii. Nimeni din con­
preluării! de către organele raionale a unor atribuţii modernă, caracterizată prin- de avizare şi finanţare, . prin de fertilizare a acestora cu zenit. Era ora 12. Ora cind a- încă de astă-varâ, dar despre ducerea cooperativei nu le co­
ale acestora. tr-un înalt grad de socializare creşterea competenţelor centra­ îngrăşăminte imprăştiate cu gricultoiul harnic, după o ju­ care se uitase că mai trebuie' municase programul din timp.
Noile forme dc organizare administrativă a ţării, au a producţiei, prin ample şi ra­ lelor. va da posibilitate^ ca ajutorul avionului. Pe pă­ mătate de zi de muncă, prîn- şi întreţinută. Al doilea disc Şeful de brigadă fusese convo­
la bază principiile apropierii conducerii centrale de u- pide schimbări structurale, termenele necesare stabilirii o- şunea din Heriu, unde s-a zeşte La sediul cooperativei a­ rămăsese jn brazdă cu tracto­ cat în ziua precedentă la S.M.T,
nitâţilc administrativ-teritoriale de bază, creşterea de prin diversificarea fără prece­ trecut la efectuarea fertili­ gricole de producţie am fost in­ rul lîngă el, defect. Orâştie, la o şedinţă de anali­
unităţi administrative care să permită rezolvarea ope­ dent a legăturilor dc coopera­ portunîtâţii unei investiţii pinâ zării, s-au împrăştiat cite formaţi că „tovarăşul inginer Întrebat de situaţia existen­ ză a muncii prevăzută pentru
rativă şi competentă a problemelor, întărirea comune­ re, funcţionarea normală a în­ Ia întocmirea formelor de fi­ 300 kg azotat de amo­ numai ce a plecat in eîmp, iar tă, tovarăşul inginer Ghigu orele 10. Dar nici şedinţa nu
lor ca unităţi administrative puternice, eliminarea veri­ tregului mecanism economic nanţare să se scurteze, iar lu­ niu (a hectar pe o su­ tovarăşul preşedinte este dus ne-a răspuns senin ; s-a ţinut, nici oamenii n-au
gilor intermediare inutile, a paralelismelor în atribuţii crarea să înceapă mai repede prafaţă dc -100—450 hec­ la grajduri". — De abia acum au sosit fost supravegheaţi îndeaproa­
şi competenţe. nu mai este posibilă fără sin­ tare. Acţiunea continuă Intr-adevăr. în drum spre tractoarele. pe. Şi uite-aşa, spre seară, £
Împărţirea adminîstrativ-teritorială a ţârii pe judeţe, cronizarea activităţii diferite­ pe păşunile Ploştina din sectorul zootehnic, am întilnit — Au mai lucrat şi in altă dată cu apusul soarelui, trac­
oraşe, comune, oferă posibilităţi mai largi de mobiliza­ lor unităţi şi ramuri Potrivit IONEL SUC1U Pui, raionul Haţeg, Oarda pe tovarăşul- Aurel .Bălan, pre­ parcelă ? toarele au părăsit braz.daTtlUpâ
re a maselor la înfăptuirea treburilor obşteşti,.la întări­ noului proiect "3c Directive, a­ inginer şef coordonator (a şi Rîpa Roşie (Sebeş), afcc- şedintele cooperativei, iar în — Nu. Vor lucra aici. o zi „plină" de lucru.,Se reali­
rea economîeă-organizatorieâ a cooperativelor de pro­ I. C. S. Hunedoara tind o suprafaţă loială de cimp, lingă trei tractoare care — De ce aşa tîrziu ? zaseră aproape 8 hectare cu
ducţie, la gospodărirea şi înflorirea oraşelor şi satelor. cest deziderat major al vieţii 1 400 hectare. stăteau, l-am găsit pe tovară­ — Nu ştiu ce-au tot făcut. două semănători. Asta ritm. nu
noastre economice se va reali­ Noi le-am pi ogramat încă de a- glumă !
(Continuaro fn pag. a 2-a) za printr-un complex de mă­ (Continuare fn pag. a 2-a) şul inginer Aurel Ghigu. Aici searâ : două la disc, două la ŞT. CRĂCIUN
se făceau pregătirile pentru a
semănat şi trei la arat, iar a-
cutn le-am aşteptat.
Cît s-ar mai fi aşteptat dacă
n-ar fi venit nici la prînz me­
Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii canizatorii, nu se ştie. Poate j F O T B A L
pînă seara. Oamenii erau
cu
gîndul împăcat. „Noi ne-am
făcut datoria ; le-am planifi­
cat, negru pe alb, în caietul o­
PREM ISA A EFICIENTEI perativ de sarcini". Curioasă
la semănat. 10 E TA P Ă
planificare! Două tractoare la
dîsc $i tot două
Nu era mai bine ca unul din
cele două tractoare cari? stă­
teau lîngă maşinile nefolosite
ECONOM ICE RIDICATE I A G IT A T Ă

Ani în şir la Barza timpul e­ cărcare a concentratelor şl s-a de minerii de la Barza in cele Ieri s-au desfăşurat cir
fectiv prestat în subteran n-a exclus manevra manuală a va­ 9 luni ale anului. Biografie din cele şapte meciuri sie
trecut de 6 ore şi 30 de mi­ goanelor, materialele de masă scurtă, ce-i drept. Jar care cori- etapei a fV-a (amînatâ din 6
nute, în unele sectoare fiind transportate cu vagoane C.F.R. semneazâ multe fapte, multe septembrie), a campionatului
chiar sub această medie. Se sînt dirijate către depozitul calcule şi prezumţii împlinite, republican de fotbal.
argumenta că exploatarea este de ta Dealul Fetii, fiind înlă­ finalizate in cei 5.969.000 lei A fost o etapă agitată, cu
împrăştiată, că locurle de turată transbordarea de la plus la producţia globală, şi multe răsturnări dc scor fn
muncă ţsint îndepărtate şi se Brad. S-a demonstrat că se 4.738.000 lei la marfă. Sînt ci­ care gazdele s-au impus dr*.
Schimbul condu9 de minerul Francisc Pop — din brigada Iui Ioan Solovan — de la pierde mult timp.cu transportul. poate. fre situate la sfîrşit de calcul, tul de greu, evitînd în cele
sectorul III, mina Lonea II se menţine evidenţiat lună de lună. In luna care a trecut, Colectivul de organizare şti­ „Şi dacă lucrurile au fost dar între ele şî măsurile care. din urmă surprizele.
minerii de aici au dat peste plan 500 tone de cărbune. inţifică a producţiei şî a mun­ fără îndoială, le-au generat, Cel mai interesant mec a
In fotografie : minerii din schimbul Iul Francisc Pop fndreptindu-se spre puţul prin cii a „atacat însă frontal" a­ se interpun altele : 109.7 la
care vor intra Sn mină. - Foto : N. MOLDOVEANU ceste condiţii specifice, le-a sutâ productivitatea valorică avut loc la Constanţa, îrtre
Farul şi fruntaşa clasamen­
supus analizei şi a recoman­ a muncii; 104,7 la sută mine­
dat măsuri care să ducă U I* M. Barza reu prelucrat; 2,3 procente Steaua. Conduşi de două ori
tului, formaţia bucureşteani
Unde vă petreceţi serile ? împrâştierea mirajului care s-a peste conţinutul planificat şl la diferenţă de două gol r
101.8 la sutâ proporţie de rea­
format în jurul lor. S-a orga­
Consolidarea nizat ingenios transportul lizare a planului de aur. Lo­ (-—0 şi 4—2), fotbaliştii d»
la Steaua au reuşit să exi­
muncitorilor cu autobuzele de posibile la suprafaţă, de ce gica realizărilor este indiscu­ leze de fiecare dată. Sro?
la domiciliu şî înapoi, s-au e­ n-ar fi existat aceleaşi posibi­ tabilă. Mai rămine însă de final : 4—4 (1—0). Golurile
lităţi de organizare şi în sub­
pus in valoare încă o rezer­
Răspunsuri dificile malului şalonat Intrarea şi ieşirea din teran ? spunea inginerul Nico- vă care'Tn cele 9 luni e echi­ au fost marcate de Tuia-,
mină în funcţie
de distanţa
lancu. Zamfir. Kallo pen’ rn
lae Călin. Se cerea scurtată
pînă Ia locul de muncă.
Şi,
valentă cu mai mult de 3400
Farul, respectiv Voinea |?),
rîului Mureş imposibilul a devenit posibil. distanţa între .suprafaţă şi tone de minereu. Este vorba Soo şi Constantin.
frontul de lucru. Unica posi­
despre miile de, om-zîle ab­
In mină se munceşte opt ore. bilitate era creşterea vitezei de senţe nemotivate şi învoiri ca­ Iată rezultatele şi cîlevs a­
în satele de munte investiţii pe care le-a exe­ iar timpul cît muncitorul lip­ transport în subteran în con­ re înseamnă, de fapt. 29 de mănunte de la celelalte par­
lucrărilor de
In cadrul
seşte de acasă în loc să creas­
tide ;
diţiile reducerii
efectivelor".
muncitori lipsă în producţie
cutat D R I.F.OT., de cu- că — cum au susţinut unii — Soluţia s-a găsit: mecaniza­ în fiecare zî. Bucureşti: Progresul —
s-a menţinut la normal, ba în
rînd s-a terminal consoli­ rea transportului în galeriile Petrolul Ploieşti 1—0 <f)— 11.
Ruda, Plop, Govăjdia, Buni- Cînd totul a fost gata. inclu­ darea malului rîului Mureş, unele cazuri a fost redus. Cu de suborizont prin introduce­ Nu sînt simple speculaţii Meci de facturi tehnică mo­
la, Alun, Poieniţa Voinii, Cor- siv tencuitul interior şi exte­ pe o lungime de 1.100 m, în „toată lipsa de personal auxi­ rea locomotivelor electrice rea- calculele ce au dus la echiva­ destă. Jucătorii hucureşlfnl
nişoara Plorese, Vadul Dobrii rior, montatul umplâriel şi al zona comunei Gcoagiu. A­ liar" s-a găsit şi modalitatea lîzate de atelierele centrale lentul absenţelor nemotivate, au dominat ces mai nnrr
— cîteva aşezări de munte parchetului, s-a constatat că lo­ cest lucru va permite Sta­ reducerii posturilor din acti­ Gurabarza. Efectul complexu­ ci realităţi care în fapt se re­ parte a timpului de joc. d ir
din raza oraşului regional Hu­ calul este necorespunzâtor. Pe ţiunii agricole experimen­ vitatea de deservire. Numai lui de măsuri l-au resimţit zumă la pierdere de produc­ nu au reuşit A concret iz - o
nedoara. Aici, mai mult decît uşa noului cămin a apărut la­ de la încărcârî-rîescâi câri, 60 minerii din abataje. Timpul ţie. Cine îşi .poate permite a­ ocaziile de gol Unicul gc i
în alte localităţi, petrecerea cătul, urmînd ca lucrarea să tale şi C.A.P. din Geoagui de muncitori au fost trecuţi in lor de lucru a crescut. Plusul semenea lucru ? E vorba în fost marcat în minutul 77 u
fond de umbra care eclipsea­
timpului liber se dovedeşte a fie parţial refăcută. Cine a să execute în bune condi­ munci productive. Cum-se des­ îl folosesc la trierea minereu­ Ţaruhingâ la o gravă gre?*»-
fi o problemă destul de de­ greşit ? Poate că vom primi un ţii amenajările necesare iri­ curcă oamenii fără ei? Bine. Au lui. iar noul sistem de salari­ ză din succesele minerilor o Peste puţină vreme hala ca- lă a apărării imediate ptn-
licată. Oamenii, cuprîpşi în răspuns din partea preşed'n- gării unei suprafeţe de circa fost instalate autoincârcâtoa- zare le stimulează (ntere.su) parte destul de însemnată sî zânelor recuperatoare de la la­ ieştene. ,
îndeletnicirile de serviciu (ma­ telui Sfatului popular al co­ 200 hectare. pentru calitate. care nu-şi poate găsi nici un minorul btumîug de 1.300 mm Arad : il.T.A. - A S A. T«.
joritatea lucrează la E M. munei Ghelar. care locuieşte re pentru lemn, s-a montat un Aceasta este de fapt „bio­ fel de explicaţii. va dezbrăca haina schelelor. ' Mureş 2—1 (0—0). De.şi »
Ghelar sau în întreprinderile în satul Ruda şi s-a ocuoat cintar bascul la staţia de în­ grafia" rezultatelor obţinute S. POP Foto : V. ONOIU cîştîgat, gazdele nu au’ u.n
din Hunedoara), se întîlnesc personal de „problema" cămi­ reeditat jocul bun presta! e­
mai rar. îndeosebi sîmbâta siu nului, rezolvînd-o cum s-a vă­ tapa trecută la Bucureşti,
duminica. Din această cauză, zut. cînd au învins pe Dinam i
dorinţa lor de a fi împreună, Căminul cultural din Vadul nostru ne va relata fapte şi văleau in mijlocul drumu­ Scorul a fost deschis în mi­
pricepere şi tragere de inimă, in
de a se destinde alături de Dobrii a fost inaugurat de cj- Munţii Orăstiei episoade inedite din munca lui. A doua zi lucrul trebuia nutul 55 de Chivu. 15 minu­
ceilalţi consăteni, este mai in­ rînd, oamenii au muncit cu acestor neobosit/ deschizători luat'aproape de la capăt. Co­ te mai tîrziu. Şchiopu a nu-
tensă de drumuri. Dar s-a dovedit pacii lăsaţi in picioare să jdrat scorul la 2—0. Gelul
Pentru a se asigura un spa­ înăltîndu-şi, la peste 1000 m. scump la vorbă. Momentele formaţiei AS.A. Tg. Muie
ţiu corespunzător desfăşurării altitudine, un local frumos, ăinuit multă vreme dc- AM ă aflam acum cîteva dimineaţă vin maistrul Pe­ care an cerut multă încor­ sprijine taluzul. cădeau de-a a fost înscris în minutul ?n
activităţii cultural-educative şi spaţios, cu cabine de proiecţie T finaccesibilitatea omu­ -*** zile in creierul munţi­ tru Luminaru si tovarăşul dare şi răbdare, nu pot fi u­ curmezişul drumului ca lo­ de Czako.
de agrement, în multe din a­ cinematografică. Dai sala. *'u- lui, muntele îşi oferă cu dăr­ lor,'la 34 km depărtare de inginer Pantilimon Bărbii- • şor uitate, dccum trecute cu viţi de trăzne.t. Parcă s-ar fi
repetat legenda
meşterului
ceste sate s-au înălţat cămine . rată şi îmbietoare, nu are nici nicie- bogăţiile şi neasemui­ Orăşlie, în punctul numit lescu. Am încercat să recon­ vederea. Manole. Cei mai puţin încer­ Bacău : Dînamo — Stea ii
culturale, au fost înfiinţate ci­ cea mai mică piesă de' mobi­ tele sale frumuseţi abia cind Dealul de Groapă. Venisem stituim în mărime natura­ /"î mină de oameni, şapte roşu Braşov 3—1 (0—1).
nematografe săteşti, biblioteci lier. panglica îngustă a drumului să asist la reccpţionarea u- lă prevederile proiectului. la număr, au inaugu­ caţi au dat înapoi. Maistrul Cluj : Universitatea — U
etc. Directorii căminelor cul­ De fapt în prîvinla aprovi­ pătrunde în inima lui. Să ntti. important drum forestier. Ne-am privit unii pe alţii rat şantierul. In ctteva zile Petru Luminam sesizase cel versîtatea Craiova 1—0 (1- - i|.
turale întocmesc şi în această zionării şi dotărilor majorita­ scurtezi distanţele, să apropii Las de-o parte amănuntele întrebători, dar n-a rostit oi- le-au sosit intărituri; un dinţii că pulsul brigăzii se Unicul gol al paitidei n : - •
toamnă planuri pentru peri­ tea căminelor culturale vizi­ natura de om, este un senti­ unui asemenea eveniment. rVieni nici o vorbă. Trebuia buldozer şi un motocompre­ dereglase. A stal de vorbă marcat în minutul 29 dc An-
oada de iarnă, în care s-au tate întîmpină mari greutăţi. ment al marilor împliniri pe Intru in vorbă cu cei care, durat un drum spre adincu- sor. Şi bătălia cea mare a în­ cn oamenii. gefescu.
prevăzut diferite manifestări, Aşezâmintele culturale din ra­ stâpîniţi de îndrăzneală şi rile unui nou bozin forestier. I „ Parcă nu mal bat toate Partidele F.C. Argeş — Di-
înfiinţarea unor formaţii de za comunei Bunila nu sînt în­ care nu pot sâ-l încerce de- curaj, şi-au măsurat puterile pc un teren foarte acciden­ ceput. Apa se infiltra însă inimile laolaltă. Unii dintre namo Bucureşti şî Ra.;d
cit constructorii a căror o-
prin roca freatică, iar stînco
dansuri, teatru ş.a.m.d. că aprovizionate cu combus­ peră se consumă adesea in cu îndărătnicia şi vicleşugul tat. Altă soluţie, mai bună, încremenită dc veacuri făcu­ noi sint tăcuţi şi posomoriţi Bucureşti — Jiul Pctroşnr i.
Există însă o seamă de îm- tibil. Secretarul şfatuluPpopu- muntelui. de zici că li s-au înecat co­ s-au amînat.
oedimente care fac dificile lar menţionează că, o dată cu anonimat, departe de forfota nu era. Ce-i drept, ne-au cam se parcă picioare. După pri­ . In clasament conduce
pus pe gindurt
greutăţile.
răspunsurile la întrebarea : strîngerea recoltei din cîmp, şi trepidaţia marilor şantie­ — Prima lovitură de ti>- Pină la urmă am terminat mil 500 de metri, viteza de răbiile. Vremea ii, intr-ade- Steaua cu 11 puncte, urmau
„Unde vă petreceţi serile ?". atelajele vor transporta şi re citadine. Reflecţiile nu năcop — îşi aminteşte ni drumul mai repede cu o luna înaintare scăzuse mult. Ce se
*n primul rînd spaţiul. La lemnele la căminele cultura- precizie şeful de brigadă Tro­ şi ceva... S. TRUŢA de Universitatea Cluj şi l>i-
namo
Ruda a fost terminată con­ sînt prilejuite de stări eu­ ian Popescu — a fost dată anansa ziua, noaptea se îm­ puncte Bacău cu cîte Iii
strucţia, prin contribuţia şl T. ISTRATE forice. la 12 iulie. Parcă văd. Intr-o Credeam că interlocutorul biba cu apă şi stîncile se pră­ (Continuaro tn pag. a 2-a)
munca voluntară a cetâţen1-
tor, a noului cămin cultural. (Continuare tn pag. a 2-a) (Agerpres)